2,520 matches
-
apel la principiul identității și al negației. Eu/non-eu poate fi echivalent cu subiect-obiect, în sensul că subiectul determină obiectul, raportul de opoziție fiind cel care generează conținuturile. În opinia lui Fichte, o dată cu afirmarea conținutului identității se poate vorbi despre alteritate, întrucât aceasta este o formă negată a identității, prima fiind conturată de cea din urmă356. În acest sens, Fichte vorbește despre egoitate 357, care este opusă celuilalt (dem es)358. Prin egoitate, omul se opune la tot ce îi este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este o construcție care asimilează particularitățile și elementele definitorii ale grupului din care face parte, dar, în același timp, conține trăsăturile specifice ale individului. În acest sens, identitatea este rezultatul unei procesări a identității grupului, care poate fi considerată o alteritate pentru individ, din care acesta alege elementele care îi vor fi de folos pentru a se adapta și integra, peste care le suprapune pe cele care-i dau posibilitatea de a se diferenția. Deși, la nivel individual, se poate vorbi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și prin care eu se opune celorlalți, fiind o construcție care are drept rol exprimarea particularităților și a elementelor distinctive. În acest caz, identitatea este tot ceea ce îl face pe individ să fie asemănător doar cu el însuși, opunându-se alterității, care este privită din perspectiva a ceea ce este străin, departe de sistemul de valori al individului. Așa cum vom vedea, străin înseamnă îndepărtat, necunoscut, opus unui sistem de referință prin care este evaluat celălalt, chiar dacă, de cele mai multe ori, acest proces de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
studiile lui C. H. Cooley, mai exact în cadrul teoriei acestuia looking-glass self, în care identitatea subiectului este construită prin intermediul interacțiunii cu celălalt, apărând în acest sens procesul oglindirii și reoglindirii dintre eu și celălalt 361. Acest mecanism de structurare a alterității este cel care stă la baza imaginii străinului și care generează ostilitatea față de acesta, fiind profund influențat de raportul eu/noi-ceilalți, care amplifică rezistența la celălalt prin interpunerea sistemului de valori al grupului și având în vedere interesele acestuia. Trebuie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Înainte de a discuta mai în detaliu problema reprezentărilor străinului este important de analizat conceptul de identitate colectivă, care influențează acceptarea sau respingerea, integrarea sau alienarea unui individ sau a unei anumite categorii față de grup. La fel ca și identitatea și alteritatea, identitatea colectivă este o construcție, fiind rezultatul unei procesări a indivizilor în funcție de o serie de variabile. În cazul specific al identității colective, este vorba despre influența unor factori precum mediul social și geografic în care trăiește un grup364, însă esențial
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu sunt, elementele pe care le resping, evident, în funcție de o serie de interese și având în vedere un anumit context. În acest sens, Wintle susține că "procesul de reprezentare a celuilalt, care poate fi numit și strucurarea identității prin definirea alterității, este legat de observarea diferențelor, reale sau imaginare, dintre noi și celălalt". Din acest punct de vedere, celălalt reprezintă negarea sistemului de referință, a valorilor, și intră, de cele mai multe ori, în conflict cu interesele individului și grupului. În acest caz
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este legat de observarea diferențelor, reale sau imaginare, dintre noi și celălalt". Din acest punct de vedere, celălalt reprezintă negarea sistemului de referință, a valorilor, și intră, de cele mai multe ori, în conflict cu interesele individului și grupului. În acest caz, alteritatea apare ca absență a identității 369, întrucât alteritatea are o construcție proprie, conținând elemente definitorii care le exclud pe cele ale identității. Așadar, alteritatea ca absență a identității nu exprimă în niciun caz un vid, o simplă negare, ci o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dintre noi și celălalt". Din acest punct de vedere, celălalt reprezintă negarea sistemului de referință, a valorilor, și intră, de cele mai multe ori, în conflict cu interesele individului și grupului. În acest caz, alteritatea apare ca absență a identității 369, întrucât alteritatea are o construcție proprie, conținând elemente definitorii care le exclud pe cele ale identității. Așadar, alteritatea ca absență a identității nu exprimă în niciun caz un vid, o simplă negare, ci o structură care se opune conținutului identității. Având în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
valorilor, și intră, de cele mai multe ori, în conflict cu interesele individului și grupului. În acest caz, alteritatea apare ca absență a identității 369, întrucât alteritatea are o construcție proprie, conținând elemente definitorii care le exclud pe cele ale identității. Așadar, alteritatea ca absență a identității nu exprimă în niciun caz un vid, o simplă negare, ci o structură care se opune conținutului identității. Având în vedere acestea, se poate aduce în discuție raportul identitate-alteritate din perspectiva reprezentării străinului, așa cum anunțam mai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
