119,673 matches
-
fără urmă, în ciuda faptului că talentul lor literar, cultura și capacitatea lingvistică îi plasau mult deasupra mediului în care fuseseră nevoiți să trăiască. Dar veneau din Est... Poate că tocmai de aceea s-au și pierdut." Exemplul pe care îl alege nu este, cum ar fi fost de așteptat, "portughezul" Victor Buescu, ci "spaniolul" Alexandru Busuioceanu, a cărui evoluție în etapa sa madrilenă a avut o strălucire extraordinară prin anii '50, dar curând după aceea numele lui a fost dat uitării
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
de bilete impotent, care a fost prinsă cu șeful gării într-un (incredibil!) dulap. Preotul Cîrneală, mare jucător de poker, scurs cu religiozitate de bani de profesorii mai tineri, mai rezistenți la băutură (în urma unui accident de mașină s-a ales cu un diabet!). Soția superbă a croitorului din sat, umblînd c-o vacă la fel de frumoasă în așa fel încît, în memorie, le văd mereu, înjugate la aceeași dorință! Pușcașu, o fată grasă, isterică, făcea false crize de epilepsie în gară
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
în Anglia ori în Statele Unite unde costă 1200 ( o mie două sute) de dolari. Tentativele de a realiza acest program de sinteză vocală în România s-au sfârșit deocamdată dramatic, jenant și memorabil. Există și un display Braille în uz mai ales prin alte părți ale planetei. El costă 6000 ( șase mii) euro. Cu toate acestea, sunt oameni care au adunat bani și au adus în țară vreo două sau trei exemplare.
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
și fără salariu -, dar fusese refuzată. Izbutise totuși să cunoască pe tovarășul Șaroff, fostul conducător al agenției «Tass», și spera să și-l apropie, cu atît mai mult cu cît stăpînește limba rusă. Dar, pînă la urmă, nu s-a ales cu nimic. În 1939, Sorana Gurian avea foarte strînse legături cu legațiile Axei și încerca să plaseze în presa românească reportagii primite de la birourile lor de presă. În 1941, după rebeliune, Sorana Gurian oferea 1000 lei «PENTRU FIECARE NUME DE
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
un târg ce n-are prețuri. Pe-o tarabă mai îngustă, nu se-ntreabă, nu se gustă. Și ce miez de poamă rară au sub coaja lor amară! Ai chipul celui de-nceput, după tiparul lui de lut? Ori ești ales dintre reziduri cu-atâtea petice și riduri? Și dacă altă cale nu-i, nu cumva tu ești Tatăl Lui? Așa cum ești, trufaș, ridicul, în Marele Nimic, Nimicul! Scrii cam degeaba Se vede treaba Împins cu sila Luat cu graba O
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
II-lea al Bavariei (dublată de o inventariere a câtorva monarhi de aceeași orientare sexuală, de la regina Cristina a Suediei, la Richard Inimă de leu și Frederic cel Mare). Cazul lui Thomas Mann pare cel mai încărcat de tragism; scriitorul alege să-și facă un coming out postum, iar Jurnalul aduce revelații șocante: un donjuanism homoerotic arareori realizat, dar mereu activ, confruntat cu aspirația la o heterosexualitate respectabilă și cu credința că suferă de o boală și comite un păcat (afilierea
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
de poezie Schrumpeln wirst du wirst eine exotische Frucht sein (Ai să te smochinești ai să fii un fruct exotic) de Daniel Bănulescu, apărut la editura "per procura" în traducerea poetului și traducătorului german Ernest Wichner. Poemele traduse au fost alese din Republica Daniel Bănulescu. Statul de nord. Statul de sud. Legenda lui Daniel și a Brunhildei (apărută în versiunea originală în Daniel al rugăciunii). La acest reușit și îmbucurător eveniment cultural, la care am mai participat din România poetul Constantin
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]
-
momentele bune care mă păstrează și pe mine în amintire, cum un tablou din 1889 reține culoarea vie a portocalelor din ziua cînd Gaugain le-a pictat. O perspectivă dezaburită cu ștergătorul electric, mai limpede redînd calea pe care ai ales să mergi în urma ta, încercînd mereu să te autodepășești ca într-o întrecere cu proști, ea devine chiar filtrul prin care înțelegi viața, bruiat un pic, dar și provocat literalmente de vorbăria într-o limbă necunoscută care nu contenește în
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]
-
