KorAP: Find »[drukola/base=anastomoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 59 >

1,475 matches

Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

mutarea clampului distal din ce în ce mai jos pe măsură ce aorta supraiacentă este înlocuită [96]. Astfel, după declamparea aortei în proteză aorta este clampată în etajul abdominal superior, adică clampul distal este mutat de la nivelul T4-T7 sub nivelul L2. Anevrismul aortic este deschis între anastomoza proximală și clampul distal. Sunt identificate ramurile segmentare importante (intercostalele și primele lombare) care sunt implantate în proteza aortică sub formă de pastilă. Sutura se realizează cu fir de polipropilenă monofilament 3.0 sau 4.0 în sutură continuă. Uneori

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
de proastă calitate, iar mutarea progresivă a clampului aortic este periculoasă. Pentru această situație este propusă o tehnică de perfuzare selectivă a ramurilor viscerale ale aortei abdominale printr-o variantă a by-pass-ului atrio-femural, by-pass-ul atrio-visceral. În acest scop, după realizarea anastomozei proximale și declamparea aortei în proteza clampată by-pass-ul atrio-femural este oprit, iar aorta este deschisă pe întreaga întindere a dilatării anevrismale. Sunt identificate ostiile ramurilor abdominale și acestea sunt canulate selectiv cu ajutorul unor canule cu balonaș „în caracatiță” care sunt

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
intervenților de înlocuire a aortei toraco-abdominale este propus pentru cazul în care aorta poate fi clampată în siguranță în vecinătatea diafragmului. În această situație perfuzia medulară este asigurată inițial deasupra clampului aortic, plasat la diafragm. Se va realiza mai întâi anastomoza distală dintre proteză și aortă. Această anastomoză distală se va croi bizotat pentru a cuprinde și ostiile ramurilor abdominale importante. Apoi proteza va fi clampată deasupra acestei anastomoze, iar viscerele vor fi perfuzate retrograd prin by-pass atrio-femural. Se va proceda

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
propus pentru cazul în care aorta poate fi clampată în siguranță în vecinătatea diafragmului. În această situație perfuzia medulară este asigurată inițial deasupra clampului aortic, plasat la diafragm. Se va realiza mai întâi anastomoza distală dintre proteză și aortă. Această anastomoză distală se va croi bizotat pentru a cuprinde și ostiile ramurilor abdominale importante. Apoi proteza va fi clampată deasupra acestei anastomoze, iar viscerele vor fi perfuzate retrograd prin by-pass atrio-femural. Se va proceda apoi la înlocuirea aortei descendente proximale. O

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
inițial deasupra clampului aortic, plasat la diafragm. Se va realiza mai întâi anastomoza distală dintre proteză și aortă. Această anastomoză distală se va croi bizotat pentru a cuprinde și ostiile ramurilor abdominale importante. Apoi proteza va fi clampată deasupra acestei anastomoze, iar viscerele vor fi perfuzate retrograd prin by-pass atrio-femural. Se va proceda apoi la înlocuirea aortei descendente proximale. O atenție deosebită trebuie acordată reanastomozării arterelor viscerale la proteza aortică pentru că afectarea ocluzivă a ostiilor și prezența de material aterosclerotic în

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
post-operatorii. Cu toate acestea, complicații apar și necesită, pe lângă măsuri profilactice complexe și o terapie postoperatorie susținută. Hemoragia Incidența acestei complicații variază mult, în funcție de extinderea procedurii, dar este raportată între 5-10%. Locul cel mai frecvent al sângerării este la nivelul anastomozelor. Pe lângă deficiențele de tehnică, de cele mai multe ori se datorește calității paupere a peretelui aortic. Din acest motiv tehnica suturilor trebuie să fie perfectă și se impune folosirea de materiale ajutătoare cum sunt bandeletele de teflon, adeziv chirurgical și, nu în

