4,800 matches
-
somnul lui Dumnezeu, de exemplu, este invers proporțional cu creșterea vegetației utile : Că de când ai adormit, [...] D-atunci nu-i rod în bucate, Nici nu-i grâu, nici nu-i secară, Numai neghinioară goală (91). Mai mult decât atât, o ambiguitate fertilă planează asupra imaginii. Somnul personajului este cauza creșterii excesive a vege- tației „inutile” („Că de când ai adormit/ Iarba verde te-a-ngrădit,/ Florile te- or cotropit”) și reciproc : creșterea vegetației pare să producă somnul personajului („Florile l-au năpădit/ De s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Maria, în formă creștină) care, stând la poalele copacului (măr, paltin), îndrumă sufletele pe calea cea bună : „Călători câți mai trecea [...] Drumurile le-arăta” (33). Statutul arhaic, precreștin, de daimon al vegetației al acestui personaj rezultă și din unele subtile ambiguități de reprezentare teo/ fitomorfă : Sama să mi-ț iei, Iestă o buruiană Șî nu-i buruiană, îi Maica Precestă D’e iea să tse ro’i, Tot să mi tse ié, Tot dze [= pe] mâna dreaptă Și să mi tse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magică. în jurul casei este amenajat pridvorul - un spațiu intermediar (în afară/înăuntru), care nu e nici în curte, nici în casă, fiind în același timp și în una, și în cealaltă. Denumirea acestui „loc” este totuși semnificativă, lămurind în parte ambiguitatea lui spațială. Pridvorul (de la slav. pered dvor = „înainte de curte”) este un spațiu dinaintea curții, și nu dinaintea casei, fapt care ne indică direcția centrifugă din care este receptat spațiul respectiv. Cu alte cuvinte, punctul în care se situează subiectul (receptorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
roman fără comentariu narativ. Pe un astfel de personaj eu îl numesc reflector, pentru a-l distinge de narator, care este celălalt agent narativ. Stephen din romanul Portret al artistului în tinerețe al lui Joyce are această funcție. Din cauza acestei ambiguități, aș vrea să introduc în discuție încă o distincție. Narațiunea poate fi considerată efectul a două tipuri de agenți narativi, naratori (într-un rol personalizat sau nepersonalizat) și reflectori. Împreună, aceștia constituie primul element constitutiv al situației narative, modul narațiunii
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la plural fără referent: este funcția semnalelor-serie non-secvențiale "să atragă curiozitatea cititorului... să-l arunce pe cititor în mijlocul evenimentelor ca să îi dea sensul de nemediere sau de implicare... să confere povestirii un caracter verosimil [...] să dea impresia de anonimitate sau ambiguitate"385. De fapt, cititorul nu împarte experiența personajului ficțional particular; în schimb el este transportat pe scena întîmplărilor ficționale ca și cum ar fi un martor sau un observator detașat. În această privință, începuturile narative de acest gen sînt fundamental distincte de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
compasiunea auctorială ("bietul Strether"), apoi perifraza auctorială ("eroul nostru"). Acestea sînt înlocuite de numele simple ale personajelor ("Strether", "Stephen"), care sînt, la rîndul lor, înlocuite de pronumele personale corespunzătoare, atît timp cît un nume nu este necesar pentru a evita ambiguitatea. Această substituție continuă a numelui cu pronumele personal este un pas decisiv în trecerea de la domeniul auctorial la cel personal. Folosirea pronumelor personale facilitează transferul cititorului către conștiința personajului sau empatia cititorului cu situația personajului într-o măsură mai mare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
poate spune că numărul de opere narate aperspectival scade vizibil atunci cînd situația narativă predominantă se apropie de situația narativă personală. Narațiunile cu situație narativă personală sînt de regulă mai clar perspectivizate, fără îndoială, însă o diferențiere absolut lipsită de ambiguitate a convingerilor personale de cele auctoriale nu este mereu posibilă aici. Cîteodată o anumită ambiguitate în această privință poate fi chiar parte a structurii operei. Un criteriu clar pentru distincția dintre viziunea auctorială și cea personală este oferit de două
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
se apropie de situația narativă personală. Narațiunile cu situație narativă personală sînt de regulă mai clar perspectivizate, fără îndoială, însă o diferențiere absolut lipsită de ambiguitate a convingerilor personale de cele auctoriale nu este mereu posibilă aici. Cîteodată o anumită ambiguitate în această privință poate fi chiar parte a structurii operei. Un criteriu clar pentru distincția dintre viziunea auctorială și cea personală este oferit de două tipuri ale negării verbului "a ști" (wissen). Un enunț care cuprinde cuvintele "nu știe/nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ș.u. et passim. 341 Anderegg, Fiktion und Kommunikation, 45. 342 Vezi secțiunea 3.2.1. 343 În Die typischen Erzählsituationen, sintagma "situație narativă neutră" a fost folosită pentru a face referire la primul tip de prezentare scenică. Dată fiind ambiguitatea sa, acest termen nu va mai fi folosit. Vezi Die typischen Erzählsituationen, 23 și 28-29. 344 Preferința evidentă a lui Joseph Conrad pentru modul narator, îndeosebi în narațiunile lui Marlow, este probabil legată de tradiția orientală modernă a narațiunii orale
