7,050 matches
-
ușurință faptul că oamenii care se aseamănă sunt mânați de o atracție instinctivă, uneori irezistibilă, de a se căuta unii pe alții (numai așa inimile vor deveni penetrabile unele pentru altele; semnele pasiunii altora nu le putem interpreta decât prin analogie cu ceea ce am trăit sau trăim noi Înșine). Μ Poetul are capacitatea aleasă de a sesiza virtualul din real și, apoi, de a-l transpune Într-un limbaj cu totul special, care ne va face capabili să-l resimțim ca
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
condiții o recesiune și cu siguranță nu puteți să nu vă înfiorați dacă vi se prezintă chiar și pentru o clipă paralela - poate arbitrară, poate romanescă - cu Germania anilor ’30. Procesul nostru de industrializare din ultimii zece ani prezintă anumite analogii cu cel german: în astfel de condiții, consumismul a deschis calea, cu recesiunea din anii ’20, nazismului. Iată neliniștea unui om din generația mea, ce a văzut războiul, naziștii, trupele SS, ce a îndurat din pricina acestora o traumă pe care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
prin simboluri, prin imagini decât prin raționamente, prin desene decât prin cuvinte. La fel, în ceea ce privește maniera de a rezolva problemele, un „creier drept” va avansa în mod neregulat, cu perioade de incubare și de iluminare. El raționează și înțelege prin analogie, într-un mod care îi va apărea total „ilogic” unui creier stâng. În schimb, acesta va prefera o abordare metodică, etapă cu etapă. S-a dovedit experimental că într-o situație identică fiecare are un mod al său de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care o temă este subiect de „explorare”. Orice explorare ar trebui totuși să aibă un scop. În locul ipotezelor, designul unui studiu explorativ trebuie să specifice atât scopul, cât și criteriile după care va fi evaluat succesul explorării. Luați În considerare analogia din caseta 4. Vă puteți imagina ce fel de ajutor i-ați solicita dumneavoastră reginei Isabella pentru a realiza un studiu explorativ? CASETA 4 „Explorarea” ca analogie pentru un studiu explorativ Când Cristofor Columb a cerut ajutorul reginei Isabella pentru
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cât și criteriile după care va fi evaluat succesul explorării. Luați În considerare analogia din caseta 4. Vă puteți imagina ce fel de ajutor i-ați solicita dumneavoastră reginei Isabella pentru a realiza un studiu explorativ? CASETA 4 „Explorarea” ca analogie pentru un studiu explorativ Când Cristofor Columb a cerut ajutorul reginei Isabella pentru „explorarea” Lumii Noi, probabil că a avut motivele sale pentru faptul că a cerut trei nave (De ce nu una? De ce nu cinci?) și pentru că a ales o
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În mod repetat că studiile pe un singur caz nu oferă baze solide pentru generalizare. Această critică este adusă totuși prin comparație cu cercetările prin sondaj, În care o mostră (dacă e selectată corect) este reprezentativă pentru un Întreg univers. Analogia cu mostrele și universurile este greșită când avem de a face cu studii de caz. Sondajele se bazează pe generalizări statistice, pe când studiile de caz (ca și experimentele) se sprijină pe generalizări analitice. Făcând o generalizare analitică, cercetătorul se străduiește
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
studierea unui singur caz. Figura 2.3 - Tipuri de design pentru studii de caz Sursa: COSMOS Corporation. Un motiv pentru folosirea unui caz individual este faptul că el reprezintă cazul crucial În testarea unei teorii bine formulate (observați din nou analogia cu experimentul crucial). Teoria a specificat o serie clară de ipoteze, precum și circumstanțele În care ele sunt considerate a fi adevărate. În scopul confirmării, extinderii sau punerii la Îndoială a teoriei, un caz individual poate Îndeplini toate condițiile pentru a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să servească un anume scop În cadrul sferei generale de cercetare. Aici, o revelație majoră este de a aborda cazurile multiple la fel ca experimentele multiple - adică de a urma o logică de „replicare”. Nu este vorba nici pe departe de analogia greșită care se făcea În trecut Între cazuri multiple și seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
la această decizie ca la o modalitate de a reflecta numărul de replicări ale cazului - atât literale, cât și teoretice - de care aveți nevoie sau pe care doriți să le includeți În studiul dumneavoastră. În ceea ce privește numărul de replicări literale, o analogie corespunzătoare din studiile statistice este selectarea criteriului pentru stabilirea nivelurilor de semnificație: cât timp alegerea „p<0,05” sau „p<0,01” nu derivă din nici o formulă, ci este una discreționară sau de judecată, selectarea numărului de replicări depinde de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
