9,537 matches
-
să-ți facă mintea praf, ci cu termeni civilizați însă încărcată de metafore așa cum îi stă bine unui cadru didactic. De ce e atât de preferat albastrul? Există zeci de nuanțe: albastru cascadă, albastru de Himalaia, albastru mandarin, albastru de Prusia, albastru vis, albastru de munte, albastru de Sevres, gri, violet, liliachiu, indigou și... nu-mi vin acuma prin minte altele. Nu sunt narcisist însă fără această culoare greu ar fi existat poezii. Încă de la început poetesa se destăinuiește /eu sunt poeta
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
facă mintea praf, ci cu termeni civilizați însă încărcată de metafore așa cum îi stă bine unui cadru didactic. De ce e atât de preferat albastrul? Există zeci de nuanțe: albastru cascadă, albastru de Himalaia, albastru mandarin, albastru de Prusia, albastru vis, albastru de munte, albastru de Sevres, gri, violet, liliachiu, indigou și... nu-mi vin acuma prin minte altele. Nu sunt narcisist însă fără această culoare greu ar fi existat poezii. Încă de la început poetesa se destăinuiește /eu sunt poeta viselor albastre
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
ci cu termeni civilizați însă încărcată de metafore așa cum îi stă bine unui cadru didactic. De ce e atât de preferat albastrul? Există zeci de nuanțe: albastru cascadă, albastru de Himalaia, albastru mandarin, albastru de Prusia, albastru vis, albastru de munte, albastru de Sevres, gri, violet, liliachiu, indigou și... nu-mi vin acuma prin minte altele. Nu sunt narcisist însă fără această culoare greu ar fi existat poezii. Încă de la început poetesa se destăinuiește /eu sunt poeta viselor albastre și-am adormit
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
melodios plecarea doinei de acasă ca să colinde lumea, spe a o ferici cu bândele-i cuvinte. Doamne, cât erau de înfrățite cele două instrumente magnifice: le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
mângâie privirea. Valurile înspumate poartă midii către țărm, în nisip rămâne perla ce o ne-o disputăm. De n-ai văzut marea, te îndemn s-o faci acum să simți frenezia, și al brizei parfum. O paletă de culoare de albastru-n multe tonuri. colorează pietre scumpe, irizându-le-n halouri. Albastru-i safirul, topazul este-albastru, albastru este cerul, Pământu-i tot albastru. Infinitele nuanțe din albastru derivate, colorează orizontul - apă și cer îmbinate. Unde albastre ies din râuri, din lacuri albastre
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
o faci acum să simți frenezia, și al brizei parfum. O paletă de culoare de albastru-n multe tonuri. colorează pietre scumpe, irizându-le-n halouri. Albastru-i safirul, topazul este-albastru, albastru este cerul, Pământu-i tot albastru. Infinitele nuanțe din albastru derivate, colorează orizontul - apă și cer îmbinate. Unde albastre ies din râuri, din lacuri albastre sau din cerul înstelat în oceane reflectat. Mare, stânci și valuri albe, un bărbat pe plajă doarme. El, bătrânul Lup-de-mare, cu-a lui frumusețe pe
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
gării fluviale, am observat că pe peron existau multe bufete cu bere rece și mici proaspeți, ce împrăștiau un miros apetisant, de-ți dădeau junghiuri prin stomac. Cum aveam și timp destul de așteptat, am așezat bagajele lângă gardul de un albastru spălăcit al unei grădini de vară, confecționat din șipci încrucișate, cu vopseaua coșcovită și am făcut o comandă mobilizatoare, de mici și bere rece. Eram mai destinși, dar nerăbdători să părăsim malul cât mai repede, așa că am servit prânzul cu
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
de toate, așa că fiecare avea o sumedenie de bagaje. Sălile de restaurant de pe navă erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă[vi], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[vii]vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
este dublată compozițional de către farfuria pe care stă vasul. O altă fărâmă de viață a fost surprinsă pe pânză în ,,Natură statică cu mere”, lucrare în care pictorul Dumitru Ghiață reflectă prin cromatica savuroasă și bogat nuanțată - de la brun la albastru - căldura sufletească și emoția sa în fața subiectului. Flori specifice toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este practic un
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
