1,853 matches
-
în București este atestată pentru prima oară în 1628. În Moldova, albanezul Vasile Lupu a devenit domnitor în 1634. Comunitatea albaneză a crescut numeric și a căpătat o mai mare importanță în epoca fanariotă, când un mare număr de emigranți albanezi și-au deschis afaceri în multe târguri și sate, sau erau angajați în garda domnilor și boierilor munteni, fiind cunoscuți ca arbănași, arvaniți sau arnăuți (din limba turcă: "arnavut"). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman "Rilindja Kombëtare" s-a manifestat
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
epoca fanariotă, când un mare număr de emigranți albanezi și-au deschis afaceri în multe târguri și sate, sau erau angajați în garda domnilor și boierilor munteni, fiind cunoscuți ca arbănași, arvaniți sau arnăuți (din limba turcă: "arnavut"). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman "Rilindja Kombëtare" s-a manifestat activ în Muntenia, care a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
arnavut"). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman "Rilindja Kombëtare" s-a manifestat activ în Muntenia, care a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez "Hymni i Flamurit" pe vremea când locuia în București. Melodia imnului național albanez este cea a cântecului patriotic românesc "Pe-al nostru steag e scris Unire
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
Muntenia, care a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez "Hymni i Flamurit" pe vremea când locuia în București. Melodia imnului național albanez este cea a cântecului patriotic românesc "Pe-al nostru steag e scris Unire" compus de Ciprian Porumbescu. Comunitatea albaneză a suferit în timpul regimului comunist când, începând cu
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez "Hymni i Flamurit" pe vremea când locuia în București. Melodia imnului național albanez este cea a cântecului patriotic românesc "Pe-al nostru steag e scris Unire" compus de Ciprian Porumbescu. Comunitatea albaneză a suferit în timpul regimului comunist când, începând cu 1953, asociațiile sale culturale au fost închise. Drepturile pierdute au fost recâștigate după
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez "Hymni i Flamurit" pe vremea când locuia în București. Melodia imnului național albanez este cea a cântecului patriotic românesc "Pe-al nostru steag e scris Unire" compus de Ciprian Porumbescu. Comunitatea albaneză a suferit în timpul regimului comunist când, începând cu 1953, asociațiile sale culturale au fost închise. Drepturile pierdute au fost recâștigate după Revoluția română din 1989, însă numărul celor care se declară albanezi în zilele noastre a scăzut dramatic față de anul
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
culturale au fost închise. Drepturile pierdute au fost recâștigate după Revoluția română din 1989, însă numărul celor care se declară albanezi în zilele noastre a scăzut dramatic față de anul 1920. Între anii 1856-1878 și în perioada interbelică trăia o comunitate albaneză și în județul Ismail din sudul Basarabiei unde au fost înregistrați la recensământul din 1930 1.776 albanezi (0.8% din populația județului). Cei mai mulți trăiau în plasa Bolgrad, în localitatea Caracurt (azi "Jovteneve", Ucraina): 1.754 albanezi, alcătuind 62,4
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
adevărată efervescență culturală, mulți autori publicându-și lucrările atât în greacă (limbă a culturii din Balcanii la acel moment) cât și aromână scrisă în alfabetul grec. În 1770, aici a apărut primul dicționar al celor 4 limbi balcanice moderne (greacă, albaneză, aromână și bulgară). Acțiunile din 1769 ale otomanilor au fost doar începutul unei serii de atacuri, care au culminat cu atacul din 1788 al trupelor albaneze conduse de Ali Pașa asupra orașului, atac care s-a soldat cu distrugerea completă
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]
-
În 1770, aici a apărut primul dicționar al celor 4 limbi balcanice moderne (greacă, albaneză, aromână și bulgară). Acțiunile din 1769 ale otomanilor au fost doar începutul unei serii de atacuri, care au culminat cu atacul din 1788 al trupelor albaneze conduse de Ali Pașa asupra orașului, atac care s-a soldat cu distrugerea completă a localității. Supraviețuitorii au emigrat în Grecia (unde au revenit la ocupațiile lor vechi - creșterea animalelor), Serbia, România și Bulgaria. O parte din elita comercială a
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]
-