lanț de dovezi, crearea unei baze de date și așa mai departe -, este posibil totuși să nu produceți un studiu exemplar. Dacă ajungeți să stăpâniți tehnicile nu Înseamnă că veți deveni un prestigios om de știință. Pentru a face o analogie, luați În considerare diferența Între un cronicar și un istoric: primul lucrează corect din punct de vedere tehnic, Însă, spre deosebire de al doilea, nu poate oferi noi perspective privind procesele umane sau sociale. În continuare sunt descrise cinci caracteristici generale ale
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fetiță i-a sfătuit pe Harap-Alb, pe FătFrumos și pe Ileana Cosânzeana cum să scape și privirile i s-au luminat. Frumoasă poveste!... Într-una dintre activitățile desfășurate la cercul de creație literară am incercat un studiu tematic orientat către analogia vers-linie melodica. Bazându-ne pe forță de sugestie a melodiei am selectat pentru audiție fragmentul „Toamnă” din „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi. Etapele demersului didactic creativ au fost astfel structurate: a. Pregătirea momentului percepției muzicale: Suport literar - Textul în versuri „Toamnă
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
și capabilă de a prezenta imparțial o situație extrem de complexă. Chiar acolo unde singurele explicații sînt acelea pe care le aduc protagoniștii Înșiși, unui istoric nu-i e greu să găsească o interpretare mai apropiată de adevăr, fiind bazată pe analogii din trecut sau din alte regiuni ale sud-estului european. Se știe că Albania rămăsese ultimul bastion al stalinismului În această zonă și că Ramiz Alia, succesorul lui Enver Hoxha de la moartea acestuia În 1985, n-a făcut nimic pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1941, 7; N.A. Ursu, Preocupările lingvistice ale lui Ioan Maiorescu, ALIL, t. XII, 1961, 2; Cornea, Originile, 514-515; I. Maiorescu, [Scrisori către G. Barițiu. 1838-1863], în George Bariț și contemporanii săi, I, București, 1973, 203-419; Dicț. lit. 1900, 539-540; Mănucă, Analogii, 266-276; Dicț. scriit. rom., III, 24-27. D.M.
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
complexă, alcătuită din elemente de naratologie, psihanaliză, sociologie, estetica receptării, istoria mentalităților, stilistică. El nu se oprește asupra unei metodologii anume, fiind de părere că nici una nu poate descifra, singură, sensurile multiple ale textului. Principiul va fi aplicat și în Analogii. Constante ale istoriei literare românești (1995) și Perspective critice (1998), în care sunt reunite studii despre Varlaam, C. Negruzzi, Ion Creangă, Eugen Barbu, Marin Preda, Petru Dumitriu, Titus Popovici, Marin Sorescu, dar și despre literatura dialectală sau literatura din Basarabia
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Argumente de istorie literară, Iași, 1978; Dicționarul literaturii române de a origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, București, 1982; Lectură și interpretare. Un model epic, București, 1988; Liviu Rebreanu sau Lumea prezumtivului, Iași, 1995; Analogii. Constante ale istoriei literare românești, Iași, 1995; Introducere în opera lui I. Al. Brătescu-Voinești, București, 1997; Perspective critice, Iași, 1998; Pelerinaj spre ființă. Eseu asupra imaginarului poetic eminescian, Iași, 1999; Opinii literare, București, 2001. Ediții: Scrisori către G. Ibrăileanu, I
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
lingvistică și poetică matematică, și în general al matematicii aplicate la științele naturii și la cele sociale, tratând, în numeroase cărți și în sute de articole, o serie de teme: modele analitice ale limbajului, modelarea matematică a unor categorii lingvistice, analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
într-un sistem de opoziții - o variantă a acestora va fi prezentată în Artă și știință (1986) -, luându-se distanță critică față de reprezentarea distincției științific-poetic prin unele opoziții tradiționale, precum rațional - emoțional, într-o a doua etapă va fi abordată analogia dintre limbajul poetic și cel științific, amândouă privite ca manifestări ale limbajelor de creație, opuse celor de rutină. Numitorul comun al poeticului și al științificului este dat de tendința lor comună spre o densitate cât mai mare (atât sub aspectul
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