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
ca și endocardita infecțioasă pe protezele valvulare. Tratamentul în aceste cazuri constă în îndepărtarea structurilor infectate și înlocuirea cu o homogrefă aortică, ce pare a avea o rezistentă mai bună la infecție. Complicații mecanice. Formarea de pseudoanevrisme Disrupția liniilor de anastomoză, la orice nivel, conduce la formare de pseudoanevrisme, complicații rare, dar severe. Au fost întâlnite mai frecvent în cazul folosirii tehnicii clasice Bentall. Atitudinea terapeutică este de reintervenție și rezolvarea defectului. Chirurgia anevrismelor aortei rămâne o chirurgie laborioasă, de mare

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659

tumoral (BismuthCorlette tip I) [17,36-38]. În aceste cazuri rezecția trebuie să includă arborele biliar extrahepatic (porțiunea supraduodenală, ductul cistic, colecistul și ductele hepatice extrahepatice), împreună cu atmosfera limfo-adipoasă de la nivelul pediculului hepatic [4]. Reconstrucția biliodigestivă se va face prin intermediul unei anastomoze hepatico-jejunale T-L pe ansă Y a la Roux. În cazul tumorilor ce se extind până la nivelul canalelor segmentare, în urma rezecției pot rămâne pe tranșa hepatică restantă mai multe canalicule biliare. În aceste situații anastomoza bilio-digestivă este mai laborioasă, putând

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
se va face prin intermediul unei anastomoze hepatico-jejunale T-L pe ansă Y a la Roux. În cazul tumorilor ce se extind până la nivelul canalelor segmentare, în urma rezecției pot rămâne pe tranșa hepatică restantă mai multe canalicule biliare. În aceste situații anastomoza bilio-digestivă este mai laborioasă, putând necesita diverse artificii tehnice: fuzionarea canaliculelor prin sutură, ventuzarea ansei jejunale. TUMORILOR BILIARE DISTALE Atunci când se vizează o intervenție chirurgicală curativă, proximitatea tumorii cu duodenul și pancreasul impune efectuarea duodenopancreatectomiei cefalice (DPC). Pacienții cu patologie

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
este indicată rezecția vasculară, fiind dovedit faptul că morbiditatea și mortalitatea perioperatorie, precum și supraviețuirea la distanță a acestor pacienți este similară cu a pacienților ce au beneficiat de rezecții R0 fără rezecție vasculară [40]. Timpul de reconstrucție va presupune o anastomoză pancreatico-gastrică sau pancreaticojejunală, studiile din literatură indicând că nu există diferențe semnificative între ratele de apariție a complicațiilor după cele două tehnici [41], în condițiile unei experiențe chirurgicale corespunzătoare [40]. Din punct de vedere tehnic, au fost descrise diverse modalități

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
tehnici [41], în condițiile unei experiențe chirurgicale corespunzătoare [40]. Din punct de vedere tehnic, au fost descrise diverse modalități de efectuare a montajului pancreatico-jejunal, cele mai uzitate fiind: telescoparea pancreatico-jejunală (tehnica „dunking”) și tehnica duct la mucoasă [40]. În cazul anastomozei pancreatico-gastrice, bontul pancreatic este introdus în cavitatea gastrică printr-o breșă de gastrotomie la nivelul peretelui posterior, fixarea efectuându-se cu fire monofilament 4-0 lent resorbabile (PDS). Anastomoza hepatico-jejunală se va realiza pe ansa enterală ascensionată transmezocolic, în maniera termino-laterală

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
telescoparea pancreatico-jejunală (tehnica „dunking”) și tehnica duct la mucoasă [40]. În cazul anastomozei pancreatico-gastrice, bontul pancreatic este introdus în cavitatea gastrică printr-o breșă de gastrotomie la nivelul peretelui posterior, fixarea efectuându-se cu fire monofilament 4-0 lent resorbabile (PDS). Anastomoza hepatico-jejunală se va realiza pe ansa enterală ascensionată transmezocolic, în maniera termino-laterală, cu fire monofilament 5-0. În funcție de tipul de rezecție ales (cu sau fără prezervarea pilorului), anastomoza digestivă va presupune realizarea unei gastro-jejunostomii sau a unei duodeno-jejunostomii, cu fire separate