societății și reglementează activitățile acesteia în acord cu anumite interese particulare și generale 378. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere conținutul politicilor educaționale, sociale și culturale, întrucât acestea au o influență foarte mare asupra felului cum este conturată alteritatea, indicând grupurile cu care se poate interacționa și cu care se poate avea un anumit tip de schimb. În acest sens, identitatea este strâns legată de instituțiile sociale și politice care guvernează o societate, dar și de cele care au
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mesajele la care sunt expuși indivizii, mesaje care au o influență asupra comportamentelor lor, atitudinilor, dar și asupra felului cum se percep ca grup. Astfel, există în fiecare societate o anumită politică prin intermediul căreia este structurată atât identitatea, cât și alteritatea, această politică fiind supusă unor transformări lente. Dacă în cadrul societăților de tip tradițional, aceste politici sunt strâns legate și de factorul confesional, în cele moderne acesta trece într-un con de umbră datorită laicizării societății și culturii. De asemenea, în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
apel la alte valori și al căror conținut poate intra în contradicție cu opiniile lui. Această expunere la o varietate de mesaje, unele dintre ele fiind chiar incompatibile, generează o permeabilitate a sistemului de referință al individului. Mecanimsul identității și alterității este același în toate cele trei situații despre care am vorbit eu-noi, eu-ceilalți și eu/noi-ceilalți -, însă diferă factorii care determină procesul construirii identității și alterității. În toate cazurile, vorbim despre o anumită reglementare instituționalizată a elementelor identității, întrucât o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
chiar incompatibile, generează o permeabilitate a sistemului de referință al individului. Mecanimsul identității și alterității este același în toate cele trei situații despre care am vorbit eu-noi, eu-ceilalți și eu/noi-ceilalți -, însă diferă factorii care determină procesul construirii identității și alterității. În toate cazurile, vorbim despre o anumită reglementare instituționalizată a elementelor identității, întrucât o mare parte din semnificațiile acestora este derivată din cadrul grupului, dar și despre două constante absolut esențiale: interesul și contextul. În funcție de un anumit context și de anumite
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vorbim despre o anumită reglementare instituționalizată a elementelor identității, întrucât o mare parte din semnificațiile acestora este derivată din cadrul grupului, dar și despre două constante absolut esențiale: interesul și contextul. În funcție de un anumit context și de anumite interese, identitatea și alteritatea suferă transformări sau adaptări pentru a face față noilor condiții și pentru a împlini noi nevoi, pentru a satisface noi așteptări. Ținând cont de o serie de factori, individul structurează conținutul identității și alterității, obiectivând în acest sens două mari
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și de anumite interese, identitatea și alteritatea suferă transformări sau adaptări pentru a face față noilor condiții și pentru a împlini noi nevoi, pentru a satisface noi așteptări. Ținând cont de o serie de factori, individul structurează conținutul identității și alterității, obiectivând în acest sens două mari categorii ale imaginii. Identitatea și alteritatea sunt totodată și construcții ale imaginarului unei societăți 379, în primul rând, pentru că identitatea este legată de problema apartenenței, individul imaginându-și în acest sens că face parte
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a face față noilor condiții și pentru a împlini noi nevoi, pentru a satisface noi așteptări. Ținând cont de o serie de factori, individul structurează conținutul identității și alterității, obiectivând în acest sens două mari categorii ale imaginii. Identitatea și alteritatea sunt totodată și construcții ale imaginarului unei societăți 379, în primul rând, pentru că identitatea este legată de problema apartenenței, individul imaginându-și în acest sens că face parte dintr-un grup, dezvoltând un adevărat simțământ al identității, al participării la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
