3,174 matches
-
polarizare de la hidronim, au fost formate toponimele Dorna Arini și Dorna Condrenilor (sate din județul Suceava), Dealul Dornei (culme în Cîmpia Jijiei), Depresiunea Dornelor (numită și Țara Dornelor sau Vatra Dornei), Dorneni (două sate în județul Bacău), Dornești (un pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Romîni, un sat în județul Neamț și unul în județul Suceava), Dornișoara (un afluent de stînga al Dornei și un sat în județul Suceava). Baza o constituie entopicul romînesc de origine slavă (așa cum o indică sufixul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
culme în Cîmpia Jijiei), Depresiunea Dornelor (numită și Țara Dornelor sau Vatra Dornei), Dorneni (două sate în județul Bacău), Dornești (un pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Romîni, un sat în județul Neamț și unul în județul Suceava), Dornișoara (un afluent de stînga al Dornei și un sat în județul Suceava). Baza o constituie entopicul romînesc de origine slavă (așa cum o indică sufixul -na), dornă, pentru care au fost consemnate sensurile „vîrtej de apă, bulboană, vîltoare“; „cădere de apă; un loc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Esztergom, Mohács, Kladovo, Vidin, Nicopol, Silistra, Izmail, Buziaș, Moldova Nouă, Drobeta-Turnu Severin, Cetate, Corabia, Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Călărași, Brăila, Galați, Tulcea, Hîrșova, Sulina etc.) și sate (de ordinul sutelor). Străbate masive muntoase importante, are peste o sută douăzeci de afluenți și formează sute de lacuri și bălți, ostroave, pe malurile sale ori între brațele și canalele derivate. Geografii Antichității îl descriu ca avînd cinci, șase sau chiar șapte brațe la vărsare, ceea ce ar putea însemna că și-a schimbat sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
plauzibile trimit spre originea traco dacică. Numele Dunăre polarizează pe teritoriul romînesc, uneori la mare distanță, toponime derivate și compuse: Dunărica, Dunăreni, Dunărița, Dunărea Mare, Dunărea Mică, Dunărea Nouă, Dunărea Veche, Dunărea Vapoarelor, Dunărinți, Dunavăț (canal în Deltă și pîrîu, afluent al rîului Berheci), Dunavățu de Jos, Dunavățu de Sus (sate în județul Tulcea). Ultimele toponime sunt derivate, în graiul lipovenilor, de la numele slav al Dunării, Dunav cu sufixul diminutival -eț, -ăț. Dunărea denumește, de asemenea, prin transfer, un grind în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
format, prin derivare și compunere: Munții Făgărașului, Golul Alpin al Munților Făgăraș, Făgă rașul Nou (sat în județul Tulcea), Depresiunea Făgărașului (sau Țara Făgărașului, parte a Podișului Transilvaniei), Vîrful Făgărașului, Culoarul Central Făgărășean (subunitate a Mun ților Făgărașului), Făgărășel-Berivoi (pîrîu, afluent de stînga al Oltului), Transfăgărășan (șosea alpină peste Munții Făgărașului). În maghiară numele este Fogaras, iar în săsește, Fugresch. Este atestat începînd cu 1231, dar documentul s-a dovedit a fi un fals, care strecura ideea că bulgarii ar fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unirea din 1859), astăzi reședința județului cu același nume. Mai există: un Iași, nume de sat (județul Brașov), IașiGorj (sat din acest județ), Iașu (în maghiară Jászfalva, sat din județul Harghita), Podișul Iașilor (pădure din Subcarpații Gorjului), Valea Iașului (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului), Vîrful Iașului (din Muscelele Argeșului), Dealu Ieșului (din Dealurile Tîrnavei). Au mai fost toponime similare, astăzi dispărute, în județele Harghita și Olt. Ipoteza lui Al. Philippide, potrivit căreia Iași trebuie pus în legătură cu v. rus iasi, „alani
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
două ori numele de sate putînd fi, de fapt, transferate de la numele de ape). Vasile Frățilă, care s-a ocupat de etimologia acestui (sau acestor) toponim (toponime), îl compară cu numele unor rîuri din Peninsula Balcanică (Ibar, cel mai important afluent al Moravei din Serbia, și Ibăr, numele bulgăresc al vechiului Hibros din Tracia), discutate de lingvistul bulgar Vladimir Geor giev (și considerate unul trac, altul ilir, cele două idiomuri indo-europene fiind învecinate și înrudite). Găsind un hidronim asemănător în Ucraina
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