camelii sau cărți, inclusiv Istoria lui Călinescu, pentru Popea), îi scriu, i se destăinuie, îi fac propuneri mai mult sau mai puțin directe. Cu toate acestea, faptul că la un moment dat criticul, care le citea tuturor cu glas tare, alege pentru o asemenea lectură în doi - interlocutoarea e d-na Ștefania Russu - Povestea poveștilor are de ce să surprindă. Ulterior, la cenaclu, lectura din textul rar, greu de obținut în interbelic (ceea ce explică și de ce e citit public) se va repeta
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
Sorin Gârjan ...(mi-am pierdut capul... zilele... puținul avut!) lipsit sînt - iată! - de turma chiotelor/ de rîsul lor fugit de acasă ca un cîine care preferă lanțului asprimea unei ierni trăite în cimitirul gunoaielor/ care a știut să aleagă între golgota indiferenței și golgota gamelei cu lături prețioase și sigure! (patruzeci de ani au trebuit ca să treacă pînă să încetez să mai rîgîi după rugăciunea de seară ca după un desfrîu cu șampanie aleasă. totuși, atît de puține gînduri
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
admirable, et j'ai essayé d'y adapter les paroles suivantes." 1) Poetul își exprimă preferința pentru "Rai vesel, pămîntesc" și insatisfacția față de versul "Ce poartă-un mare nume" (cu nefericita alăturare de silabe "tă-un"), lăsîndu-i compozitorului libertatea de a alege: "Bref, choisissez à votre guise ce qui vous convient le mieux."2) în forma oficială a imnului, intonată pînă în 1947, versurile sunau în conformitate cu voința poetului: "Rai vesel, pămîntesc,/ Cu mare, falnic nume!" Reproduc alăturat textul tipărit pe coperta posterioară
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
prezentarea teoretică atentă la contradicțiile și incertitudinile implicate de dezbaterile asupra postmodernismului. Reușește autorul, în numai două zeci de pagini, să ofere nu doar o introducere pertinentă și deloc simplificatoare în conceptul de postmodernism, ci și o poziție personală, din moment ce alege să se situeze în interiorul fenomenului adoptînd, declarat, o atitudine interogativă. Cătălin Constantin Memoria frauduloasă a Și Scrum de secol. O sută una de povești suprapuse (apărută în 2001), această a doua carte a istoricului Adrian Cioroianu, Focul ascuns în piatră
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
în vara anului trecut, cînd cei trei s-au întîlnit la Doi Mai, ";unde și-au julit și coatele, și genuchii, recitindu-l pe Caragiale." Așa se face că fiecare pagină are un citat scos din opera lui nenea Iancu, ales în funcție de zi și dublat, atunci cînd e cazul, de un memento. Pentru 1 ianuarie: ";Cum să-ncep?... Pre legea mea, tocmai asta mă cam încurcă; dar, fiind-am început, cruce-ajută, povestea vorbei... ce-o da tîrgul și norocul." Memento-ul
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
da tîrgul și norocul." Memento-ul adăugat de autori păstrează tonul: Sfîntul Vasile. Mai departe, tîrgul și norocul aduc zilele anului în curgerea lor firească. Și, fatalitate, vorbele lui Caragiale se potrivesc întotdeauna de minune. Ca să vă conving, citesc fragmentul ales pentru ziua de 12 ianuarie (Memento: Manifestație populară, 1990) : ";O să vă arătăm noi dv. tutulor, cari vă solidarizați cu regimul banditesc...". Sau, cel din ziua de 22 martie (Memento: Ziua mondială a apei): ";Într-o țară eminamente constituțională, apa trece
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
au avut loc ședințele secțiilor Asociației pentru alegerea noilor birouri și pentru alegerea delegaților la Conferința națională (unul din doi). Eu am participat la Secția de poezie, care numără peste 180 de membri. Au fost prezenți vreo sută. S-a ales un birou compus din cinci poeți: Doinaș, Aurel Rău (stabilit la București între timp), Vasile Nicolescu, Dan Deșliu și Ion Horea. Maria Banuș, propusă de cineva, n-a întrunit decît vreo treizeci și ceva de voturi, Nina nici măcar n-a
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Vasile Nicolescu, Dan Deșliu și Ion Horea. Maria Banuș, propusă de cineva, n-a întrunit decît vreo treizeci și ceva de voturi, Nina nici măcar n-a fost propusă. La alegerea delegaților au fost unele surprize: Adrian Păunescu n-a fost ales. Se pare că n-a întrunit decît vreo 20 de voturi. Eu am întrunit 47 de voturi, cel mai mic număr 2. (Doinaș a avut peste o sută, iar Virgil Teodorescu și Jebeleanu cîte 70 și ceva), așa că voi fi
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