Române ca materie în școlile din Valea Timocului, proces început din 2013), un acord posibil conturându-se în 2008. În Albania trăiesc circa 300.000 de români (aromâni), care nu sunt recunoscuți ca minoritate națională. Ei sunt recunoscuți de către autoritățile albaneze sub denumirea generică și impusă de „Vlahi”. Ei nu au mijloace(școli, instituții culturale, mass-media, susținere guvernamentală) prin care să-și păstreze identitatea națională. Bulgaria și România au întreținut relații bilaterale călduroase de la independența simultan câștigată în 1878, datorată în
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
se afla atât în nordul cât și în sudul Dunării (într-o zonă cuprinzând Dacia și Moesia, la nord de linia Jirecek) în timp ce Dacii liberi au migrat spre Balcani alungați de năvălirile goților, hunilor și slavilor, constituind în definitiv poporul albanez, și explicând astfel cuvintele comune dintre limba albaneză și cea română. Tot năvălirile slavilor și cruntul război al bizantinilor împotriva bulgarilor în timpul domniei împăratului Vasile al II-lea Bulgarohtonul, au despărțit definitiv românii din nordul Dunării de aromânii din sud
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
sudul Dunării (într-o zonă cuprinzând Dacia și Moesia, la nord de linia Jirecek) în timp ce Dacii liberi au migrat spre Balcani alungați de năvălirile goților, hunilor și slavilor, constituind în definitiv poporul albanez, și explicând astfel cuvintele comune dintre limba albaneză și cea română. Tot năvălirile slavilor și cruntul război al bizantinilor împotriva bulgarilor în timpul domniei împăratului Vasile al II-lea Bulgarohtonul, au despărțit definitiv românii din nordul Dunării de aromânii din sud, care au părăsit Moesia pentru a se refugia
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
lui Eutropius (care afirmă că toți locuitorii Daciei ar fi fost transferați în sudul Dunării în momentul retragerii romanilor) și de la scrierile lui Eduard Robert Rösler care consideră că proximitatea geografică în Balcani explică de ce există cuvinte comune între limbile albaneză și română, și conclude că nucleul original al limbii române trebuie căutat în actuala Macedonie, de unde migrații ulterioare, în secolul XIII, ar fi adus « vlahii » în nordul Dunării, la chemarea regilor maghiari, pentru a popula Transilvania până atunci deșartă. Lingviștii
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
greco-armeană) precum și cu limbile indo-iraniene. Literatura greacă are o continuitate istorică de aproximativ 3.000 de ani, iar alfabetul grec este utilizat în scriere încă din secolul IX î.Hr. Limba greacă are unele trăsături lingvistice comune cu limba română, limba albaneză și limba bulgară (vezi Uniunea Lingvistică Balcanică) și a absorbit numeroase cuvinte străine, în principiu de origine vest-europeană ori provenite din limba turcă. Anumite evenimente istorice importante au fost incluse mai jos, însă această cronologie nu este menită să redea
Greci () [Corola-website/Science/305272_a_306601]
-
traducere: Gabriela Popa și Hildegard Buncakova. Editura Dugaprint Zilina, 2006 34. Avazia oasis me (aforisme), ediție în limba armeană: Prefață A. Sepetian. Traducere: Georges Yegheyan. Editura Maison Naaman pour la Culture, Jounieh, 2007 35. Lulet perjetesise (aforisme), ediție în limba albaneză. Traducere și prefață: Baki Ymeri. Editura Bashkesise Kulturore te Shikptare, 2007 36. Docasna vecnost (Veșnicie provizorie), traducere și prefață: Jana Palenikova. Piesă de teatru publicată integral în „Revue svetovej literatury” nr1, Bratislava, 2007 37. Dashte az shan (aforisme), ediție în
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]
-
ar fi ca numele cartierului provine de fapt de la neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghencea în anul 1820. Totusi, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnauți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului aflat în Sud-Vestul Bucureștiului. Construcția blocurilor din zonă a început în anii '50. Fabrica
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
pentru obținerea unei poziții dominante în Albania. În 1928 Albania a devenit regat sub conducerea regelui Zog I. Zog era un șef de clan și fost premier al Albaniei. Zog nu a reușit să oprească implicarea Italiei în afacerile interne albaneze. Pe 7 aprilie 1939, trupele lui Mussolini au ocupat Albania, l-au detronat pe Zog au anexat țara la Imperiul Italian. Războiul greco-italian a durat de pe28 octombrie 1940 pânâ pe 30 aprilie 1941 și a fost parte a celui
Campania din Balcani (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313218_a_314547]
-