foarte riguroasă, pentru că nu prea putem explica vocala u din silaba a doua. Surprinzător este totuși faptul că pînă acum nimeni, din cîte știm, nu a încercat să clarifice etimologia lui Humulești. Jidoștița Este numele unui pîrîu de 19 km, afluent de stînga al Dunării, și al unui sat aflat în apropierea acestuia (în județul Mehedinți). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Jid (pîrîu de 11 km), afluent de stînga al Dîrjovului, Jidovina (culme în Gruiurile Jiului), Jidovnița (vîlcea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologia lui Humulești. Jidoștița Este numele unui pîrîu de 19 km, afluent de stînga al Dunării, și al unui sat aflat în apropierea acestuia (în județul Mehedinți). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Jid (pîrîu de 11 km), afluent de stînga al Dîrjovului, Jidovina (culme în Gruiurile Jiului), Jidovnița (vîlcea de 3 km, afluent de stînga al pîrîului Pîrscov) și, poate, Jidvei (sat din județul Alba, unde se află renumitele podgorii viticole). DTRO consemnează și un deal și o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dunării, și al unui sat aflat în apropierea acestuia (în județul Mehedinți). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Jid (pîrîu de 11 km), afluent de stînga al Dîrjovului, Jidovina (culme în Gruiurile Jiului), Jidovnița (vîlcea de 3 km, afluent de stînga al pîrîului Pîrscov) și, poate, Jidvei (sat din județul Alba, unde se află renumitele podgorii viticole). DTRO consemnează și un deal și o pădure cu acest nume în Oltenia. În primele atestări (începînd cu 1374) se păstrează grupul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-ei din Jidov (ca Andrei, Matei, Zebedei etc.) cu sincoparea, frecvent întîlnită, a lui o neaccentuat. Jidovnița e dublu sufixată (cu -na și cu -ița) sau derivată cu sufixul compus -nița, diminutiv și locativ, de la Jidov. Jijia Este numele unui afluent de dreapta al Prutului, cu o lungime de 275 de kilometri, și al unui sat din județul Botoșani (aproape de izvorul rîului omonim). De la numele rîului s-au format, prin polarizare, Cîmpia Jijiei Inferioare, Cîmpia Jijiei Supe rioare și Jijioara (afluent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de dreapta al Prutului, cu o lungime de 275 de kilometri, și al unui sat din județul Botoșani (aproape de izvorul rîului omonim). De la numele rîului s-au format, prin polarizare, Cîmpia Jijiei Inferioare, Cîmpia Jijiei Supe rioare și Jijioara (afluent de dreapta al Jijiei). Mai este consem nat un pîrîu Jijia, afluent al rîului Boul din Bazinul Sucevei, cu izvorul în Poiana Jijia. În regiunea Boikovia din Ucraina există un rîu Žyșawa. Hidronimul este atestat documentar cu formele Jejia, Jeja
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și al unui sat din județul Botoșani (aproape de izvorul rîului omonim). De la numele rîului s-au format, prin polarizare, Cîmpia Jijiei Inferioare, Cîmpia Jijiei Supe rioare și Jijioara (afluent de dreapta al Jijiei). Mai este consem nat un pîrîu Jijia, afluent al rîului Boul din Bazinul Sucevei, cu izvorul în Poiana Jijia. În regiunea Boikovia din Ucraina există un rîu Žyșawa. Hidronimul este atestat documentar cu formele Jejia, Jeja, Jăjăia, Dzijia, Dziza, Ziza. Etimoanele propuse sunt mai ales slave. Formația onomatopeică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
probabil la origine porecle (Jijie). Situații similare sunt înregistrate și în legătură cu alte toponime (e supărat dunăre, li!li!li! ce de mai Jii!, nume de persoană, Dunăre, Prut etc.). Jiu Este numele unui rîu cu lungimea de 339 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și, cu formă articulată, Jiul, al unui sat din județul Dolj. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate numele: Jiul de Est sau Jiul Unguresc și Jiul de Vest sau Jiul Romînesc (afluenți de stînga, respectiv
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
339 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și, cu formă articulată, Jiul, al unui sat din județul Dolj. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate numele: Jiul de Est sau Jiul Unguresc și Jiul de Vest sau Jiul Romînesc (afluenți de stînga, respectiv de dreapta, ai Jiului); Jiețul, rîu afluent de stînga al Dunării, numit și Jiul Vechi; pîrîu (afluent de stînga al Jiului; sat din județul Hunedoara); Defileul Jiului (defileu din Carpații Meridionali și parc național din Munții Vîlcanului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formă articulată, Jiul, al unui sat din județul Dolj. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate numele: Jiul de Est sau Jiul Unguresc și Jiul de Vest sau Jiul Romînesc (afluenți de stînga, respectiv de dreapta, ai Jiului); Jiețul, rîu afluent de stînga al Dunării, numit și Jiul Vechi; pîrîu (afluent de stînga al Jiului; sat din județul Hunedoara); Defileul Jiului (defileu din Carpații Meridionali și parc național din Munții Vîlcanului, Munții Parîngului și Depresiunea Petroșanilor); Gruiurile Jiului; Jiu-Paroșeni (localitate din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hidronim, prin polarizare, au fost formate numele: Jiul de Est sau Jiul Unguresc și Jiul de Vest sau Jiul Romînesc (afluenți de stînga, respectiv de dreapta, ai Jiului); Jiețul, rîu afluent de stînga al Dunării, numit și Jiul Vechi; pîrîu (afluent de stînga al Jiului; sat din județul Hunedoara); Defileul Jiului (defileu din Carpații Meridionali și parc național din Munții Vîlcanului, Munții Parîngului și Depresiunea Petroșanilor); Gruiurile