1,678 matches
-
interesele meschine pe care le apără, țesând în permanență intrigi, îi pompează mai mult sânge în vene. Ca orice imagine ostentativă a perfecțiunii, Inorogul convinge în măsura în care întruchipează o idee, un ideal, dar rămâne mai curând o funcție, un principiu tradus alegoric decât un personaj bine articulat. 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul Evocat cu pioșenie de fiul său, Inorogul, chiar la jumătatea Istoriei ieroglifice, Monocheroleopardalul reprezintă cel mai straniu hibrid al cărții. În alcătuirea sa, Cantemir nu mai ține cont de nici o logică a combinațiilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de o dezbatere cu miză fiolosofică, care va reprezenta "background"-ul ideatic, justificarea acestei istorii: "Dacă ne mulțumim să vedem în Istoria ieroglifică un pamflet politic sau o istorie în travesti animalier, povestea Monocheroleopardalului nu e decât transpunerea în registru alegoric a spectaculoasei ascensiuni politice a lui Constantin Cantemir. Dar o asemenea rapidă schimbare de stare socială este ea însăși, pentru D. Cantemir, punct de pornire al unei meditații asupra raportului dintre firea (sau natura) și destinul social al ființei umane
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este la el acasă și cu aceste premise înfipte trainic în memorie va trebui urmărită întreaga saga a transformării unui miel într-un leu care cumulează calitățile mai multor viețuitoare. De altfel, într-un cu totul alt registru decât cel alegoric, un portret similar îi făcea Dimitrie Cantemir părintelui său, în biografia Vita Constantini Cantemyrii: "... și se roagă de iertare tuturor celor zise și făcute. Domnului îi era lense să i-o dăruiască, căci mărinimia era cel mai de seamă bun
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai desăvârșit din zapisele ținerii lui de minte decât vrăjmășiile și nedreptele prigoniri de moarte împotrivă-i ale vrăjmașilor lui"10 (s.m.). Dar, dacă rămânem la un nivel strict biografic și dacă vedem în acest șir de metamorfoze o imagine alegorică a accederii lui Constantin Cantemir de la statutul de simplu răzeș la cel de domnitor (e drept, o "carieră" unică în epocă, dar atât de comună în istoria Bizanțului, de pildă), cred că limităm semnificațiile personajului și sensurile cărții.11 Logica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
primele variante ale Fiziologului alexandrin, prin urmare și din cel latin, dar acest gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog. El apare în unele redactări mai târzii ale Fiziologului grec, într-o manieră excesiv moralizatoare, în care ar avea două naturi: prima care pornește de la avertismentul lui Iisus Hristos din Matei 7, 15: "Feriți-vă de profeții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pornind de la un verset din Psalmul 102, 5 ("pe Cel ce satură cu bunătăți dorința ta:/ tinerețea ta se va înnoi ca a vulturului"18), lucrarea aceasta anonimă, cu o influență imensă asupra imaginarului zoomorf medieval, mută accentul pe interpretarea alegorică a fabulei, de găsit și în sursele antice. Cum varianta latinească a lucrării este fidelă și cum ea a fost răspândită în întreaga Europă, culeg din această sursă fragmentul care mă interesează: "Despre vultur (aquila n.m.) spune David în Psalmul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Istoriei ieroglifice, egala întru înțelepciune a Lupului. Chiar dacă ea ocupă poziția fruntașă în ierarhia răpitoarelor, în imediata apropiere a Vulturului, are capacitatea de a-și tăgădui natura și de a evolua pe calea spiritului. De a se îndrepta, în cheie alegorică, către "soarele dreptății". Deși este plasată, în mod absolut firesc, dată fiind reputația sa simbolică, în proximitatea monarhului absolut care este Vulturul, Brehnacea face figură discordantă în șirul răpitoarelor din carte. Încă de la prima sa apariție, ea are o anumită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bisericesc. Există șoimi sălbatici, care mănâncă păsările pe care le prind imediat și șoimi domestici, care aduc prada stăpânilor lor. Ultimii devin modele de conduită. Hugues de Fouilloy , în al său cunoscut Aviarium (XVII), rezumă o întreagă tradiție de interpretare alegorică: "Interpretat alegoric, șoimul sălbatic capturează și mănâncă păsările prinse, întrucât orice om rău tulbură fără oprire acțiunile și gândurile celor simpli. Dar șoimul domesticit este orice părinte spiritual, care capturează păsările sălbatice ori de câte ori atrage laicii spre convertire prin intermediul predicii"21
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
