1,700 matches
-
pe meșter: „I. Schmith-Faur” „Mihai Eminescu 1850-1889”. Dacă ai să crezi că ai scăpat numai cu atâta, asta se cheamă bucurie în mână străină. Adică ce ai vrut să spui cu asta? Să-mi tălmăcești ce reprezintă cele două figuri alegorice de la picioarele „Luceafărului”? Da’ amarnic mai ești, ieșene! Află tu că bătrânul reprezintă „Filozofia”, iar femeia „Poezia”. Și, ca un detaliu, pentru „Poezie” a pozat chiar soția sculptorului, pictoriță născută Niculescu. Așa parcă mai vii de acasă, dar să nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mă simțeam înălțat de ceea ce vedeam, dar când imaginea este îmbrăcată și în vorbe atât de frumoase - precum ai făcut-o tu - e altă ceea. Ai altă percepere a ceea ce vezi mai ales când ai a face cu o operă alegorică. Îngăduie încă o vorbă să-ți spun. Ai cale liberă. Ca și alte statui ale Iașilor, s-a aflat și aceasta pe punctul de a fi mutată din acest loc. În 1939, Primăria a hotărât chiar și locul unde trebuia
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de-atunci, a coordonat o succesiune de plăgi și dezastre climatice, a omorît odraslele egipeților etc. Specialist în rostirea despre Dumnezeu, călugărul Manuel m-a stropșit și mi-a spus că nu trebuie să interpretez nici literal, nici uzitînd extensii alegorice ori simbolice! Altcumva trebuie, con sentimientu, amor Dei și altele!... S-a autoflagelat, reproșîndu-și faptul că se grăbise, că nu eram încă pregătit pentru studierea holibibiliei. Cartea lor revelată, apoi tăiată, corectată și adăugită de înalții ierarhi, e în două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
și ca secretar de redacție la Editura Militară (1958-1960). P. face parte dintre cei câțiva (Aurel Baranga, N. Țațomir, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Stelian Filip) care au scris fabule în ultima jumătate de secol XX. În volumul Ventuze (1977) figurația alegorică nu mai este animalieră, ci sunt puse să dialogheze baionete, ranițe, gloanțe, cătări, flinte, pistoale, centuri, lopeți, tunuri. Ca și în culegerea Fabule (1982), textele se adresează cu precădere tinerilor și mizează pe o morală care face apel la proverbe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
154 Henri d'Alméras, op. cit. Studentul străin (n. trad.) 155 Philippe Labro, op. cit. În franceză, în original Carte du Tendre. Este vorba despre harta unui ținut imaginar inspirat de romanul Clélie al domnișoarei de Scudéry. În această reprezentare topografică și alegorică se regăsesc, sub forma localităților și a drumurilor, diferitele etape ale vieții amoroase, în viziunea "prețioaselor" epocii (n. trad.). 156 American Graffiti, comedie de George Lucas, Statele Unite, 1973. Autoarea face aluzie la eseul Le Mentir vrai din volumul cu același
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1996. 176 Vezi Edgar Morin, op. cit. Prescurtare de la Club Méditerranée lanț francez de stațiuni de vacanță situate în multe locuri din lume, de obicei exotice. Mulți consideră Club Med ca fiind inițiatorul conceptului all-inclusive în domeniul turistic (n. trad.). Figura alegorică a Republicii franceze. Având înfățișarea unei femei purtând o bonetă frigiană (bonetă purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul Revoluției Franceze din 1789-1794 ca simbol al libertății), Marianne încarnează Republica franceză, fiind un simbol al valorilor republicane incluse
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
primordiale (cum ar fi teama de moarte, de bătrînețe, de decrepitudine, de violență, sexualitate etc.). În orice caz, cele mai interesante filme de groază contemporane (Exorcistul, The Texas Chainsaw Massacre, Carrie, Alien, Shining etc.) au prezentat, adesea într-o formă alegorică și simbolică, atît temerile universale, cît și anxietățile și ostilitățile cele mai profunde ale societății americane contemporane. În subtextul acestor filme se află confuzia și teama oamenilor față de criza economică, de schimbările sociale și culturale, de o frecvență a îmbolnăvirilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viață contemporan ca pe surse ale ororii)5. În discuțiile ce vor urma, voi arăta că seria de filme Poltergeist se referă la temerile și sentimentele de insecuritate cu privire la rasă, sex și clasă în societatea contemporană. Voi da o interpretare alegorică acestor filme, întrucît ele dau glas unor temeri adînc înrădăcinate ce sînt explorate mai degrabă în acest tip de filme decît în cele de tip realist. Filmele de groază pot fi considerate un gen reacționar întrucît ele plasează vina pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasei de mijloc, oamenii obișnuiți care sînt personajele acestui film. Așadar, în vreme ce E.T. reprezintă o fantezie copilărească centrată pe sentimentul de speranță, Poltergeist reprezintă o sondare a angoaselor universale, dar și a celor specific americane care iau forma unui coșmar alegoric a cărui interpretare ar trebui să ne ofere date interesante cu privire la viața cotidiană în epoca Reagan. Poltergeist prezintă aventurile oculte ale familiei Freeling, care descoperă că locuința sa este construită deasupra unui cimitir al amerindienilor, ale căror spirite cer răzbunare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