Jiului; Jiu-Paroșeni (localitate din județul Hunedoara); Cheile Jiețului (rezervație geologică din Munții Parîngului); Muncelul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din derivatul Șilav care a dat în romînește jilav, „umed“). Hasdeu consideră că din aceeași rădăcină scitică șil, „apă, fluviu“, derivă în ultimă instanță și toponimele Jilț, Gilort, Jaleș, Giomartil. Leamna Este un toponim rar întîlnit. El desemnează un pîrîu, afluent al Jiului, și două sate din apropierea Craiovei, Leamna de Jos și Leamna de Sus, numele primit inițial de unul dintre ele fiind transferat, prin polarizare diferențiatoare, celuilalt. Mai există, potrivit DTRO, cîteva microtoponime numite la fel (locuință izolată, deal, vale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unul dintre toponimele omonime Leamna poate să fie urmarea unei stîngăcii din partea informatorului (și, de ce nu?, și a anchetatorului). Leaota Este numele unui vîrf din Munții Leaotei și, cu formă de masculin, Leaotu, al unui pîrîu de 47 de kilometri, afluent de dreapta al rîului Teleajen. Forma mai veche, consemnată în Dicționarul „Frunzescu“, este Laiotă. Asociabile etimologic ar putea fi Laia Mare, vîrf în Munții Vlădesei și Dealu Laiului, în Podișul Solcăi. Fiind comparat cu toponimele Lehota, foarte frecvent în Slo
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
îndeosebi în documente (Brașev-Brașov, Craieva-Craiova, Crușev- Crușov etc.), între timp impunîndu-se cea cu o. Leaotă a apărut prin anticiparea elementului palatal din Laiotă (ca în pîni > pîini, cîni > cîini etc.). Lotru Este numele unui rîu, lung de 83 de kilometri, afluent de dreapta al Oltului. De la acest nume s-au format, prin polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei (culme în Munții Lotrului), Plaiul Lotri șoarei (vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apărut prin anticiparea elementului palatal din Laiotă (ca în pîni > pîini, cîni > cîini etc.). Lotru Este numele unui rîu, lung de 83 de kilometri, afluent de dreapta al Oltului. De la acest nume s-au format, prin polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei (culme în Munții Lotrului), Plaiul Lotri șoarei (vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent de dreapta al Oltului), Muchia Lotrișorului (vîrf în Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului (subunitate montană în Carpații
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de dreapta al Oltului. De la acest nume s-au format, prin polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei (culme în Munții Lotrului), Plaiul Lotri șoarei (vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent de dreapta al Oltului), Muchia Lotrișorului (vîrf în Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului (subunitate montană în Carpații Meridionali), Lotrișoru Mare, Lotrișoru Uscat, Lotrean, Lotreana, Lotreanu, Lotreni (microtoponime în județele Gorj și Vîlcea), Lotrița (afluent al Lotrului). Este atestat începînd cu secolul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Lotri șoarei (vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent de dreapta al Oltului), Muchia Lotrișorului (vîrf în Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului (subunitate montană în Carpații Meridionali), Lotrișoru Mare, Lotrișoru Uscat, Lotrean, Lotreana, Lotreanu, Lotreni (microtoponime în județele Gorj și Vîlcea), Lotrița (afluent al Lotrului). Este atestat începînd cu secolul al XVI-lea sub formele: Lutrulov (genitivul slav), Lotrul, Lotra, Lodra. Originea hidronimului este foarte disputată: tracul Latron (trecea lui a > o, ca în Alutus > Olt; dispariția lui -n final, obișnuită în elementele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu slava Lotrica, ung. Latorca, provenite din același german Lotter; călugărul care a scris testamentul mamei lui Mihai Viteazul se numea Gavril Lotr); apelativul romînesc lotru „iute, repede“ (referitor la curs), „hoț“ (referitor la răpirea vieților înotătorilor imprudenți; unul dintre afluenți se numește Hoțeagu, fiind ate stat și sub forma Hoțeaua), „mîndru, fudul“ (unul dintre afluenți se numește Mîndra). Într-o zonă apropiată, în nordul județelor Gorj și Vîlcea, există mai multe pîraie și pîrîiașe cu numele de Latorița (Latorița Benghii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mamei lui Mihai Viteazul se numea Gavril Lotr); apelativul romînesc lotru „iute, repede“ (referitor la curs), „hoț“ (referitor la răpirea vieților înotătorilor imprudenți; unul dintre afluenți se numește Hoțeagu, fiind ate stat și sub forma Hoțeaua), „mîndru, fudul“ (unul dintre afluenți se numește Mîndra). Într-o zonă apropiată, în nordul județelor Gorj și Vîlcea, există mai multe pîraie și pîrîiașe cu numele de Latorița (Latorița Benghii, Latorița de Jos, Latorița de Sus, Latorița Mică, Latorița Urdelor), pe care localnicii le mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]