-și în acest sens că face parte dintr-un grup, dezvoltând un adevărat simțământ al identității, al participării la o entitate mai mare unde își găsește rădăcinile, dar de unde extrage și majoritatea semnificațiilor evenimentelor. În al doilea rând, identitatea și alteritatea țin de imaginar pentru că reprezintă construcții simbolice care delimitează universul cunoscut de cel necunoscut, ajutându-l pe individ să-și securizeze spațiul simbolic al existenței sale prin separarea de alteritate. Simbolismul centrului și toate miturile care au legătură cu acesta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și majoritatea semnificațiilor evenimentelor. În al doilea rând, identitatea și alteritatea țin de imaginar pentru că reprezintă construcții simbolice care delimitează universul cunoscut de cel necunoscut, ajutându-l pe individ să-și securizeze spațiul simbolic al existenței sale prin separarea de alteritate. Simbolismul centrului și toate miturile care au legătură cu acesta subliniează nevoia individului de a avea în centrul universului lui o lume cunoscută, de a fi la rândul lui în centrul unui cosmos, existența în afara acestuia fiind considerată haos și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
contura originile grupului, de a da sens existenței comunității și de a asigura prin intermediul ritualurilor și obiceiurilor comuniunea cu ordinea universală, posibilă prin unitatea socială. La fel cum miturile și simbolurile susțin și organizează conținutul identității, tot așa ele conturează alteritatea, prin proiectarea străinului și a marginalului. În acest sens, celălalt este entitatea care nu participă la unitatea și armonia grupului, fie pentru că a fost implicat, într-un anumit timp, în evenimente potrivnice acestuia, fie pentru că are un sistem de valori
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și armonia grupului, fie pentru că a fost implicat, într-un anumit timp, în evenimente potrivnice acestuia, fie pentru că are un sistem de valori incompatibil cu acela al grupului. Există însă și o componentă pragmatică legată de reprezentarea celuilalt și de alteritate, componentă care se obiectivează atunci când interesele sunt divergente, iar respingerea, deși perfect explicabilă și inevitabilă, este pusă pe seama unor motive mitice sau a unor incompatibilități la nivel simbolic. La acestea se poate adăuga o nouă dimensiune, care este legată de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a sistemului acestuia de valori. În acest sens, mecanismul respingerii se activează în funcție de gradul de cunoaștere: cu cât individul cunoaște mai puțin, cu atât tinde să condamne și să se separe 380. Astfel, în absența unor informații complete despre celălalt, alteritatea se formează pe baza unor simplificări și generalizări care determină o trunchiere a imaginii, și implicit a realității, care evident că se retrage în fața procesului reprezentațional. Fenomenul se întâlnește din cele mai vechi timpuri și până astăzi, vechile reglementări fiind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la fel de vie, deși este mai puțin sesizabilă 382. Așa cum spuneam în primul capitol, o societate este un grup de oameni care comunică 383, prin urmare, comunicarea și interacțiunea dintre indivizi influențează și felul cum aceștia își formează identitatea și construiesc alteritatea, ambele conturându-se în funcție de mesajele la care indivizii sunt expuși, de gradul de conceptualizare la care reușesc să ajungă, în funcție de nivelul de conștientizare a rolului și locului lor în lume, dar și de interesele pe care le au atât ca
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
informațiile pe care le primesc de la ceilalți, de imaginarul lor, dar și de percepțiile pe care le au despre toate acestea. Astfel, atât limbajul și interacțiunea, cât și miturile și simbolurile sunt esențiale în procesul de construire a identității și alterității, atât datorită conținuturilor lor, cât și datorită faptului că îl ajută pe individ să înțeleagă complexitatea realității, reducând-o la o dimensiune familiară, transformând necunoscutul în cunoscut, haosul în ordine. Același mecanism stă și la baza formării alterității, existența și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identității și alterității, atât datorită conținuturilor lor, cât și datorită faptului că îl ajută pe individ să înțeleagă complexitatea realității, reducând-o la o dimensiune familiară, transformând necunoscutul în cunoscut, haosul în ordine. Același mecanism stă și la baza formării alterității, existența și imaginea celuilalt fiind reduse la scheme și categorii cunoscute prin intermediul stereotipurilor. Se impune însă a preciza că mecanismul are două paliere extrem de importante, care explică structura și funcționalitatea stereotipurilor și rolul acestora în construcția identității și alterității. În
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
formării alterității, existența și imaginea celuilalt fiind reduse la scheme și categorii cunoscute prin intermediul stereotipurilor. Se impune însă a preciza că mecanismul are două paliere extrem de importante, care explică structura și funcționalitatea stereotipurilor și rolul acestora în construcția identității și alterității. În absența unei interacțiuni directe, imaginea celuilalt este determinată de mesajele, etichetele și stereotipurile la care a fost expus individul, de alteritatea comunicată în interiorul grupului, în funcție de un anumit orizont de interpretare, de interese și de context. În prezența unei interacțiuni
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]