19,908 matches
-
misiunea personală, de care trebuie să fii mulțumit, căci fiecare venim pe lume cu câte una hărăzită de Dumnezeu.” Mama este cea care o învață să își aleagă prietenele. "Să urmărești zborul de toamnă al păsărilor ; ele niciodată nu se amestecă, aceeași specie de păsări migrează neamestecându-se cu altele. Curând îți vei lua zborul, va trebui să știi bine în ce când te vei afla ».” Oresia își ia zborul și pătrunde într-o lume diferită de cea în care crescuse
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
fii mulțumit, căci fiecare venim pe lume cu câte una hărăzită de Dumnezeu.” Mama este cea care o învață să își aleagă prietenele. "Să urmărești zborul de toamnă al păsărilor ; ele niciodată nu se amestecă, aceeași specie de păsări migrează neamestecându-se cu altele. Curând îți vei lua zborul, va trebui să știi bine în ce când te vei afla ».” Oresia își ia zborul și pătrunde într-o lume diferită de cea în care crescuse. Dacă despre copilărie, aceasta spune: „Doamne
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
Confluente Românești, talentatul scriitor și publicist român stabilit în America - Octavian Curpaș, Simona Botezan - redactor al Gândacului de Colorado, o prestigioasa publicație a românilor din diaspora americană, Ioana Moldovan - reputat critic de teatru și jurnalist). Prin întrebările subtile, precum substanțele amestecate în retorta pentru a crea o soluție efervescenta - si apelând la voci cu autoritate, autorul nu dorește altceva decât să reitereze întâmplări din viețile unor personalități românești memorabile, exploatând la maximum capacitățile intervievaților săi. Din această categorie poate face parte
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_revistei_si_editu_mihai_marin_1342225132.html [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
interese. Era suficient să aparții anumitor structuri, sau să ai anumite cunoștințe, dincolo de un cont consistent în bancă, ca să fii promovat peste tot, ba uneori și multipremiat. Don Quijote al nostru știa asta și, de aceea, nici nu încercase să se amestece în medii care-i erau străine - atât ca alcătuire, cât și ca principii. Dar un minimum era dator să îl facă - și trebuia să îl facă pe cont propriu. Cum s-a făcut de a ajuns să rămână singur cu
DON QUIJOTE DIN BERCENI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1489173535.html [Corola-blog/BlogPost/350166_a_351495]
-
fericit prilej s-a și ivit: În familia lui a poposit in dimineata zilei de 19 mai, 2009, un îngeraș de fetiță ! Acum să nu mă întrebați dacă era dimineata la noi sau la ei, că am început să le amestec, la gândul că aș fi putut răzbi și eu; așa că vă voi povesti ceea ce stiu mai bine, că am aflat mai de demult... Octavian s-a născut, a copilărit și s-a maturizat în Bihorul vecin mie. America l-a
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dedicatie_.html [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
ajungă la mine cum au fost, Dar amețit de sensuri cu izuri boreale Prin doruri nepereche cuvântul are rost? Mi-e dor de o privire, de mână ta calina, Ți-e dor să-ți torn pe suflet licoarea de fiori. Amestecăm iluzii, fără să fim de vină Că, implacabil, dorul ne doare uneori. Hai să fugim spre vremea pornirilor nebune, Cănd orele se frâng în ultima rămasă. Sonetele din inimi vor azi să se răzbune Și porți deschid spre cer... să
DOUĂ DORURI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/laura_hubati_1420866376.html [Corola-blog/BlogPost/350133_a_351462]
-
alegerea carierei. Răstimpul de două săptămâni dintre absolvire și examen l-am petrecut acasă, în Oltina familiei Dincu. O uliță aproape de o răspântie cu șoseaua județeană, cu noroi și toate cele de la țară, în funcție de anotimp și de starea vremii: mirosuri amestecate de case din chirpici, noroi sau praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton, cu sobe tencuite în fugă din amestecul paielor cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
singur la vale curgând, apoi împreunat pe o mare în aria-mbrăcată de cânt. Omul fix și steaua ce este omul dor și tot peste tot când vreascul este din ce crește iar albul se combină peste loc. O tu tristețe, amestecată cu ce este țară plecată într-o gară, durerea altora a ta fiind în dric. Lacrima unui licurici e lumina- ce coboara din frig! Referință Bibliografică: Lacrima unui licurici / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV