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și întîmpla în anii '30 în tagma, clasa și țara lui. Deloc. A fost unul dintre puținii din lumea sa care au realizat schimbările radicale produse de această "civilizație mecanică" pe care o detestă din instinct, căreia îi "ghicea" permanenta ambiguitate (mijloc de constrîngere și opresiune) și pe care punea atît de puțin preț în sufletul său. Citiți Armata profesionistă din 1934: Mașinile [...] sîntem dependenți de ele. Jocul și dorințele sînt bîntuite de motoare." El a pledat pentru motorizarea ex-cavaleriei, dar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mutandis, s-ar putea spune, sînt ca unșii lui Dumnezeu din secolul al II-lea roman: "Sînt din carne, dar nu trăiesc după legile cărnii; își trăiesc viața pe pămînt, dar sînt cetățeni ai cerului." Axioma insuficienței are drept corolar ambiguitatea tuturor depozitarilor suveranității, prin natură vicari sau locotenenți a ceva ce-i depășește. Nu se guvernează decît prin supleanță, în spatele unei absențe, pe care o vom numi referențialul puterii. Iată de ce nici un sociolog politic, oricît de materialist și pozitiv s-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al audiovizualului. Filosofema de bază a "societăților de comunicație" este mai întîi o mediatemă, sublimare teoretică a one man show al familiilor. În sfîrșit, o ultimă precauție, last but not least, e convenabil să-i lăsăm evoluției tehnice neutralitatea; adică ambiguitatea intrinsecă ce o deschide tuturor mediilor sociale. Este imprudent să avansezi o judecată de valoare asupra evoluției speciilor, și chiar o evoluție judecată local drept regresivă poate găsi o funcție pozitivă în ansamblu, în timp. Există un progres al suporturilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe o hartă fixă) și "ficțiunea totală" provocată de falsa realitate televizată (triumf inversat al simulacrului și al manipulării, narcisism tehnic și moral, pierdere a întregului și a timpului...). Ar fi păcat să oprești pendulul din mișcarea sa. Să respecți ambiguitatea progresului tehnic înseamnă să practici sistematic un du-te-vino. Lecția a VIII-a NOȚIUNEA DE MEDIASFERĂ Expunere generală • De la Nietzsche la Haeckel • Regulile metodei ecologice • Sistemul transmisii/transporturi • Mediologia monoteismului • Întrepătrunderea mediasferelor EXPUNERE GENERALĂ Pentru a stabili dimensiunile acestei noi etape
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o iscoadă pe care sociologul o trimite la istoric, istoricul la jurist, juristul la psihologul social. "Noțiune extrem de fluidă" (Georges Burdeau), "nebuloasă" și "fenomen pînă acum prost delimitat" (Jean Rivero), "acest soi de mister" (Jacques Rigaud), această manifestare a unei "ambiguități fundamentale" (Jean Baechler) toți cad de acord că nu se pot trece cu vederea aceste lucruri fără a conveni asupra unui început de definiție. Vom afla deci că un consens "ține mai mult de ordinea afectivă decît de cea rațională
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Fronda, pentru instaurarea cenzurii regale asupra tipografiilor; al Doilea Război Mondial și războaiele coloniale, pentru controlul republican asupra radiourilor și televiziunilor. Războiul scoate cu brutalitate orice sistem mediatic din preistoria sa administrativă și juridică. Anterior, dominante sînt inerția, mica înțelegere, ambiguitatea. În radioul de dinainte de război, considerat serviciu public după victoria din 1918, coexistă posturile de stat și cele private (autorizate). Ciudatul război din 1939 transformase deja radiodifuziunea în "națională", ca serviciu autonom sub administrație unică, distinctă de Ministerul Poștelor, Telecomunicațiilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Lui Dragoș și Otiliei, copiii mei CUPRINS Introducere / 13 PARTEA ÎNTÂI / 17 Capitolul I. Importanța ideii de comunitate în istoria gândirii / 19 1. Reîntoarcerea eternă / 19 1.1. Relevanța ideii de comunitate / 19 1.2. Complexitate ș( ambiguitate conceptuală / 20 2. Înger și demon / 22 2.1. Comunitatea ca înger / 22 2.2. Demonizarea comunității / 26 3 . Despre funcționalitatea comunității / 27 Capitolul II. Definirea comunității / 31 1. Dificultatea demersului / 31 2. Definiții și strategii de definire a comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
demon / 22 2.1. Comunitatea ca înger / 22 2.2. Demonizarea comunității / 26 3 . Despre funcționalitatea comunității / 27 Capitolul II. Definirea comunității / 31 1. Dificultatea demersului / 31 2. Definiții și strategii de definire a comunității / 33 2.1. Speculanții de ambiguitate / 34 2.2. Comunitate și comunitate / 35 2.3. Comunitate și asociație / 35 2.4. Ideologiile politice și comunitatea / 38 2.5. Relația de comunitate / 39 2.6. Conștiința de comunitate / 40 2.7. Social și spiritual / 41 2.8