primii voluntari, care aveau mai târziu să se alăture Armatei de Eliberare din Kosovo (UÇK). Familie Jashari a luptat împotriva forțelor sârbe/iugoslave din Kosovo de la începutul anilor '1990, dar acest fapt nu a fost dezvăluit publicului nici de politicienii albanezi și nici de guvernul de la Belgrad. Prima bătălie între Jashari și prietenii lui împotriva forțelor federale a avut loc în dimineața zilei de 30 decembrie 1991. Casa lui Jashari a fost înconjurată de un număr mare de personal al securității
Adem Jashari () [Corola-website/Science/314687_a_316016]
-
în mass-media sârbă sunt cunoscute ca Pogromul din martie) au izbucnit la 17 martie și sunt descrise ca fiind cel mai violent incident de la sfârșitul Războiului din Kosovo. Cauza directă a fost un zvon nefondat despre înecarea a trei copii albanezi de către sârbi, cea ce a determinat 50 000 de albanezi să atace comunitățile sârbe din provincie. Potrivit mass-mediei sârbe, în urma revoltelor 19 persoane au murit, 11 albanezi și 8 sârbi, câteva sute rănite, 4.000 de sârbi obligați să-și
Revoltele din Kosovo din 2004 () [Corola-website/Science/314066_a_315395]
-
medicină în vârstă de 18 ani, a fost împuscat din mașină în satul Čaglavica din centrul regiunii Kosovo. Sârbii din localitate au ieșit pe străzi organizând demonstrații și au blocat traficul în semn de protest. Pe 16 martie, trei copii albanezi s-au înecat în râul Ibar din satul Čabar, în apropierea comunității sârbe Zubin Potok. Alți trei au supraviețuit. S-a speculat că aceștia au fost fugăriți către râul Ibar de sârbi ca răzbunare pentru împușcarea lui Ivić, din ziua
Revoltele din Kosovo din 2004 () [Corola-website/Science/314066_a_315395]
-
afirmație nu a fost dovedită. Ancheta efectuată de poliția UNMIK a stabilit că acuzațiile albanezilor au fost false iar un purtător de cuvânt al poliției internaționale a declarat că „băieții care au supraviețuit în urma tragediei erau foarte presați de presa albaneză și politicieni să-i acuze pe sârbii din satul vecin”. În următoarea zi, mii de albanezi kosovari s-au adunat la capătul de sud al podului din Kosovska Mitrovica, care desparte comunitatea sârbă de cea albaneză, protestând pentru decesul băieților
Revoltele din Kosovo din 2004 () [Corola-website/Science/314066_a_315395]
-
la o parte, blocând accesul pompierilor către moschee fără să poată stinge focul. Ambele clădiri au fost amplu avariate dar salvate de la distrugerea completă prin intervenția poliției și a pompierilor. De asemenea, proprietăți ale minorităților musulmane, precum gorani, turci sau albanezi au fost vandalizate în Novi Sad și în alte orașe din Serbia. Human Rights Watch a tras concluzia că Serbia nu reușise să împiedice violențele din Novi Sad și nici nu i-a despăgubit pe proprietari. Guvernul sârb a denunțat
Revoltele din Kosovo din 2004 () [Corola-website/Science/314066_a_315395]
-
a tras concluzia că Serbia nu reușise să împiedice violențele din Novi Sad și nici nu i-a despăgubit pe proprietari. Guvernul sârb a denunțat public violențele din Kosovo. Prim-Ministrul Vojislav Koštunica a ținut un discurs acuzându-i pe albanezii separatiști:"„Evenimentele din nordul Kosovo-Metohia au arătat adevăratul caracter al separatismul albanez, caracterul său violent și terorist ... [Guvernul va] face tot ce poate pentru a opri terorismul în Kosovo”". Acesta a descris atacurile ca fiind „planificate și coordonate... aceasta a
Revoltele din Kosovo din 2004 () [Corola-website/Science/314066_a_315395]
-
Sad și nici nu i-a despăgubit pe proprietari. Guvernul sârb a denunțat public violențele din Kosovo. Prim-Ministrul Vojislav Koštunica a ținut un discurs acuzându-i pe albanezii separatiști:"„Evenimentele din nordul Kosovo-Metohia au arătat adevăratul caracter al separatismul albanez, caracterul său violent și terorist ... [Guvernul va] face tot ce poate pentru a opri terorismul în Kosovo”". Acesta a descris atacurile ca fiind „planificate și coordonate... aceasta a fost o tentativă de pogrom și purificare etnică” împotriva sârbilor din Kosovo
Revoltele din Kosovo din 2004 () [Corola-website/Science/314066_a_315395]
-
fost distrus în prezent”. Satele sârbe neatinse sunt considerate „lagăre de concentrare” datorită lipsei libertății de deplasare, curentului electric și a căldurii. Potrivit scrisorii, după 1999, au avut loc 8.500 de omucideri sau dispăruții care nu erau de etnie albaneză și niciun făptaș nu a fost tras la răspundere. Aceștia consideră o posibilă secesiune a provinciei Kosovo de către guvernul sârb „ca o trădare a statului de neiertat nici de Dumnezeu, nici de popor”. În 2011, după șapte ani de la incident
Revoltele din Kosovo din 2004 () [Corola-website/Science/314066_a_315395]