5,707 matches
-
cauză; conținutul reacției se află într-o relație inteligibilă cu factorul cauzal; dacă dispare cauza, încetează reacția. E. Kretschmer distinge două grupe de reacții la evenimentele cu caracter psihotraumatizant ale vieții: reacții primare, în care intră: reacțiile explozive (furia, mânia, agresivitatea); reacțiile de scurt-circuit (fuga, deambulația); reacțiile isterice și crepusculare; reacții ale personalității, legate de experiența individului, care exprimă relația psihică cu lumea exterioară și constituie un joc de forțe alternative, reprezentate prin: sentimentul de superioritate, care duce la o experiență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat, posesiunea egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică „a face”. Întrucât suferința este axa experiențelor patice ale vieții, punctul de vedere psihiatric trebuie completat cu punctul de vedere moral și filosofic (M. Scheler, M. Florian, R. Le Senne, C. Enăchescu). Pentru M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
către voința de afirmare și dominare a individului, valorificând în acest sens aspectul lor psihosocial. Ne vom referi, în continuare, la aspectul cel mai important din punct de vedere psihologic, psihiatric și social al vieții instinctive a individului, reprezentat de agresivitate. Aceasta se află în raport direct și imediat cu acțiunea de igienă mintală. Problema agresivității a fost studiată de numeroși specialiști, care au scos în evidență importanța acesteia (S. Freud, A. Adler, K. Menninger, A. Freud, G. Tarde, C. Lombroso
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ne vom referi, în continuare, la aspectul cel mai important din punct de vedere psihologic, psihiatric și social al vieții instinctive a individului, reprezentat de agresivitate. Aceasta se află în raport direct și imediat cu acțiunea de igienă mintală. Problema agresivității a fost studiată de numeroși specialiști, care au scos în evidență importanța acesteia (S. Freud, A. Adler, K. Menninger, A. Freud, G. Tarde, C. Lombroso, M. Guttmacher, Y.A. Michaud). Pentru A. Porot, de pildă, agresivitatea este unul dintre trăsăturile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală. Problema agresivității a fost studiată de numeroși specialiști, care au scos în evidență importanța acesteia (S. Freud, A. Adler, K. Menninger, A. Freud, G. Tarde, C. Lombroso, M. Guttmacher, Y.A. Michaud). Pentru A. Porot, de pildă, agresivitatea este unul dintre trăsăturile fundamentale ale comportamentului oricărei ființe. Ea îi permite organismului să folosească ceea ce-l înconjoară pentru satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții. Același autor menționează că, în cazul individului adult, agresivitatea poate avea două aspecte: a) agresivitatea constituțională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
A. Michaud). Pentru A. Porot, de pildă, agresivitatea este unul dintre trăsăturile fundamentale ale comportamentului oricărei ființe. Ea îi permite organismului să folosească ceea ce-l înconjoară pentru satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții. Același autor menționează că, în cazul individului adult, agresivitatea poate avea două aspecte: a) agresivitatea constituțională, manifestată printr-un temperament impulsiv și violent, întâlnită de regulă la temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pildă, agresivitatea este unul dintre trăsăturile fundamentale ale comportamentului oricărei ființe. Ea îi permite organismului să folosească ceea ce-l înconjoară pentru satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții. Același autor menționează că, în cazul individului adult, agresivitatea poate avea două aspecte: a) agresivitatea constituțională, manifestată printr-un temperament impulsiv și violent, întâlnită de regulă la temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cazul individului adult, agresivitatea poate avea două aspecte: a) agresivitatea constituțională, manifestată printr-un temperament impulsiv și violent, întâlnită de regulă la temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violent, întâlnită de regulă la temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale. Conduitele instinctive de tip agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deviant, sunt tot de două feluri: de tip masochist sau de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau de heteroagresivitate, individuale ori sociale (hipersexualitatea, mizantropia, cleptomania, violențele corporale, homicidul). În cazul agresivității, trebuie să se aibă în vedere două aspecte principale: agresivitatea îndreptată către sine sau autoagresivitatea și agresivitatea îndreptată către comunitatea umană sau heteroagresivitatea (K. Menninger, A. Camus, E. Stengel și N.G. Cook, H.L.P. Resnik, E. Ringel, A.L. Kobler și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau de heteroagresivitate, individuale ori sociale (hipersexualitatea, mizantropia, cleptomania, violențele corporale, homicidul). În cazul agresivității, trebuie să se aibă în vedere două aspecte principale: agresivitatea îndreptată către sine sau autoagresivitatea și agresivitatea îndreptată către comunitatea umană sau heteroagresivitatea (K. Menninger, A. Camus, E. Stengel și N.G. Cook, H.L.P. Resnik, E. Ringel, A.L. Kobler și E. Stotland, E. Durkheim, M. Halbwachs, H.F. Hanry și J.F.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau de heteroagresivitate, individuale ori sociale (hipersexualitatea, mizantropia, cleptomania, violențele corporale, homicidul). În cazul agresivității, trebuie să se aibă în vedere două aspecte principale: agresivitatea îndreptată către sine sau autoagresivitatea și agresivitatea îndreptată către comunitatea umană sau heteroagresivitatea (K. Menninger, A. Camus, E. Stengel și N.G. Cook, H.L.P. Resnik, E. Ringel, A.L. Kobler și E. Stotland, E. Durkheim, M. Halbwachs, H.F. Hanry și J.F. Shorth, W. Pöldinger, P. Moron, J.Cl. Chesnais