printre văpăi te văd și nu te văd în iatacul cu balcon pe balconul Doamnei Iulica Primăvara I Absolutul, un alt vis - Balanță între ziuă și noapte vis fragil de soare și ploaie zămislit în format algebric ferestre deschise-n albastru - fantome de arbori în absolut, meșteșuguri subtile și grafice în costume de acrobați stoluri după stoluri din exil în lumea de vis și ninsoarea de flori Absolutul, un alt vis - Primăvara II Grădini, livezi și parcuri - berbeci îndrăgostiți adulmecă trecerea
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
cascadori ai himerei anotimpul se trece bolnav de foame atomii se iau la trântă în aer Toamna II Regina mlaștinilor nu poate s-adoarmă plutește trează peste plante uscate Regina apelor cercetează sufletul toamnei Regina fiarelor geriatrice zboară dincolo de orizontul albastru Regina Mării de argint scormonește himere de vânt, Regina tenebrelor află refugiu în poduri Iarna I Înghețul ridică pereți de himeră țurțuri conturează tapetul luna vibrează peste case spartane răscoală de fulgi, de suflete pierdute intră și ies din case
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
capră „Gândiți vise fericite” I-a spus Pe podul dintre ziuă și noapte Visul al treilea: Acrobați exilați Balanțăîntre ziuă și noapte Vis fragil de secetă și ploaie Sfântă memorie de acasa Vise afișate în format algebric Ferestre deschise spre albastru - El făcu semn printre oameni, cuiburi de lilieci, celule mestecate cu nisip și bagatele depășite printre fire, ace și drene fantome de arbori în absolut, meșteșuguri subtile și grafice Definiția, în costume de acrobați exilați pe undeva în lumea ei
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
și de mlaștini - Tăcerea acoperădesișul Cucrengi de cedru dense șamanul explorează coaja de mesteacăn, coaja deulm și arțarul în flăcări Dincolo deiazuri și de mlaștini - Visul al cincilea: Valize de închiriat Am valize cu vise de închiriat În iatacul meu albastru cu tapet descojit De la primul etaj al casei cu geamlâc Și porumbei în cireșul japonez Plantat de Domnul Constantin În trecerea lui ca o ceață - sunt magnolii Și smochini cu fructele zaharisite Umbre, preumblări de-a lungul liniei timpuluimeu Anotimpuride
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
Bolta cerească se-nroșește ca racul Pentru umbrele-n mișcare si valurile-ascunse Totul este ca mai-nainte; de-a lungul digului Pescari amatori sorb depărtarea În labirintul de bărbați, femei și copii Pe șezlonguri cu modele animaliere Ceru-și înălbește albastrul de sineală Unii se odihnesc, alții fac cumpăraturi Gălețele, lopățele și pește cu cartofi - Sau se apără de pescărușii-n viraj Visul al paisprezecelea: Vizita din vară Vizita se petrecu în munți Deșertul tușea praf Soarele mușca și spărgea lumina
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
în inima muntelui. Îi spusese mierla că-l zărise doinind despuiat și nătâng, pe trunchi de salcâm, la umbră de brad, fără omul drag. Pe-acolo pe unde cărarea e-n cruce, nu știa, bietul dor, încotro s-apuce. Pe-albastru de clipă nu-i era frig, nici măcar frică; Pe căruntă zare n-ar fi vrut să spună nimănui ce-l doare. La el când ajunse sufletul mirat lacrima își curse în potir de îngeri. Dorul dus de Iele, La râu
PRIMĂVARA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350326_a_351655]
-
AU OCHII MEI? Ce vină au ochii mei? Demult visai la ei! Te-au scos din furtună, din lacrimi și din oftat, în ei te-ai scăldat în arșiță verii. Și-atunci, ce vină au ochii mei c-ai iubit albastrul lor de cer până-n infinit? Ți-au dat speranța, dorul și suspinul, dar știu că ai iubit a lor albastru infinit. Așa că,uneori mă întreb, ce vină au ochii mei, că te iubesc și te-nvăluie-n mister până-n infinit? Ei...ochii
CE VINĂ AU OCHII MEI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350351_a_351680]
-
din oftat, în ei te-ai scăldat în arșiță verii. Și-atunci, ce vină au ochii mei c-ai iubit albastrul lor de cer până-n infinit? Ți-au dat speranța, dorul și suspinul, dar știu că ai iubit a lor albastru infinit. Așa că,uneori mă întreb, ce vină au ochii mei, că te iubesc și te-nvăluie-n mister până-n infinit? Ei...ochii mei... cu albastrul lor de cer... ****Flori Gombos**** Referință Bibliografica: CE VINĂ AU OCHII MEI? Florica Gomboș : Confluente Literare, ISSN
