3,529 matches
-
nu suflase, dar de pe terasă scena fusese urmărită, cu un strigăt de repulsie și teroare, de grupul numeros de oameni ce urcaseră să urmărească desfășurarea tratativelor. Atârnând din nou de șa securea, perfect liniștit, Reinwalt parcurse cu o lungă privire amenințătoare semicercul oamenilor săi, apoi se întoarse spre Mabertus. — Ai grijă, îl avertiză. Dacă nu mi-l aduci, pot oricând să mă întorc aici și să vă pedepsesc, pe tine și pe stăpâna ta, cu cele mai cumplite chinuri. — Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ordonă scurt. Se întoarse apoi către Milone, care, din nou cu arma în mână, își pipăia falca. — Vrei să te bați cu el? îl întrebă. Sigur! răspunse acela, scuipând un dinte în palmă și rotindu-și privirea cu un zâmbet amenințător. Metronius, prompt, se întinse spre mânerul săbiei, însă Ambarrus i-o îndepărtă iarăși: — Nu. Nici o armă. Ar fi prea ușor pentru tine. Dar văd că ai pumnii zdraveni; o să lupți cu ei. Divicone se repezi în fața lui. — Nu! izbucni, desfăcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în cetate. într-o goană nebună, alergară cu toții spre centrul zonei locuite, în vreme ce sute de persoane cuprinse de panică se revărsau în stradă. Peste strigătele lor de groază se suprapuneau, precum răgetele unei fiare ce și-a înșfăcat prada, urletele amenințătoare ale invadatorilor. Cenabum Aureliana era pierdută. 18 în scurtă vreme, străzile căzură pradă unui haos de nedescris. Vestea că hunii intraseră de acum în cetate alerga de la un colț la celălalt al cetății cu o repeziciune mai mare decât aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
episcopul. Privirile a mii de persoane se îndreptară spre curtea din fața Catedralei; ca să poată vedea mai bine, oamenii se ridicau - zadarnic, de altfel - pe vârfurile picioarelor, dar mulți dintre ei aruncau totodată priviri înspăimântate către intrările în piață. între timp, amenințător și tot mai apropiat, se auzea distinct ecoul haotic și puternic al urletelor de triumf ale barbarilor invadatori; printre exclamații de teroare, câte unul arăta deja cu degetul primele coloane de fum ce se înălțau dincolo de conturul acoperișurilor. Căutându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și apucând-o cu frenezie pe strada ce flanca episcopia și ducea până la bastionul indicat de Anianus. O clipă mai târziu, atenția lui Sebastianus fu atrasă de strigătele de alarmă ale unor soldați aflați alături de el și de un ropot amenințător de copite pe caldarâm. întoarse din nou privirea spre stradă și văzu înaintând un grup compact de cavaleri, a cărui apariție smulse mulțimii strigăte de spaimă și provocă un du-te-vino tumultuos, fără nici o direcție precisă, căci, pentru cetățenii Aurelianei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
până la el, purtate de vânt, și deformate într-un mod curios: o mulțime de armate cum nu mai văzuse până în ziua aceea, incredibil de consistente în adâncime și care se întindea pe un front de mai multe mile. în spatele ei, amenințătoare și impunătoare, se ridica tabăra fortificată: două cercuri concentrice imense, formate din care de diferite tipuri, cu un diametru exterior de cel puțin un sfert de milă, înconjurate de un val de pământ și de un șanț adânc. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aproape nedefinite în pulberea ce-i împresura, implacabile, ca un coșmar, înaintau printr-un lan mare de orz, dând pinteni cailor și întinzând înainte armele, dar într-o liniște absolută. Se auzea doar vuietul crescând, din ce în ce mai apropiat, al galopului lor amenințător. îi văzură și ceilalți hiung-nu. Răsunară mai întâi exclamații de descumpănire, apoi un tumult și strigăte de alarmă: — Adăpostește-te după car! îi strigă Balamber lui Go-Bindan și, imediat după aceea, dădu același ordin războinicilor săi. Pregătiți arcurile! Toți în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nu să cedeze primului impuls emoțional necontrolat de a se arunca în ajutor. Acum era prea târziu. Jeepurile îl ajunseră când mai avea șapte metri până la gard. Femeile cu ochi reci care le conduceau îndreptară spre el pistoalele cele mai amenințătoare pe care le înfruntase vreodată Craig. Câteva minute mai târziu, în casă, Craig văzu că se adunase toată banda: Amelia, Nesbitt, Yerd, Shore, Cathcott, Gregory, toți servitorii; în total, patruzeci de inși erau aliniați în fața unui adevărat arsenal de arme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Filip se putu uita în interiorul lăzii. Ceea ce văzu îl surprinse și mai mult. Din semiîntuneric fu străpuns de privirea de sticlă a unui leu cu gura roșie căscată și un picior ridicat într-o poziție care se dorea a fi amenințătoare și terifiantă. După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită și bolovănoasă, când mânioasă și amenințătoare, când mieroasă și lingușitoare, când răcnită și gâfâită, când abia șoptită și gâjâită din gâtlej, vocea vrăjitoarei făcea pâcla nopții să vibreze de sunete neinteligibile și de melosuri păgâne. Cu 99 de picioare alergătoare/ Cătați-l, cercați-l,/ Să-i