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
nivelul peretelui posterior, fixarea efectuându-se cu fire monofilament 4-0 lent resorbabile (PDS). Anastomoza hepatico-jejunală se va realiza pe ansa enterală ascensionată transmezocolic, în maniera termino-laterală, cu fire monofilament 5-0. În funcție de tipul de rezecție ales (cu sau fără prezervarea pilorului), anastomoza digestivă va presupune realizarea unei gastro-jejunostomii sau a unei duodeno-jejunostomii, cu fire separate sau fir continuu. Se preferă ca ascensionarea ansei jejunale să se facă precolic, fiind dovedit că incidența stazei gastrice este mai redusă dacă se folosește această tehnică

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
intraoperator și la care se așteaptă o supraviețuire de cel puțin 6 luni, în condițiile în care, prin coborârea plăcii hilare se pot expune canalele hepatice, un by pass hepatico-jejunal poate fi justificat. Au fost descrise și drenaje chirurgicale prin anastomoze bilio-digestive efectuate cu sistemul biliar al segmentului III hepatic, cu patență de 80% la 1 an; la fel, cu canale biliare lobare drepte (segmentul VI) [44]. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, pentru o decomprimare biliară eficientă, cu morbiditate și

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

gastric și duodenal este indicat doar în cazul lipsei de răspuns la un tratament bine condus sau în caz de complicații. În caz de ulcer duodenal se indică antrectomie cu vagotomie selectivă, iar în ulcerul gastric gastrectomie 2/3 cu anastomoză gastro-jejunală (Polya sau Finsterer) sau gastroduodenală (Péan). CURS 5 Ultima jumătate a sec. XX Scăderea impresionantă a incidenței cancerului gastric în țările dezvoltate Succes în diagnosticul cancerului gastric precoce vindecare 90% A 14 a cauză de mortalitate în lume 750

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de supraveghere. De obicei, pacienții cu cancer de colon operat în antecedente sunt supuși de medici la un program exagerat de screening. După primii doi ani în care se recomandă colonoscopii mai frecvente pentru identificarea unei posibile recurențe la nivelul anastomozei, se consideră că o colonoscopie cu rezecția endoscopică a oricărei leziuni la fiecare 3 ani este suficientă. 179 1 Boala diverticularăterminologieDiverticul colonic - hernierea mucoasei prin stratul muscular - Diverticuloză - prezența diverticulilor fără complicații (inflamație) asociateDiverticulită - prezența inflamației etiopatogenie - Fenomen de pulsiune

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
imunoglobulinelor. Gamaglobulinele sunt de regulă crescute (22-35%), electroforeza proteinelor îmbrăcând aspectul unei cămile cu două cocoașe. Ig A sunt crescute în CH alcoolică, IgG în CH autoimună, IgM în ciroza biliară primitivă. Scăderea albuminelor cu creșterea gamaglobulinelor este proporțională cu anastomozele porto-cave. Cupremia poate fi crescută. 3. Funcția de sinteză hepatică este evaluată de IQ (scăzut), colinesteraza serică (scăzută), anomalii ale factorilor de coagulare (fibrinogen scăzut, factorii II, VII, IX, X scăzuți), ale inhibitorilor coagulării (antitrombină, proteina C, cofactorul heparinei scăzute

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Este o complicație obișnuită a cirozei hepatice, prevalența fiind raportată între 0,4 și 12,2% și creează probleme clinice speciale. Mecanismul de formare a hidrotoraxului. Mai multe mecanisme au fost sugerate a fi implicate în producerea hidrotoraxului cirotic: hipoalbuminemia, anastomozele sistemului port cu vena azygos, pasajul lichidului de ascită prin canalul diafragmatic sau prin limfaticele transdiafragmatice, trecerea lichidului direct prin breșele diafragmatice. Dintre aceste ipoteze s-au găsit argumente de susținere doar pentru ultimul mecanism. Hidrotoraxul cirotic este unilateral în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