CE VINĂ AU OCHII MEI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350351_a_351680]
-
cer până-n infinit? Ți-au dat speranța, dorul și suspinul, dar știu că ai iubit a lor albastru infinit. Așa că,uneori mă întreb, ce vină au ochii mei, că te iubesc și te-nvăluie-n mister până-n infinit? Ei...ochii mei... cu albastrul lor de cer... ****Flori Gombos**** Referință Bibliografica: CE VINĂ AU OCHII MEI? Florica Gomboș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CE VINĂ AU OCHII MEI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350351_a_351680]
-
-n buchet de vorbe m-ai uimit Sunt iar poemul țărmului de mare Înmiresmat de luna, cât o soartă, Ce franjuri iar în mare poartă Lumina-i pentru noi o provocare Iar despărțirea naște-n glas durere Doar cerul prin albastru se revarsă Gustând din laptele lunar o cupă arsă De patimi. Marea-i o noapte în tăcere... ELISABETA IOSIF Iulie, 2015 Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF POEMUL ȚĂRMULUI DE MARE / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V
ELISABETA IOSIF POEMUL ȚĂRMULUI DE MARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350364_a_351693]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > APA MARII Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului APA MĂRII Ochișori din soare curși Clipoceau pe luciul mării, Și-n a lor privire caldă Picura albastrul zării. Jucăuși se hârjoneau Gândilând marea cu pleoapa, Și cu râsul de cristal Lumina-n profunduri apa. Și în dulcea veselie Marea-n vals își purta valul, Cerul oglindit și el, Se lăsa atins cu malul. Atuci doru-mi călător S-
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350459_a_351788]
-
și vârste, Eminescu este steaua noastră solară. Sub aburul versurilor eminesciene, totul arată mai nobil, mai sincer și mai frumos; îl caută poeții și îl iubesc îndrăgostiții de pretutindeni, natura freamătă „la mijloc de codru des” sau pe „lacul codrilor albastru” și se limpezesc aștrii și „scapără”, copiii se copilăresc și bătrânii se înțelepțesc. Rodica Elenă LUPU Ianuarie 2011 Referință Bibliografica: Luceafărul poeziei românești / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 41, Anul I, 10 februarie 2011. Drepturi de
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
o comoară, Și fac suflete...duioase. De-i război între cuvinte Nu va curge strop de sânge Insă vor rămâne-n minte... Dragostea o vor înfrânge. Gândul mi-a născut cuvinte Făurind din ele-un... vers Seara, el mi-aduce-aminte De albastrul... Univers. D.Theiss Referință Bibliografică: Fețele...cuvintelor / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FEŢELE...CUVINTELOR de DOINA THEISS în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349046_a_350375]
-
suflet pe acest pământ! 15 august 2010 NEMURITORI PRECUM POETUL Lui Mihai Eminescu Te-am iubit sub plopii tăi Când treceam în miez de noapte Sau în plină zi pe-acolo Te-am simțit că ești aproape. Pe malul lacului albastru Visam la clipe de iubire, La marginea pădurii dese Am răs și-am plâns de fericire. Nemuritori ca tine de am fi Cântând natura și iubirea, Atunci, numai atunci vom ști Ce-I dragostea, ce e iubirea. 15 ianuarie 2010
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
de lucrări din opera risipită a lui George Lowendal. George baron Lowendal Multilateralul artist George Lowendal (pictor, poet, arhitect, scenograf, actor, maestru de balet...), cu o biografie fascinantă și un arbore genealogic care circumscrie mai multe familii europene cu „sânge albastru”, a fost director tehnic la Teatrul Național din Cernăuți (1926-1935) și la Teatrul Național din Craiova (1942-1943) și a desfășurat o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase” din capitală. A fost profesor la Institutul de Arte
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
de ce mi te admiră... Nu ești de vină tu de mă inspiri, Nu cerceta aceste legi divine, De frumusețea ta să nu te miri, Nici să nu o-ntrebi de unde vine... ALBASTRU DE VORONEȚ Ochii tăi în mine își adună Albastrul alduit de Voronet, Ne-am odihnit Duminica împreună Ca două file albe-ntre coperți. Acum te scriu cu Dragoste și Pace, Cu bucuria Gândului virgin Și versul vântuit de patimi tace Din Via mea amirosind a vin... Să vină Primăvara
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349070_a_350399]