șoimi sălbatici, care mănâncă păsările pe care le prind imediat și șoimi domestici, care aduc prada stăpânilor lor. Ultimii devin modele de conduită. Hugues de Fouilloy , în al său cunoscut Aviarium (XVII), rezumă o întreagă tradiție de interpretare alegorică: "Interpretat alegoric, șoimul sălbatic capturează și mănâncă păsările prinse, întrucât orice om rău tulbură fără oprire acțiunile și gândurile celor simpli. Dar șoimul domesticit este orice părinte spiritual, care capturează păsările sălbatice ori de câte ori atrage laicii spre convertire prin intermediul predicii"21. Șoimul lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
el este domesticit. Acolo își leapădă vechile pene și primește altele noi, deoarece atunci când un călugăr este dezbrăcat de vechile sale vicii, este dotat cu virtuțile unui om nou"23. Atunci când își schimbă penajul, șoimul sălbatic devine domestic; în limbaj alegoric, omul păcătos, viciat, devine un om bun, care adoptă conduita creștină. Indiferent din ce sursă, Cantemir nu avea cum să nu aibă știință de această ipostază. Personajul său suferă, chiar dacă nu la lumină, explicit, un proces identic. Capabil să se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unghi, sau într-alta a trupului parte arme de moarte purtătoare poartă"3. Inițial, personajul ar avea toate șansele să se dezvolte, precum majoritatea confraților, într-o direcție negativă. Mai ales că, de regulă, în mai toate fabulele sau povestirile alegorice cu și despre animale, fiarele vărsătoare de sânge nevinovat primesc obligatoriu o astfel de funcție. Dar nu aceasta este și logica lui Cantemir. El are alte socoteli și de regulă preferă să răstoarne bestiarul devenit, în literatura alegorică medievală, literă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau povestirile alegorice cu și despre animale, fiarele vărsătoare de sânge nevinovat primesc obligatoriu o astfel de funcție. Dar nu aceasta este și logica lui Cantemir. El are alte socoteli și de regulă preferă să răstoarne bestiarul devenit, în literatura alegorică medievală, literă de lege. Ciacalul din Istoria ieroglifică intervine în dezbaterea privind "hirișia" Strutocamilei într-un moment critic, imediat după ce Corbul emanase "siloghismul" cel șchiop, iar celelalte păsări acceptaseră obediente natura de pasăre a hibridului, în timp ce animalele, de teama vreunei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Paris, 1994, pp. 319-323, ca și întreaga secțiune antologică dedicată procesului animalelor. 9 Michel Pastoureau, Les animaux célèbres, p. 174. 10 Elisabeth de Fontenay, op. cit., p. 244. 11 Ibidem. 12 Biblia, versiunea Anania, p. 1624. 13 Philon din Alexandria, Comentariu alegoric al Legilor sfinte după Lucrarea de șase zile, traducere, introducere și note de Zenaida Anamaria Luca, Editura Paideia, București, 2002, p. 61. 14 Origen, Omilii, comentarii și adnotări la Geneză, ediție bilingvă, studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din zoomahia cantemiriană nu este cel al științelor și practicilor ezoterice, căci acestea nu făceau decât să preia niște reprezentări deja coagulate în sistemul simbolic antic ori medieval, să le plaseze în contexte diferite și să le atribuie o interpretare alegorică specifică, într-o altă cheie. Scenariul lucrării de față depinde, după cum se va constata, nu de raportarea măștilor zoomorfe din Istoria ieroglifică la reprezentări absconse, controlabile doar de către inițiați, ci de un ansamblu de simboluri exoterice, comune, omniprezente în imaginarul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Paris, 1994, p. 319-323, ca și întreaga secțiune antologică dedicată procesului animalelor. 205 Michel Pastoureau, Les animaux célèbres, p. 174. 206 Elisabeth de Fontenay, op. cit., p. 244. 207 Ibidem. 208 Biblia, versiunea Anania, p. 1624. 209 Philon din Alexandria, Comentariu alegoric al Legilor sfinte după Lucrarea de șase zile, traducere, introducere și note de Zenaida Anamaria Luca, Editura Paideia, București, 2002, p. 61. 