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
2) toate acestea au fost (nsoțite de o dezbatere morală ș( politică cu privire la drepturile ș( responsabilitățile indivizilor, grupurilor, comunităților, statului. Se deschide astfel un câmp fascinant, care ne poate oferi atât revelații intelectuale, cât și explicații. 1.2. Complexitate ș( ambiguitate conceptuală C(mpul terminologic specific gândirii sociale poate apărea uneori foarte asemănător unui c(mp de bătălie. Noi ș( noi concepte reclamă drept de cetate (n defavoarea sau spre completarea altora. Se aduc continuu noi sensuri ș( interpretări ș(, cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primitive sunt întotdeauna construite după maniera în care unitățile sale sociale sunt juxtapuse rectangular sau concentric, de exemplu. De asemenea, ideea de forță este înțeleasă în termenii lărgirii puterii unității tribale sau a altei unități colective. 2.1. Speculanții de ambiguitate Noțiunea de comunitate este fundamental ambiguă, ea fiind utilizată atât în spațiul teoriei, cât și în vorbirea curentă pentru a caracteriza două tipuri diferite de relaționare. Pe de o parte, termenul este utilizat pentru a desemna grupuri ale căror membri
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care restrânge aplicarea sa doar la grupurile ale căror membri se protejează reciproc, nu se exploatează unii pe alții sau nu se comportă injust unii față de alții, cel puțin nu în mod sistematic. Acesta îl numește "conceptul moral al comunității". Ambiguitatea este deseori speculată, oamenii ajungând să descrie drept comunitate în cel de-al doilea sens un set de relații sociale care nu trec de fapt de comunitate în sens obișnuit. Cele două concepte joacă roluri diferite atât în limbajul nostru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Băsescu, că este de acord cu opinia acestuia: În cazul în care vom observa că nu se poate conta pe o majoritate stabilă și solidă, atunci alegerile anticipate vor fi soluția politică pentru rezolvarea situației. România nu are nevoie de ambiguități politice, ci de stabilitate și certitudini. Așadar, sunt de acord cu declarația președintelui Traian Băsescu să avem în vedere acestă soluție pentru ieșirea dintr-o eventuală criză politică"118. Totuși, este important de subliniat că, vorbind despre o eventuală criză
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
era negativ, dar ultimul cuvânt aparținea Parlamentului. Asupra deciziei Curții merită să zăbovim. În special după 2004, pe măsură ce intervențiile ei în reglementarea vieții politice s-au înmulțit, Curtea Constituțională a fost criticată dacă nu pentru partizanatul deciziilor sale, măcar pentru ambiguitatea acestora, care permitea interpretări diferite din perspective partizane diferite. Nu intenționăm a face aici o analiză a activității instanței constituționale, însă câteva lucruri trebuie clarificate. Mai întâi, poziția Curții în sistemul instituțional românesc s-a schimbat odată cu revizirea constituțională din
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
comunist ce au adus schimbări majore în toate sferele vieții sociale, termenul de "tranziție" desemnează etapa de trecere de la comunism la postcomunism. Termenul a fost și este încă foarte criticat în literatura de specialitate, reproșându-i-se lipsa de exactitate, ambiguitatea, și dificultatea de a delimita clar între tranziție și postcomunism. David Stark spunea că "cel mai mare obstacol în înțelegerea transformărilor actuale din țările Europei de Est este conceptul de tranziție" (Stark, 1994). Este greu de spus unde sau când
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că termenul de identitate culturală este unul pleonastic, sau circular (Orchard, 2002) dată fiind definirea identității pornind de la cultură -, fie la polisemia și fluiditatea lui (Cuche, 2003: 123), sau la conceptualizarea inadecvată, ceea ce duce la utilizări adesea lipsite de rigoare. Ambiguitatea termenului derivă și din utilizarea lui sinonimă cu concepte cum ar fi identitate națională, identitate etnică. Dacă depășim aceste neajunsuri, trebuie remarcat că termenul de identitate culturală se referă la relația pe care un actor social, sau mai degrabă un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din frecvența elementelor ce aparțin fiecărei grupe. Pentru indicatorii empirici care desemnează variabile nemijlocit observabile gruparea se face conform unor delimitări naturale (de exemplu, fete băieți, înalți-medii-scunzi, prezențiabsenți etc.) Pentru indicatorii definiționali și de inferență, este necesară precizarea clară, fără ambiguități, a criteriilor de referință empirice prin care se face departajarea obiectelor (unităților ) populației. De pildă, considerând nivelul la învățătură ca pe o variabilă calitativă, grupele se pot defini astfel : nivel bun, medii școlare mai mari de 8,50; nivel mediu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]