scoțîndu-l prin fereastra dormitorului, iar părinții îl recuperează printr-un efort disperat din mîna elementelor naturii înfuriate. În acest moment, Carol Anne dispare, familia intră în panică și filmul pășește deja pe tărîmul ocultului și alegoriei. Filmul prezintă, așadar, spectacolul alegoric al unei familii unite în fața unor circumstanțe ostile care amenință să o dezmembreze. Această teamă este exprimată de toate scenele de despărțire de pe parcursul filmului; teama de o iminentă dezintegrare a familiei și teama de a părăsi "raiul" reprezentat de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cîmpul discursiv al acestui film cuprinde atît discursuri în favoarea ideii de familie, cît și o articulare a temerilor existente privitoare la familie și cămin. Amenințările la adresa securității clasei de mijloc sînt proiectate asupra acestor spirite malefice care servesc drept suport alegoric al forțelor economice care dezbină familiile și cauzează pierderea căminelor și încadrîndu-le într-o mișcare regresivă. După cum am spus, sursa tulburării spiritelor este rezultatul unei decizii a companiei imobiliare (la care este angajat și tatăl) de a-și realiza proiectul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bine și rău. Calitatea de "bun" se traduce prin apartenența la normalitatea familiei din clasa de mijloc, iar "celălalt" reprezintă clasa muncitoare sau altă rasă, cum ar fi amerindienii din filmele Poltergeist. Din această perspectivă, monștrii amenințători reprezintă în mod alegoric rasa și mișcările de clasă care amenință stabilitatea burghezului mijlociu. O asemenea reprezentare traduce în limbaj cinematografic discursul de orientare conservatoare, cu o notă plină de anxietate, axat pe apărarea valorilor familiei și o anumită stigmatizare a "celuilalt". Un alt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se descompune cu o rapiditate și intensitate înspăimîntătoare. Filmele de groază prezintă imagini terifiante ale unei vieți scăpate de sub control și manipulează teama individului de boală, de decădere fizică și de moarte. O secvență remarcabilă din film prezintă în mod alegoric o versiune contemporană a spaimei universale de mutații fiziologice: teama de cancer într-o epocă în care unul din patru oameni cad pradă acestei boli și unul din cinci va muri din cauza ei. Multe dintre filmele de groază contemporane speculează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
controlul asupra grupului său de credincioși. Din acest punct de vedere, Kane personifică sistemul patriarhal irațional și autoritar caracteristic clasei muncitoare, pe care Steve Freeling trebuie să-l înfrîngă pentru a deveni un bun tată și soț burghez. Din perspectivă alegorică, toate aceste experiențe în care sînt implicate spiritele morților sînt predeterminate, concentrîndu-se asupra mîniei celor morți, cauzată de pîngărirea cimitirului în primul film și a mîniei albilor săraci, în cel de-al doilea. Imaginea membrilor sectei albi săraci izolați în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este acum amenințată atît de spiritele albilor care doresc să evadeze din dimensiunea spirituală în care se află, dar și de spiritele celor din cimitirul asupra căruia se află locuința familiei Freeling. Cele două filme Poltergeist prezintă, așadar, în mod alegoric, teama că utopia burgheză va fi distrusă de monștrii aparținînd clasei muncitoare sau altor rase. Spiritele apar iarăși ca să bîntuie familia Freeling și, din nou, femeile sînt cele care intră în legătură cu lumea spiritelor. În film apare bunica (interpretată de Geraldine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
avea totuși cîteva personaje ce rămîneau în narațiune și propunea o sondare a miturilor creștine, în Slacker nu există personaje principale, fiecare "slacker" dispărînd după cele cîteva minute în care narațiunea se concentrează asupra sa, iar filmul evită orice semnificație alegorică sau simbolică. Secvența finală a filmului face aluzie la pelicula lui Godard, One Plus One, înlocuindu-i pe revoluționarii negri din filmul lui Godard cu un "Paul Revere post-modern" (așa cum spune și titlul), conducînd o mașină dotată cu difuzoare și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a exista pe perete și fotografii ale negrilor. Însă ele sînt cuprinse de flăcări o dată cu peretele, făcîndu-ne să ne întrebăm dacă acest lucru nu ar putea fi înțeles ca un semn al futilității politicii negrilor în epoca modernă, ilustrînd alegoric diminuarea importanței unor figuri precum Molcolm și Martin la momentul actual. În orice caz, interpretarea oferită de conservatorii albi că DRT este ceva "negativ", pentru că avea toate șansele să producă violență și să sporească ura de clasă, nu-și are
