1,788 matches
-
literaturii române va fi asistent urmând, în timp, treptele carierei universitare. Debutează în 1960, în „Revista de folclor”, cu un studiu care va fi dezvoltat ca teză de doctorat și publicat în 1979: Motivul creației în literatura română. Colaborează la „Analele Universității din București”, „Revista de folclor”, „Limbă și literatură” ș.a. C. cercetează pentru întâia dată în mod sistematic valorificarea mitului jertfei creatoare (motivul „Meșterul Manole”) în literatura scrisă, identificându-l în peste trei sute de texte inspirate de balada populară. O
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
și geografie la Liceul „Principele Mihai”. În 1927 conducea Institutul de Arte Grafice „Convorbiri literare”. A colaborat cu versuri, articole, recenzii și însemnări de jurnal (Clipe fugare) la „Sămănătorul”, Făt-Frumos”, „Tribuna liberală”, „Cuvântul”, „Cosinzeana”, „Viața nouă”, „Steagul”, „Stejarul”, „Florile dalbe”, „Analele Dobrogei”, „Dreptatea” (Chișinău), „Drepturile femeii”, „Preocupări literare”, „Fântâna darurilor”, „Păstorul Tutovei”. Din 1910 până în 1938 a semnat, cu o tenacitate lipsită de relief, în „Convorbiri literare”. Nu a publicat nimic în „Stânga”, unde a fost secretar de redacție. A tradus
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora, Lit. rom. Voivodina, 94-97; Virgil Vintilescu, Poezia lui Slavco Almăjan, „Analele Societății de Limba Română”, 1971, 2; Petre Stoica, Creion, ST, 1978, 2-3; Dorin Tudoran, Slavco Almăjan, O, 1978, 28; Gheorghe Pituț, Un poet român din Iugoslavia, LCF, 1979, 3; Ion Deaconescu, Slavco Almăjan, „Liman trei”, R, 1979, 8; Cristea, Faptul
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
care se desăvârșește în epoca romantică, când scrisul invadează toate sectoarele activității intelectuale, separându-se de folclor și de arta plastică"4. Cărturarul demonstrează, apoi, că tendințele ideologice ale veacurilor XVI-XVII transpar mult mai bine din pictura murală decât din anale, cronici, inscripții etc. "Pentru secolele al XVI-lea și al XVII-lea, această lectură (a picturii exterioare moldovenești n.m.) este strict necesară, în cadrul istoriei mentalităților, tocmai datorită faptului că în aceste veacuri, până spre mijlocul secolului al XVII-lea, pictura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Feud, Ashgate, Farnham, 2010, pp. 197-200. Ioniţă-Niculescu, Mihaela, " Modernitatea înregistrărilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp. 185-198. Iorga, Nicolae, Istoria învățământului românesc (1928), ediție îngrijită de Ilie Popescu Teiușan, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971. Jacques-Lefèvre, Nicole Frédéric Regard (dir.), Une histoire de la "fonction-auteur
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
XVI (2005), nr. 2-4, pp. 97-122; Mihaela Ioniţă-Niculescu, "Modernitatea înregistrărilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp. 185-198. 2 Achim, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", p. 98. 3 O definire succintă a justificării statisticilor în prima jumătate a secolului a XIX-lea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al lui Mateiu Muriano, doctorul lui Ștefan cel Mare, I. Bogdan arată că Moldova putea să pună în secolul al XV-lea pe picior de război până la 10.000 de călăreți, armată compusă din cneji și boieri, cu contingentele lor (Analele Academiei Române, tom XXIX, 1906-1907, p. 147¬148). În afară de călăreți, armata în timpul lui Alexandru cel Bun, ca și în vremea lui Ștefan cel Mare, cuprindea și circa 40.0 oastea de țară. „Cea mai veche alcătuire ostășească a românilor se reazemă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întâi poftesc pe Dumneata pentru rândul celui sat al nostru anume Grozeștii, să lași Dumneata să are unde au arat și până acum iar noi încă vom sluji mai multu Dumitale. Să fii dumneata sănătos. Iordache Cantacuzini" (Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XXVIII, p. 213, Acte, XVIII). „1636 august 20. Vasile (Lupul) Vv., scrie lui Dumitru Buhuș să nu ia a zecea din pâne și din fân pentru acel an de la oamenii Căminariului celui mare care vor fi semănat sau cosit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din câmp, și din țarină, și