mai multe etape: abstractizarea, analogia, modelarea și în final simularea (reproducerea) pe baza modelului a funcțiilor sistemului și urmărirea comportării sale în diverse situații. Interesul pentru simulările de flux s-a adresat, în diverse lucrări din literatură, curbaturilor, bifurcațiilor, stenozelor, anastomozelor etc. Acesta este un domeniu în continuă expansiune iar speranțele legate de creșterea adaptării la realitate și depășirii stadiului simplificărilor sunt susținute de legea lui Moore referitoare la dezvoltarea exponențială a puterii procesoarelor care vor face un număr mai mare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
devine astfel o prioritate. Arterele membrelor inferioare au fost mereu un teren de antrenament pentru cardiologi. În acest teritoriu au învățat primele noțiuni de hemodinamică, aici au experimentat tehnici intervenționale (angioplastie, tromboliză, stent, aterectomie, laseroterapie etc.) și de chirurgie vasculară (anastomoze, pontaje etc.) Apoi au considerat aceste artere doar căi de acces către coronare (Criado) iar patologia acestei zone vasculare a devenit patologia arterelor periferice. Periferice și ca localizare și ca interes. Paradoxal însă, dezvoltarea noilor teorii patogenice ale aterosclerozei le-

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
descriere a emboliei cu cristale de colesterol aparține lui P. L. Panum (Experimentelle Beitrage zur Lehre van der Embolie. Virchows Arch A Pathol Anat Histol 1862; 25: 308-310). 1896 - Pe 7 octombrie John Murphy (Chicago) (fig.1.9) realizează prima anastomoză arterială termino terminală. 1899 - Otto Franck (1815-1944) (fig.1.10) crează modelul «windkessel» pentru explicarea rolului de rezervor de presiune al distensibilității vaselor mari în Die Grundform des Arteriellen Pulses. Zeitschrift für Biologie 1899; 37: 483-526. 1900 Erwin Payr (fig

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
NHLBI (National Heart, Lung and Blood Institute) studiul Framingham care a permis ca pentru prima dată o cohortă importantă de subiecți de ambele sexe să fie studiați prospectiv din punctul de vedere al patologiei cardio-vasculare. 1952 - Norman Freeman realizează prima anastomoză cross-over femurofemurală. 1953 Ivar Sven Seldinger (radiolog suedez) (1921) (fig.1.25) descrie o tehnică ce permite introducerea, după puncția percutană, a unui cateter într-o arteră sau venă (Seldinger SI. Catheter replacement of the needle in percutaneous angiography. Acta

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
perforans), Factorul de risc geometric 75 maleolare laterale și mediale (r. malleolares lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime exagerată a trunchiului tibio-peronier. Gamba este împărțită de către dispunerea structurilor osoase (tibia și fibula), membrana interosoasă și fasciile septale (anterioară și posterioară în trei 76 Factorul de risc geometric compartimente (fig

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
un vas controlateral) și efluente (vase de sub obstrucție care primesc sânge din vasul afluent și reconstituie artera ocluzionată prin flux retrograd). Comunicarea între vasele afluente și cele efluente se poate face prin inosculație (linie vasculară continuă, flux eficient) sau prin anastomoze retiforme (rețea de vase, flux redus, ex. traseul Wislow - comunicarea între arterele intercostale, arterele mamare interne și artera iliacă externă prin artera epigastrică). Circulația colaterală (provenind din vase preexistente, rar neo-vascularizație) poate fi compromisă, în afara ocluziei intimale progresive sau extinderii

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
un model idealizat de aortă abdominală în repaus, postprandial și la efort. 1993 - Ch. Taylor et al inițiază Stanford Virtual Vascular Laboratory unde este generat proiectul ASPIRE 45. 1994 - DA Steinman și RC Ethier studiază efectul distensibilității vasculare într-o anastomoză 2D. 1994 - JE Moore și DN Ku efectuează măsurători ale fluxului pulsatil cu ajutorul RMN într-un model idealizat de aortă abominală în condiții de repaus. 1994 - JE Moore dovedește faptul că îngroșarea intimală în aorta abdominală distală se corelează pozitiv

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]