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
altuia companie. Când eu și partenerul meu am ajuns la ușa rulantă a cofetăriei Schrafft de pe Seventy-ninth Street, doamna de onoare, soțul ei și doamna Silsburn ne așteptau deja de câteva minute. Ne așteptau, mi-am spus eu, ca un amenințător trio unit. Vorbeau între ei, dar când a apărut pestrița noastră pereche, s-au întrerupt. În mașină, cu câteva minute în urmă, când parada de tobe și trâmbițe trecuse bubuind pe lângă noi, o nemulțumire comună, aproape o suferință comună, conferise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
schimburi internaționale, lângă râu, pe Queen Elizabeth, între examene și repetiții cu costume și matineuri și alăptarea de la ora două, toți cei patru demnitari ai mei mi-au trimis prin poștă o serie de ultimatumuri, nespecificate ca atare, dar distinct amenințătoare, în legătură cu ce o să mi se întâmple dacă nu fac în curând ceva cu poemele lui Seymour. Trebuie să vă înștiințez de îndată că, în afara faptului că sunt scriitor, dețin o normă parțială la catedra de engleză a unui colegiu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
un punct de la care începe exasperarea, or eu nu mai pot să-mi descui cutia poștală fără să trepidez la gândul că, printre reclamele de echipament pentru fermă și facturile de la bancă, o să găsesc cuibărită o carte poștală lungă, elocventă, amenințătoare, de la unul dintre frații sau una din surorile mele, dintre care doi, mi se pare interesant să adaug, folosesc pixuri. Cel de-al doilea motiv important care m-a făcut să mă despart de poeme și să le dau spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Seymour și cu mine aveam, respectiv, cincisprezece și treisprezece ani, am ieșit într-o seară din camera noastră ca să-i ascultăm, cred, pe Stoopnagle și Budd la radio, și am dat peste o scenă însuflețită, care se desfășura cu glasuri amenințător înăbușite, în living-room. Erau de față numai trei persoane -tata, mama și fratele nostru Waker -,dar am senzația că erau mulți alții mai mititei care trăgeau cu urechea de prin felurite ascunzișuri. Les era oribil de roșu la față, Bessie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
răsărit, și o icoană afumată, În care apărea Sfântul Gheorghe călare pe un cal ce fusese cândva alb, dar care acum avea o nuanță plumburie, cu picioarele neobișnuit de subțiri, terminate cu copite roșii ca focul; botul calului era Întors amenințător spre gura fiarei cu mai multe aripi rămasă Împotmolită parcă pe vecie În mocirla purpurie a Gheenei, iar Sfântul Gheorghe, cu delicatețe, Îi Împungea coastele cu sulița sa ascuțită. Privindu-l pe Sfântul Gheorghe, Mașei Îi trecu prin minte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
imaginea bărbatului cu cele trei țevi de plumb orientate spre pubisul ei de culoare aurie; țevile se lăsau mai jos și mai jos, În timp ce testiculele de bronz răsunau ciocnindu-se de genunchi și ciocnindu-se unele de altele, rotindu-se amenințător deasupra coapselor sale Întredeschise Într-o neobișnuit de tandră și melancolică așteptare. În timp ce Extraterestrul se străduia să curețe de pieliță o feliuță de salam rămasă În farfurie, pe Mașa o apucă din nou transpirația. Fusta ei foșni pe lângă scaun, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe cheltuiala sa, la centrul de colectare. Iar În următorul an, colectivizarea... Dar Înainte de asta au venit ciorile. A fost o adevărată invazie. Oamenii se uitau cu Îngrijorare la copacii pe care atârnau ciorchini de păsări negre, le ascultau croncănitul amenințător și clătinau cu Îngrijorare din cap. Se așteptau să se Întoarcă războiul. Sau foametea. Ciuma sau holera. Sau reforma monetară. Din cauza căreia mulți Își pierduseră agoniseala de o viață. Zadarnic trăgeau clopotele. Zadarnic tămâiau copacii și se rugau fierbinte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