ajutoarelor de nădejde". Virgil Teodorescu, care la ședința Secției de poezie a stat cîtva timp lîngă mine, mi-a spus că Barbu nu e chiar atît de tare, cum pare să fie. (La Secția de proză, Barbu n-a fost ales nici măcar delegat la viitoarea Conferință!) Nu e luat, cică, prea în serios, deși e capabil să facă mult rău. Virgil pare convins că i se va prelungi mandatul de președinte. Mi s-a lăudat că, sub domnia lui, Uniunea a
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
de oră. La reluarea lucrărilor, Virgil Teodorescu a prezentat ordinea de zi și ne-a rugat să acceptăm un prezidiu gata propus, din care făceau parte și Eugen Barbu și I.D. Bălan și alți membri ai CC, care nu fuseseră aleși delegați la Conferință. Aceiași figurau și pe o listă a "Comisiei pentru propuneri de candidați în vederea alegerii în Consiliul Uniunii Scriitorilor". A început așadar lupta pentru eliminarea lui Barbu & Co de pe listele acestea. S-a ridicat întîi Dan Deșliu, pentru
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
sălii că, în fond, e vorba de o prevedere menită să împiedice intrarea unor haimanale în Uniune. (Virgil nu reușise să explice asta, nici Miu Dobrescu!) O discuție care riscă să degenereze e și aceea în legătură cu propunerea sălii de a alege nu 81 de membri ai noului Consiliu, ci 91 (ca și în trecut). La un moment dat, Miu Dobrescu, total depășit, se duce să dea un telefon, ca să întrebe ce să facă. (Pe Burtică, desigur.) Se întoarce după un timp
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
și în trecut). La un moment dat, Miu Dobrescu, total depășit, se duce să dea un telefon, ca să întrebe ce să facă. (Pe Burtică, desigur.) Se întoarce după un timp (destul de lung) și declară că e de acord să se aleagă 91 de membri, din 131 de candidați (114 propuși de Comisia de propuneri, iar restul de sală). Spre stupoarea sălii, Comisia de propuneri îi propune și pe Barbu, Păunescu etc. printre candidați! Din fericire, punîndu-se la vot fiece propunere, Barbu
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
dreptul de a face obiecții contra candidaturilor propuse. Barbu, de pildă, e respins cu argumente tari de Cornel Omescu și Viorel Știrbu, dar e "apărat" vehement de Ion Gheorghe, care amenință că-și depune "mandatul", dacă Barbu nu va fi ales. Mac nu se emoționează însă. Și Piru a ținut să vorbească, pentru a "preveni" sala că nu va tolera un eventual atac contra lui Barbu. Lăncrănjan cere și el cuvîntul, pentru a spune că are "obiecții" față de modul cum e
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
de Externe", care și în urmă cu cinci ani s-ar fi făcut vinovat de conducere "nedemocratică" a lucrărilor unei conferințe. Bucuroasă că Barbu, Păunescu și I.D. Bălan au "căzut", sala n-a mai protestat contra propunerii de a fi aleși în noul Consiliu alți membri ai CC (ca Mihnea, Puțuri etc.) La 8,30 seara, ședința ia sfîrșit, lista propunerilor încheindu-se. Am strigat de cîteva ori și eu, din fundul sălii, numele lui Caraion, dar Mac s-a făcut
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
regim totalitar ce-și aruncase umbra demonică asupra culturii românești. Dacă tonalitatea pamfletară se substituie nu o dată polemicii de idei, cum mărturisește chiar Virgil Ierunca, aceasta se întâmplă deoarece "nu de idei duceau lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Sentimentul exilului, ce-și extrage energiile
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
chiar Virgil Ierunca, aceasta se întâmplă deoarece "nu de idei duceau lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Sentimentul exilului, ce-și extrage energiile purificatoare nu atât din osânda dezrădăcinării pur geografice, cât din ruperea tragică a ființei de spațiul său matricial spiritual, e starea afectivă
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
jurnal, care se rezumă doar la perioada începutului anilor '50. Motivațiile sunt psihologice și morale, după cum remarcă autorul: "Când mai publicasem prin revistele din exil - și apoi din țară - fragmente, indicasem într-o notă un fel de subtitlu - "Jurnal blajin". Alesesem acele pasaje din care trăsăturile negative ale contemporanilor mei erau, dacă nu absente, cel puțin atenuate. Dar a întinde acest tip de milostenie pe o întreagă existență ar însemna a o deforma. Chiar atunci când îmi stă în intenții, indulgența nu
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]