LACRIMA UNUI LICURICI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/petru_jipa_1417684403.html [Corola-blog/BlogPost/360418_a_361747]
-
rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”( Poveste indiană) Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin FEMEIA, n-a prea fost deloc privită ca chip divin, ca una din marile minuni ale ... Citește mai mult Fiecare FEMEIE trebuie să fie o EVĂ-cea
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”(Poveste indiană)Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin FEMEIA, n-a prea fost deloc privită ca chip divin, ca una din marile minuni ale ... XX. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - ALEXANDRA SVET - FLOAREA DIN ASFALT, de
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Pilat le făcu un semn cum că întrevederea luase sfârșit. Cei doi perși făcură o plecăciune și ieșiră lăsându-l singur pe procurator cu gândurile lui. Aceștia plecau acum cu convingerea că un spion de taină al lui Pilat era amestecat în dispariția tâlharului. -Cred că ne-a spus totul, spuse Matan. -Căutăm un negustor? -Cineva care vine rar prin Ierusalim. Nu poate fi decât un negustor...Procuratorul ne-a dat fără să vrea o informație interesantă. În acest timp Pilat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_11_mihai_condur_1347225765.html [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
-Cineva care vine rar prin Ierusalim. Nu poate fi decât un negustor...Procuratorul ne-a dat fără să vrea o informație interesantă. În acest timp Pilat rămase îngândurat în jilțul său. Faptul că Hasim din Rekem ar fi putut fi amestecat în dispariția lui Baraba îl îngrijora pe procurator. Porunci lui Naulius ca prin mesajele purtate de porumbei, patrulele romane situate în castrele limitrofe dar și garnizoanelor mai îndepărtate din limesuri să cerceteze pe toți călătorii întâlniți în cale. Cei însemnați
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_11_mihai_condur_1347225765.html [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu apă. Lângă peretele dinspre răsărit era o masă și câteva scaune de lemn fără spătar. Camera de oaspeți nu se deosebea prea mult de cuină. Podeaua era tot de pământ. Două paturi cu strujac se aflau de o parte
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Crulic (titlul filmului tradus în limba franceză) al româncei Anca Damian este incontestabil cea mai frumoasă reușită a ultimilor patru ani. Motivul constă în acel umor tragic al filmelor românești, ca semn de eleganță morală (...) Forma filmului e absolut superbă, amestecînd decupaje de hîrtie, desen animat, fotografie și film într-un fel de colaj poetic care duce cu gîndul la dadaism și suprarealiști (...)” Politis: Călătorie pînă la capătul nedreptății (13 decembrie 2012, de Chrisophe Kantcheff) “A regiza un documentar cu mijloacele
drumul spre dincolo" de 25 de premii internaţionale și de 130 de festivaluri by http://www.zilesinopti.ro/articole/4603/crulic-drumul-spre-dincolo-de-25-de-premii-internationale-si-de-130-de-festivaluri [Corola-blog/BlogPost/97593_a_98885]
-
s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziția petentului: „ tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la 1883 sau 1884, și duduca Hanrieta, sora lui Eminescu venind să privească și ea
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/A_avut_eminescu_copii_ion_ionescu_bucovu_1384080647.html [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
se vede, pregătindu-și o lege de care să se prevaleze. Este însuși faptul că ea, în mijlocul ei și nu din mijlocul ei a găsit ca soluție să defileze cu cineva din afara ei sau în ori ce caz, ne-a amestecat în jocurile ei. Pentru că, cine este din punctul de vedere politic noul ales în care, pe bună dreptate, ne punem speranțele? Marele câștig al lui Iohannis a fost că a fost un candidat nepolitic, nesofisticat în materie de marea politică
NEGOCIERE ŞI DEROGARE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1416663576.html [Corola-blog/BlogPost/367797_a_369126]
-
sub braț romanul proaspăt apărut. Afară se întunecase. Cărțile frumos aranjate în vitrină parcă priveau la perechile de tineri ce treceu pe bulevard.Dincolo de ele, Dan Dando își arunca privirea prin vitrină în stradă, și gândurile venite din trecut se amestecau cu imaginile de pe trotuar acoperite cu perdeaua nopții.Nu mai distingea figurile tinerilor ce treceua perechi, perechi,dar în fiecare dintre ele se vedea pe el și Sonia.” Așa privea și Mihai Sadoveanu, prin aceeași vitrină când treceam cu Sonia