din fânaț, și din pădure, și dintr-apă... nici pe oamenii lui să nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai sus nu numai că la 1777 Poarta hotăra cine era domnul Moldovei, dar și că în ținuturi erau doi ispravnici (câte 2 prefecți, cum ar veni astăzi), care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în urma realizării acestor fapte, că am ajuns în fine la maturitatea necesară popoarelor cu năzuințe spre viitor, în care direcție nu se poate face nimic, fără cultul desăvârșit pentru acei ce au muncit pentru înaintarea țării și neamului lor" (din Analele Academiei Române, seria II, tomul XXXIV, 1911-12, p. 6-8). În urma informării făcute și a părerilor exprimate s-a decis ca dr. Istrati să facă demersuri la guvern pentru găsirea posibilităților de rezolvare a situației prezentate. Vasile Alecsandri și Paulina Alecsandri și-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a Dobrogiei, veche provincie a lui Mircea cel Bătrân, reunită cu România prin războiul independenței sunt alte și alte reușite ale marelui om politic care a fost M. Kogălniceanu, stins din viață la Paris la 20 iunie 1891 (vezi și Analele Academiei Române, Tom XLI, 1920-1921, Cunoscându-l din casa părintească de la Cornești - Miroslava, Dimitrie Anghel (16 iulie 1872-13 noiembrie 1914), poetul „universului floral, al amintirii și al fanteziei" - cum îl definește prof. G.G. Ursu, portretizându-l, ni-l înfățișează cu simpatie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cetățean; a deprinde pe elevi de a cunoaște animalele, plantele și mineralele folositoare și trebuința aplicării lor, a iniția pe elevi în cunoașterea plantelor și animalelor vătămătoare spre a ști să se ferească de ele și a le stârpi" (Din Analele Academiei Române, tomul 5, 1873, p. 111¬114). Scoțând la iveală „documente inedite privind școlile din fostul județ Fălciu la 1867 - 1870, Costin Clit, publică în revista Elanul de la Giurcani, în nr. 62 din aprilie 2007, lista și numărul elevilor din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
5 hărți a continentelor, o hartă a României și un atlas de geografie. Aici exista și un mic cabinet de fizică, compus din 17 aparate diferite pentru a cărui înființare la anul 1871 s-a organizat o subscripție privată (din Analele Academiei Române, tom 5, 1873, p. 116¬120). Începutul secolului al XIX-lea reprezintă pentru învățământul din Moldova o etapă importantă în dezvoltare. Acum se iau măsuri pentru deschiderea de internate la școlile înființate, stabilirea de sarcini precise care reveneau Epitoriilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a consolida prestigiul ce și l-au dobândit". Cu privire la alegerea noilor membri, în cele din urmă ședințe, el susținea că Gr. Ștefănescu și Ștef. Fălcoianu urmau să întărească secția de științe iar A. P. Calimach și V. Maniu secția de istorie (Analele Societății Academice Române, tomul IX, 1876, p. 70-74). În ședința publică a Academiei din 19 iunie 1898, organizată cu prilejul decesului lui Papadopol, vicepreședintele D.C. Ollănescu informa că joi, 18 iunie la orele 2 PM a încetat din viață la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Generalului Kisseleff în Principate etc. Între manuscriptele sale, pe care le-a dăruit împreună cu alte acte și documente Academiei, el a lăsat, pe lângă altele, o voluminoasă lucrare despre Istoria tipografiei în România și un volum de amintiri personale. Nu numai Analele Academiei au publicat un număr însemnat din studiile acestui zelos cercetător al istoriei naționale, dar aproape toate revistele mai importante apărute în ultimii 40 de ani, l-au numărat printre colaboratorii lor sârguitori" (din Analele Academiei Române, tomul XXI, 18981899, p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de amintiri personale. Nu numai Analele Academiei au publicat un număr însemnat din studiile acestui zelos cercetător al istoriei naționale, dar aproape toate revistele mai importante apărute în ultimii 40 de ani, l-au numărat printre colaboratorii lor sârguitori" (din Analele Academiei Române, tomul XXI, 18981899, p. 17, 103-104). În ședința din 12 februarie 1899, desfășurată sub președinția lui P. Poni, acesta aducea aminte participanților „că răposatul membru al Academiei, A. Papadopol-Calimach dăruise Academiei, pe când era în viață, mai multe manuscripte ale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a atins o chestiune care poate să aibă mari urmări pentru viitor"896. În Sentinela catolică s-au publicat, pe parcursul timpului, mai multe discursuri ale arhiepiscopului Cisar ținute în Senatul României 897. Conform proiectului discutat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992. Buda Niga, Valentin, Integrarea cultelor religioase în România Mare(1918-1928), în Istorie și conștiință. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Editura Universității, Iași, 2001. Butoi, Octavian, "Istoria presei românești", în Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2, București, 1969. Casella, M., L'Azione Cattolica del tempo di Pio XI e di Pio XII (1922-1958), în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, Nicolae Iosif Camilli", în Buletin istoric, nr. 4, Iași, 2003, pp. 88-103. Dumea, Emil, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Editura Sapienția, Iași, 2002. Idem, "Biserica Catolică, promotoare de cultură în Moldova în sec. al XIX-lea", în Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași (Serie Nouă), Teologie Romano-Catolică, Tom II, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007, pp. 5-20. Dumea, Marius-Claudiu, "Instituții catolice diecezane în perioada interbelică", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România în diplomația..., p. 31. 272 Mihai Lostun, op. cit., p. 18. 273 Marius Theodorian-Carada, Efimeridele.Însemnări & Amintiri(1908-1928), Serafica, Săbăoani-Roman, 1937, p. 151. 274 Ibidem. 275 Valentin Buda Niga, "Integrarea cultelor religioase în România Mare (1918-1928)", în Istorie și Conștiință, Analele Științifice ale Univ. Al. I. Cuza din Iași (Serie nouă), Istorie, Tomul XLVI-XLVII Supliment 2000-2001, dedicat profesorului Ion Agrigoroaie la a 65 a aniversare, Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2000-2001, p. 221. 276 N. Brânzeu, Cultele din România, Sionul Românesc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al XIX-lea. Primul ziar tipărit în Moldova a fost Courrier de Moldavie, la 18 februarie 1790. Sunt cunoscute cinci numere, care cuprind multe știri despre Revoluția Franceză, gazeta apărând chiar în limba franceză (Octavian Butoi, "Istoria presei românești", în Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2, București, 1969, p. 1). 299 Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, Publicații periodice românești, București, 1913, p. 19; Ion Lupaș, "Începuturile și epocile istorice ale ziaristicii românești ardelene", în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
minorităților etnice și confesionale cu mult timp înainte de apariția României ca stat. 418 I. Mateiu, Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929, p. 4. 419 Valentin Buda Niga, "Integrarea cultelor religioase în România Mare (1912-1928)", în Analele Ștințifice al Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Serie Nouă, Istorie, Tomul XLVI-XLVII, 2000-2001, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, p. 236. 420 A existat o revistă și în limba polonă, Mysla ku Bogu ce a apărut la București (AARC
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
768 Emil Dumea, op. cit., p. 183. 769 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 770 Iulian Ghercă Munteanu, "Evoluția învățământului laic catolic în raport cu legislația românească. Studiu de caz: Școala parohială din Iași", în Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Serie Nouă, Teologie Romano-Catolică, Tom II, an 2007, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, pp. 439-445. 771 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 772
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranță în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secțiunile lor, cu ședințele solemne, cu discursurile de recepțiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate acestea fără maturitatea științifică ce singură le dă rațiunea de a fi. Căci, dacă facem altfel, atunci producem un șir de forme ce sunt silite să existe un timp mai mult sau mai
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]