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din anii 1920 din Africa). Ei îl desemnează pe fratele Maelcum ca gardian și asistent (o posibilă aluzie la Malcolm X). Profeția de natură religioasă cu privire la sfîrșitul lumii codifică triumful tehnologiei în ipostaza de temă religioasă. Din punct de vedere alegoric, această profeție poate fi interpretată și în acest mod: sfîrșitul lumii înseamnă sfîrșitul modernității, eră în care omul era încă stăpîn sau avea impresia că este stăpîn. De aici încolo, computerele și programele inteligenței artificiale vor fi cele care vor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
George, Mircea Ivănescu și Leonid Dimov) sunt perceptibile pe alocuri. De filiație dimoviană este, de pildă, amplul poem „narativ” cu moneda de, care pune în scenă o „eternitate iterativă” (ca Baia sau Pasărea de argint, la Dimov), cu virtuți nelămurit alegorice. Caracteristic - sub aspectul formal, al grafiei - pentru versurile lui P. este și recursul la artificiile de punere în pagină, la destructurarea corpului fizic al textului, în răspăr cu uzanțele curente, printr-un fel de antiprozodie de factură personală, nu fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
sau de la distanță. Majoritatea acțiunilor noastre derivă din credințe. Inteligența critică, lipsa de convingere și de pasiune sînt două obstacole în calea acțiunii. Sugestia le poate surmonta; tocmai de aceea propaganda care se adresează maselor trebuie să utilizeze un limbaj alegoric, activ și bogat în imagini, cu formule simple și imperative. 6) Politica ce are drept scop guvernarea maselor (un partid, o clasă, o națiune) este prin necesitate o politică a imaginației 138. Ea trebuie să se sprijine pe o idee
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
erau reținute deseori doar animale, de unde și titlul de Bestiar, dat în Evul Mediu. Cercetătorii raționaliști moderni au privit această scriere (răspândită în numeroase variante în toate limbile europene) mai mult decât critic. În 1930, Max Wellmann (subliniind totuși maniera alegorică și orientarea teologică) se arată surprins de rolul jucat în cultura omenirii de strania scriere, caracterizată printr-un „conținut ce reflectă clar declinul intelectual”. În anii următori, A.-J. Festugière și B.E. Perry nu se arată mai îngăduitori față de scrierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
Mihai Ungheanu, „Crisalide”, LCF, 1977, 25; Aureliu Goci, „Crisalide”, RL, 1977, 41; Ardeleanu, Mențiuni, 172-176; Artur Silvestri, Parabola barocă, LCF, 1979, 26; Val Condurache, „Coroana Izabelei”, CL, 1982, 11; Dana Dumitriu, „Coroana Izabelei”, RL, 1982, 52; Cristian Livescu, Un roman alegoric, ST, 1983, 3; Nicolae Mecu, O parabolă a puterii, VR, 1983, 11; Ion Cristoiu, Înzestrarea și prelucrarea, RL, 1989, 41; Valentin Tașcu, „Marmură neagră”, ST, 1989, 11-12; Alex. Ștefănescu, Roman cu cheie și alegorie, RL, 1995, 9-10; Monica Spiridon, Apă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
dublului într-o narațiune metaficțională, pusă sub semnul infernului dantesc și kafkian, dar în registru ironic, cu aluzii politice („E un tablou tipic burghez în descompunere”). Există, de asemenea, ecouri din Samuel Beckett sau din Eugen Ionescu în câteva proze alegorice, concentrate, cu un limbaj foarte precis, totuși aluziv, neutre ca tonalitate și comentariu auctorial, dar trădând o intensă ironie (Amuzament cotidian, Autodistrugătorul, Proprietatea ș.a.). Pe de o parte, ficțiunile construiesc, simbolic, o soluție existențială, prin personaje care refuză un sistem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
al sistemului: misiunea sa este să copieze continuu, cu mâna stângă. Minciuna oferită astfel este remediul absurd al lipsei unui adevăr personal, individual. Celelalte proze, deși bine scrise, nu se ridică la valoarea acestei nuvele. În general, sunt narațiuni fantastice, alegorice sau stranii, pigmentate de umor și ironie și construite pe tehnica sugestiei și a detaliului aparent neutru, cu finaluri deschise și posibilități multiple de interpretare, inclusiv politică. Panic Syndrome! dezvoltă aceeași linie a fantasticului, epurată de temele întunecate ale spațiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
vizibilă în care, Dumnezeu, deși acționează în istorie, nu înlătură condiționările situațiilor socio-culturale care puteau să aibă o anumită influență asupra vieții poporului său. Dacă, pe de o parte, se preamărește îndrăzneala semiților, pe de alta există o anumită anticipare alegorică a omului ca miles Dei, înțeles nu în funcție de accepțiunea negativă ce implică uzul violenței, ci în cea pozitivă care subînțelege colaborarea cu Dumnezeu în acceptarea voinței sale. Jahve este Dumnezeul păcii, al shalomului; expresia frecventă Dumnezeul oștirilor este interpretată în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]