DESTIN TRAS LA INDIGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Destin_tras_la_indigo_al_florin_tene_1329754282.html [Corola-blog/BlogPost/346788_a_348117]
-
le găseam proaste, nu făceau decât să ciugulească toată ziua, fie prin curte, fie prin grădina mare, care se întindea de la grajd până spre fundul curții. Cel mai mult iubeam grajdul. Mirosul de fân vara sau de coceni uscați iarna, amestecat cu mirosul de transpirație al vacilor, îmi dădea o senzație de ireal. Tot spre grădina din fundul curții era și cotețul porcului; acesta mă speria. Pe cât eram de fericită când mă strecuram în grajd pe lângă coada vacii, la locul unde
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
de rând.Sfaturile ei îmi atingeau mereu sufletul și în nedumeririle mele de copil credeam întotdeauna că buna e cea mai deșteaptă ființă din susul plaiului unde locuia.Mâinile ei croșetau mai abitir decât fulgerul prin cosițele ierbii,împletind coronițe amestecate cu flori de nu-mă-uita și altele pe care știam doar a le mirosi înainte de a le afla și trebuința. ...Deasupra opaițului aprins a înserare o fotografie plină de zațul timpului îmi potrivește pe obraji ploaia ce-mi cade în rafale
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1460959982.html [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
mea. Dacă îi făceam semn că am “încasat ceva”, devenea nervos și începea să certe “muierile”care au un singur copil în curte și îl bat fără motiv, Cel mai adesea tanti Oala sărea cu gura pe el “că se amestecă în educația mea, el care nu știa cât era de greu să educi un copil!” Numai mami îi zâmbea în ambele situații și îi amintea că “bătaia este ruptă din rai”. Prima zi de școală a început mai greu decât
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_x_mihaela_arbid_stoica_1335191006.html [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
câtuși de puțin afectat. A tăcut și locotenentul. Abia într-un târziu, când restul călătorilor erau cufundați în somn adânc i-a explicat : - Nu prea sunt obișnuit cu băutura asta. Băieții ăștia cu atât mai puțin. La cât s-au amestecat băuturile, asta mai lipsea.... Albert a făcut ochii mari apoi a clipit, semn că a înțeles. Alt răspuns nu avea rost să dea. Dorea să fie singur. Pentru prima oară în viață avea senzația unei întâlniri cu el însuși. Pentru
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474116361.html [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
Învățământ și totul se rezolvă în câteva minute. Încă mai lucrez în învățământ și mai sunt membră a Consiliului Regional de Partid. - Bine, atunci rămâne cum ai hotărât tu. - Nu eu am hotărât. Mi-am propus să nu mai mă amestec în viața ta. Ești mare și știi ce-ți dorești de la viață. Și dacă îți place fata așa de mult, mă pot interesa să văd ce se poate face la nivel de regiune. Poate vrei să te însori cu ea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392551058.html [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci, nu se foloseau ca acum, covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se „tencuiau” și casele la țară, peste care lipitură se dădea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
te uită, călătoare Și-apoi în tine să aduci ce-i 'nalt...' îmi spune-o voce, care mie-mi pare Ca de senin șoptit, înger curat Și mă ridic prin picături, Lumina Să simt cum mă atinge; lacrimi mici Se-amestecă cu ploaia și cu tina Din care-am fost facută....până-aici! Nu, nu mai vreau trecutului viață Să-i țes din fir de gând pe anii mei, Tot încercând să cred c-a fost o ceață Doar umbra-ți
UN OM MAI FERICIT de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1422516655.html [Corola-blog/BlogPost/369424_a_370753]
-
nume ce vine din limba greacă și înseamnă pur și simplu "egiptean", i-au primit în anul 640 pe arabii musulmani, ca pe niște eliberatori. Treptat ei au fost arabizați, suportând destul de greu condiția inferioară de dhimma, într-un context amestecat de toleranță și persecuție. Chiar dacă au reușit să-și păstreze credința, ei erau cetățeni de rangul al II-lea în sânul imperiilor arabe și a celui otoman. O parte din acești copți se vor atașa Romei, în secolul al XVII
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]