oamenilor, umblând nestingheriți printre orătănii: intrau În cotețe și În grajduri, curățind de bălegar copitele cailor, ale vacilor; fâlfâind ușor din aripi se lăsau pe spinările vitelor, coborând apoi În iesle și În troace, fără să se sfiască de râturile amenințătoare ale porcilor și de boturile taurilor, din care țâșneau jeturi de abur Înroșit. Ieșind pe ușa grajdurilor, se Îndreptau spre cuștile câinilor, care În loc să se repeadă să-i sfâșie, scoțând un scheunat jalnic, se strecurau În găurile săpate de șobolani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bulgării de pământ arat zvârcolindu-se sub nămeți și luând Înfățișarea funestelor păsări, alții ziceau că până și pietrele și rădăcinile plantelor și ale arbuștilor s-au transformat În ciocuri și gheare, ce se ridicau, iată, acum În aer, plutind amenințător deasupra caselor și creștetelor Înspăimântate ale oamenilor. Alții, furați de negre presimțiri, asemuiau stolurile de ciori, ce se Învolburau pe cer, cu pașii Necuratului ce, Încetul cu Încetul, avea să potopească inimile și viețile oamenilor, ademenindu-i ba cu una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În lutul adus din Râpa Roșie, țiganii aruncaseră și toți caii Împușcați, și toți porcii secerați de holeră, astfel Încât cărămizile păreau desprinse dintr-un basorelief asiro-babilonian. Satul stătea În așteptare. În locul croncăniturilor de rău augur, se instalase acum o liniște amenințătoare. Oamenii se uitau la cer și așteptau să apară alte semne rele. O cometă roșie, cu coadă ca o mătură, sau fulgere și tunete În zi de Bobotează. N-au apărut nici unele, nici altele. N-au trecut Însă nici bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ușoară ca un fum, ce acoperi podeaua. Imaginea entității cu trei țevi de plumb orientate spre pubisul ei de culoare aurie Îi reveni În memorie; țevile se lăsau mai jos și mai jos, În timp ce clopotele de bronz răsunau rotindu-se amenințător deasupra coapselor sale cuprinse de o febrilă și În același timp placidă așteptare. Organul Extraterestrului, lung și subțire, aducând cu un tirbușon, și pâlnia spiralată căpătau forme și proporții neobișnuite În Închipuirea Mașei. „Nu cumva nemernicul mi-a făcut pocinogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Învelișul masiv de ghiață al lacului, se avântă În aer cu masive iceberguri ce alunecau pe spinarea lui solzoasă, făcând un zgomot infernal...! Tony Pavone avea să facă constatarea prezumtivă, de fapt uriașul cu pupilele puternic dilatate la el privea amenințător. Dar, curios, lui nu-i era teamă privindu-l cu interes. Își amintea perfect, ochii aceia amenințători Îi mai văzuse undeva. Chiar, unde oare Îi mai văzuse...?! Îi era atât de familiar Încât făcu un mare efort de voință să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lui solzoasă, făcând un zgomot infernal...! Tony Pavone avea să facă constatarea prezumtivă, de fapt uriașul cu pupilele puternic dilatate la el privea amenințător. Dar, curios, lui nu-i era teamă privindu-l cu interes. Își amintea perfect, ochii aceia amenințători Îi mai văzuse undeva. Chiar, unde oare Îi mai văzuse...?! Îi era atât de familiar Încât făcu un mare efort de voință să-și reamintească de el, În timp ce muzica care era emisă de creierul mic, Îi producea o stare de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mic, Îi producea o stare de hipnoză, de plutire În spațiu...! Cu siguranță, acordurile melodiei Îi erau cunoscute dar, nu-și mai amintea cu ce ocazie a mai ascultat’o! Oare, a rămas fără memorie...? Deodată, balansul gheții luă proporții amenințătoare șuierând Înfricoșetor, iar pe alocuri se despica În uriașe părți de diferite dimensiuni, provocând prăpastii imposibile!! În cuprinse din nou frica, grăbind pașii; sări peste o „Crevasă” dar nu aprecie bine distanța, alunecând În despicătură formată...!! Cu o viteză amețitoare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
uniformă. La vederea uniformei militare,Tony Pavone se emoționă. Nu putea să-și imagineze de ce, dar la vederea uniformei militare, Îl treceau toate nădușelile de frică. Cu o mutră acră, colonelul scoase din gâtlejul lui plin de grăsime un horcăit amenințător. „Apropiete, borfașule...!” Tony Pavone se strădui să fie calm. Dar felul de exprimare al anchetatorului nu prevestea nimic bun, deci, Își injectă puțin curaj, ridicând tonul. „Pardon, tovarășe colonel...Vă rog, fi-ți cuviincios...!” „Mă nemernicule, cu mine nu ești
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]