210 Origen, Omilii, comentarii și adnotări la Geneză, ediție bilingvă, studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din zoomahia cantemiriană nu este cel al științelor și practicilor ezoterice, căci acestea nu făceau decât să preia niște reprezentări deja coagulate în sistemul simbolic antic ori medieval, să le plaseze în contexte diferite și să le atribuie o interpretare alegorică specifică, într-o altă cheie. Scenariul lucrării de față depinde, după cum se va constata, nu de raportarea măștilor zoomorfe din Istoria ieroglifică la reprezentări absconse, controlabile doar de către inițiați, ci de un ansamblu de simboluri exoterice, comune, omniprezente în imaginarul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62. Într-o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii, cele două "hoarde" fiind liberalii demagogi și fanarioții conservatori. În apărarea țărănimii, ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și, în acest sens, au o funcționare alegorică: Profeția figurativă conține interpretarea unui eveniment intra-mundan printr-un altul; primul este un semn care îl anunță pe cel de al doilea, care îl și împlinește. Fără îndoială, și unul, și celălalt, rămân fapte intra-istorice; dar amândouă, din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și contemporană, evenimentele recente care au zguduit societatea, revoluțiile și acțiunile eroice mustesc de poeticitate. Totul poate deveni poezie printr-o procedură foarte simplă de dublare. E suficient ca un gest să se oglindească, să reverbereze, să lanseze o mișcare alegorică. Lectura poetică a unui fapt, a unei acțiuni sau a unui om trebuie să cuprindă și descrierea evenimentului originar, și detenta lui, repercutarea lui asupra unui alt eveniment, ulterior. Ca și cum abia duplicarea ar desăvârși semnificația. Și în această privință și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o logică a imitației. Un ins devine "poetic" în măsura în care identitatea lui devine reproductibilă, susceptibilă de a fi proiectată asupra altora. Poezia nu se constituie decât în măsura în care biografia lui se schematizează și devine paradigmatică în raport cu alte destine, în măsura în care gesturile lui funcționează alegoric. Spre deosebire de alte modele mimetice, în care reproducerea intervine ulterior, ca o consacrare a unei opere deja existente, această imitație e constitutivă. În afara ei nu există poezie. În sfârșit, trebuie să înțelegem concret cum se operează transferul de valori dintre model
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lungă. Pentru că ce înseamnă să ai personaje cu nume naționale? Ce efecte poate avea o epopee sau o dramă cu protagoniști pe care îi cheamă Mircea sau Ștefan? Numele e cel care atestă în domeniul biografic imitația unei conduite, proiecția alegorică a unei personalități asupra celor care îi urmează. E modalitatea cea mai simplă prin care acțiunile unui individ, gesticulația lui pot fi identificate și transferate. Cum se cheamă eroii, așa se botează copiii. Dacă Mircea funcționează ca model, e în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
propagandei are două dimensiuni: un trecut mitic, glorios prin care națiunea își definește identitatea sa istorică și un viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are originea într-o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un set de reguli ce condiționează reușita acesteia, dar și pe cea a contrapropagandei 45: diferențierea grupurilor de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lui Sébastien Le Clerc și ale lui François Chauveau, este deosebit de îndrăgită de către ilustratorii edițiilor și traducerilor lui Ovidiu ca și de pictori (Bramantino, Bronzino, Zuccari, Rubens, Gyselaer, Elsheimer etc.). Numeroși comentatori medievali și umaniști au căutat să interpreteze sensurile alegoric și moral al acestei povești ("Hospitalitas Deo grata. Baucis și Filemon fabula docet hospitalitatem ac frugalitatem Deo gratam esse..." scrie în secolul al XVI-lea Georgitus Sabinus). Ovidiu, moralizat și creștinat, a făcut din Filemon și Baucis o imagine a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un sânge crunt și radios o stropește!" Acest citat din Herodiada de Mallarmé dat de Mandiargues atrage atenția asupra caracterului însuși al actriței care nu numai că joacă Andromaca de Racine, dar amestecă și oarece miresme din Salomeea, desfășurând fastuosul alegoric al șarpelui pentru a ajunge la această viziune a "unui sex căscat și care arată spectatorului că labiile sale sunt date cu un roșu aprins ca cireașa ca și buzele strâmbate de o grimasă". Ca și Salomeea care nu dansează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să reprezinte limbajul însuși și fabricarea sa628, l-ar da sau l-ar concede. De unde necesitatea de a lua limbajul drept ceea ce el este, în mod literal și nu învăluit într-o înșelătoare tunică de mătase cu efecte baroce, metaforice, alegorice sau simbolice, Limbajul nu va spune decât ceea ce el este, el ar fi același și cel care îl reprezintă, semnificându-l ar fi semnificatul. Witz-ul vine atunci să spună ceea ce scapă în această lungă minciună laborioasă, în această obișnuită încâlceală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]