metaforice sunt esențiale și în știință, nu numai în literatură. Pornind de la ideile lui I.A. Richards (1936) și Max Black (1962), M. dezvoltă ideea de metaforă cognitivă (creatoare), în opoziție cu cea expresivă, nu lipsite de interes fiind posibilele analogii cu teoria metaforei la Lucian Blaga. Se demonstrează că metafora cognitivă este izomorfă cu modelul cognitiv și că în știință este tot mai importantă metafora care se constituie nu pornind de la un concept existent, ci tocmai în vederea constituirii unui concept
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
normalitate (1991), subintitulată Discursul politic și realitatea, interesează istoria literaturii române tot atât cât istoria politică a României. Citind conjunctura contemporană, raportând-o la un etalon de verosimil și de firesc, articolele politice lasă să se întrevadă în ele o analogie cu discursul critic. Pe canavaua bogată în nuanțe (uneori derutante) a scrierilor lui M., se poate desluși cu ușurință „desenul din covor”. Comentatorul de literatură se remarcă prin agilitatea cu care se mișcă între puncte cardinale, ordonându-și decis opțiunile
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
celelalte obiective ale lor, silvicultura și agricultura științifică, plantațiile, fermele colective, satele ujamaa și așezările agricole strategice păreau Întotdeauna menite să facă pământul, produsele sale și forța de muncă mai lizibile și mai ușor manipulabile de către o autoritate centralizată. O analogie cu apicultura ar putea fi utilă aici. În perioada premodernă, colectarea mierii era o activitate dificilă. Chiar dacă albinele erau adăpostite În stupi de răchită, recoltarea mierii presupunea alungatrea albinelor și de multe ori coloniile erau astfel distruse. Dispunerea fagurilor cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stupul cu un număr de unități standard, să Îl mute În alt loc și, mai ales, să extragă exact atâta miere cât să fie sigur ( În zonele cu climă temperată) că respectiva colonie va supraviețui iernii. Nu vreau să forțez analogia, Însă o mare parte din activitatea statală a modernității europene timpurii pare să fi fost Îndreptată tot În direcția raționalizării și standardizării hieroglifelor sociale, pentru a le da o formă lizibilă și convenabilă din punct de vedere administrativ. Simplificările sociale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ce se făceau, generând fluctuații corespunzătoare ale Încasărilor. Ca să folosim foarte sugestiva expresie a lui Charles Lindblom, putem spune că statul premodern avea degete doar la picioare, nu și la mâini, fiind incapabil de acțiuni fine. Aici se Încheie vaga analogie dintre administrarea pădurii și impozitare. În lipsa unor informații sigure privind producția de cherestea, statul nu putea decât să exploateze În mod excesiv resursele, punându-le astfel În pericol pe cele viitoare, sau să nu realizeze nivelul de venituri pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stabiliza, el le scapă, fiind mereu reinventat și „modelat” de locuitorii săi. Această deschidere, flexibilitate și diversitate permite atât orașului mare, cât și limbii bogate să servească unei infinite varietăți de scopuri, dintre care multe nici nu au fost născocite. Analogia poate fi Împinsă Încă și mai departe. Așa cum se pot construi orașe planificate, se pot crea și limbi planificate. Un exemplu este esperanto, un altul - limbajele tehnice și științifice, care sunt destul de precise și care constituie mijloace de expresie destul de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lideri Încercați și talentați (iar oameni talentați nu se nasc cu zecile), care să aibă pregătire profesională și experiență și care să lucreze În perfectă armonie, nici o clasă din societatea modernă nu este În stare să ducă o luptă hotărâtă”. Analogiile pe care le făcea Lenin cu organizarea militară nu erau doar frumoase figuri de stil, ci arătau exact ce gândea cu privire la majoritatea aspectelor legate de organizarea partidului. El scria despre „tactică” și „strategie” Într-un stil absolut milităresc. Numai un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din faptul că dușmanii revoluției erau mai bine Înarmați și mai versați. Astfel se explică de ce „libertatea de a critica”, Întâlnită În rândul forțelor revoluționare, nu putea decât să favorizeze oportuniștii și supremația valorilor burgheze. Lenin folosește din nou o analogie militară pentru a lămuri lucrurile: „Mărșăluim În grup compact pe un drum abrupt și greu, ținându-ne strâns de mână unul pe altul. Suntem Înconjurați din toate părțile de dușmani, care trag fără Încetare asupra noastră. Ne-am asociat intenționat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]