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte deosebit de importante pe care le prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă adecvate, care constau din: măsuri de psihoigienă a copilului, vizând atenuarea agresivității și convertirea acesteia în acțiuni și conduite pozitive; formarea unui comportament social adecvat prin măsuri cu caracter psihopedagogic; acordarea unei atenții deosebite crizelor de dezvoltare psihobiologică, în special celor legate de pubertate și adolescență, care pot duce la formarea unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înrudit cu cel de mai sus, este bazat tot pe dualitatea dintre un „Eu” și „Tu”; este „modus amicitiae”, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră; c) modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități ca mod de existență: - captarea mediului fizic, ambiental, prin următoarele mijloace
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
coparticipare interpersonală directă și sinceră; c) modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități ca mod de existență: - captarea mediului fizic, ambiental, prin următoarele mijloace: apucarea („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); - captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionarea, sugestibilitatea, asumarea responsabilității; d) modul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o serie de funcții, și anume: biologică, de procreare; socială; economico-materială; cultural-educativă și morală. Atmosfera vieții de familie implică, la rândul ei, mai multe aspecte: - latura psihologică, legată de înțelegere, acord, concesiuni reciproce sau, dimpotrivă, conflicte, separații, divorț, gelozie, ură, agresivitate între parteneri; - latura biologică, legată în principal de viața sexuală a membrilor cuplului marital, care implică următoarele: fidelitate/infidelitate, obișnuință/noutate, devianțe sau tulburări de dinamică sexuală (impotență, frigiditate etc.); - latura psihiatrică, presupunând existența în cadrul familiei a unor stări de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în politica statului de ameliorare a condițiilor psihosociale ale lumii și vieții moderne. Starea de neliniște psihosocială, nesiguranța, primatul forței în relațiile intersociale și al intereselor individuale în relațiile interumane fac să crească tensiunea socială, neîncrederea, dificultățile de adaptare, conflictele, agresivitatea. Lumea modernă este o „lume de criză” (F. Nitti, L. Bauer, R. Guénon, M. de Unamuno). Conflictele dintre generații iau forme dintre cele mai diferite ca manifestare socială, uneori fiind de un dramatism profund și cu aparență de ruptură. Degradarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viață, a atitudinilor față de valorile tradiționale și cu dorința crescută de „a se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru generațiile tinere. Negarea lor eșuează în agresivitate, violență, discordanță, revoltă, contestare, conduite antisociale sau anticulturale. În legătură cu această situație anomică, de criză a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale a căror motivație o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale a căror motivație o descoperă în reacția indivizilor față de dezechilibrul social, și anume: revoluția răzbunării, manifestare primară a agresivității, care vizează indivizii, familia, grupele sociale, clasele sociale, având ca scop eliminarea acestora; revoluția egalizării bunurilor, cu un caracter democratic, deoarece vizează instaurarea dreptății și a ordinii sociale, dar și cu un caracter arbitrar, subiectiv, degenerând în erori; revoluția responsabilității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violenței în familie pune în evidență mai multe tipuri: violența culturală, ca model cultural arhaic conservat în ceea ce privește statutul și rolul fiecărui membru al familiei, legat de respectarea unor interdicții și pedepsirea abaterii sau a violării acestora, prin pedepse care implică agresivitatea; violența structurală sau tipul de comportament caracteristic personalităților agresiv-impulsive, psihopaților explozivi-instabili, personalităților epileptoide, cu un mare potențial agresiv, care se descarcă asupra celorlalți membri ai familiei; violența patologică, specifică tabloului clinico-psihiatric și evoluției clinice ale unor afecțiuni psihice, de care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau interferența statuturilor și a rolurilor etc.; în aceste situații comportamentul violent trebuie considerat un simptom al „nevrozei conjugale”; acest aspect deosebește violența nevrotică de celelalte forme de violență în familie, mai sus menționate; Violența nevrotică este un act de agresivitate orientat asupra unei persoane din familie, care, dincolo de aspectele sale formale de manifestare fizică, are o încărcătură simbolică, de factură nevrotică specifică. Semnificația violenței fizice este de a proiecta culpabilizarea și de a transfera frustrările și stările complexuale proprii asupra
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar și represiv. De regulă, aceste manifestări se vor exprima prin „conflicte de muncă” cu caracter simbolic, disputate între
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rol, alienează comunicarea și însingurează indivizii, prin reducerea orizontului acestora la sfera exclusivă a intereselor personale sau de grup, imediate și profitabile din punct de vedere material. Aceste „schimbări” de natură ale individului, dar și ale grupului social-uman, vor dezvolta agresivitatea, fie directă, manifestată prin actele de violență antisocială, fie sublimativ-mascată prin formele de competiție statutate și acceptate din punct de vedere social-juridic. Este absolut clar faptul că aceste aspecte, mai sus menționate, vor influența în mod direct și profund starea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanei și sunt următoarele: refularea, cu izolarea emoțională a individului; proiecția speculară, catartică sau complementară; introspecția, mecanism complementar al proiecției, constând în încorporarea elementelor lumii externe considerate pozitive și asimilarea acestora; returnarea în contrariul lor, asupra sinelui, a „problemelor” declanșate (agresivitate către autoagresivitate); anularea retroactivă sau anularea oricărui component care ar angaja individul într-o situație periculoasă; formarea reacțională ca mecanism de compensare și supracompensare (transformarea sentimentului de inferioritate în nevoia de putere - la A. Adler - sau voința de putere - la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]