KorAP: Find »[drukola/base=animator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...60 >

1,477 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

să se exprime în locul nostru și că un comportament agresiv îl împiedică pe celălalt să se exprime. Tabel 7. Afirmarea de sine și drepturile pacientului Comportament pasiv agresiv asertiv Drepturile și dorințele dumneavoastră ++ + Drepturile și dorințele celuilalt ++ + Sarcini de îndeplinit Animatorul cere participanților să identifice în viața lor cotidiană cel puțin unul dintre cele trei tipuri de comportament, pasiv, agresiv sau asertiv, în ceea ce-i privește sau, eventual, la o altă persoană din anturajul lor. Participanții sunt invitați să-și evidențieze

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
anxietate pe o scară de la 0 la 100, cu o notă la începutul ședinței și una la sfârșitul ei. In general, nota are valori din ce în ce mai mici. Sedința 2: să facă un compliment Trecerea în revistă a sarcinilor La începutul ședinței, animatorii întreabă pe fiecare pacient dacă a putut să-și îndeplinească sarcina. Ei determină pe fiecare să prezinte, cât mai clar posibil, situațiile observate, emoțiile resimțite, gândurile automate, cât și natura comportamentului observat. Această primă trecere în revistă a sarcinilor obligă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și prezintă următoarele principale mecanisme: - analiza situațiilor; - identificarea propriilor emoții; - identificarea propriilor gânduri automate; - efect benefic al exprimării emoțiilor proprii; - efect benefic al îndeplinirii unor sarcini in vivo; - utilizarea metodelor de rezolvare a problemelor în situații dificile. Informare și formare Animatorii prezintă un model de compliment. De exemplu, unul spune celuilalt: „Imi place mult culoarea bleu a puloverului tău”. Pacienții comentează ceea ce observă, apoi terapeuții explică care sunt regulile pentru a face un compliment. Regulile pentru a face un compliment 1

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Informare și formare Se lucrează reluând complimentul folosit în ședința precedentă: Primul terapeut - Imi place mult culoarea bleu a puloverului tău. Cel de al doilea terapeut - Mulțumesc, îmi face plăcere că ai remarcat acest lucru, și mie îmi place culoarea. Animatorul prezintă modelul standard de răspuns la un compliment. Răspunsul la un compliment 1. Spuneți mulțumesc: anunțați recepționarea complimentului: „Iți mulțumesc pentru complimentul tău FrșdȘric”. 2. Exprimați-vă direct emoțiile: „Imi face plăcere când îmi spui că am un pulover frumos

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
se evaluează nivelul de anxietate la începutul și la sfârșitul ședinței și în care pacienților li se cere să facă comentarii în legătură cu ședința. Sedința 5: să formuleze o cerere în viața de zi cu zi Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorul se asigură că fiecare pacient a pregătit o listă ierarhizată de cereri, a căror dificultate să acopere întreaga scală de la 0 la 100. Acesta întreabă pe fiecare pacient în legătură cu cererile formulate. Jocuri de rol: să se formuleze cereri cu dificultate

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
verbală în același timp, cerând, de exemplu, Christinei să refacă scena amplificând volumul vocii sale. Christine reface scena, de mai multe ori, până când observă o ameliorare a performanței sale. Terapeutul solicită atunci o întărire pozitivă din partea grupului. Sarcini de îndeplinit Animatorul cere pacienților să exerseze în fiecare zi cum să adreseze o cere. Participanții trebuie să citească capitolul despre refuz. Sedința 4: formularea unui refuz Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorul se asigură că pacienții au citit capitolul despre refuz și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
solicită atunci o întărire pozitivă din partea grupului. Sarcini de îndeplinit Animatorul cere pacienților să exerseze în fiecare zi cum să adreseze o cere. Participanții trebuie să citească capitolul despre refuz. Sedința 4: formularea unui refuz Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorul se asigură că pacienții au citit capitolul despre refuz și au continuat să adreseze cereri în fiecare zi. Informare și formare Terapeuții prezintă rolul unui vânzător la domiciliu care vinde enciclopedii: el trebuie refuzat. FrșdȘric - Bună ziua, domnule. Mă numesc domnul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
critici de dificultate inferioară valorii 30. Participanții pregătesc, în scris, o situație personală pe care să o exerseze în cadrul ședinței următoare. Sedințele 10 și 11: exprimarea unei critici și formularea unei cereri de schimbare (urmare) Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorii se asigură de faptul că fiecare pacient a pregătit o critică și, la nevoie, îl ajută să utilizeze tehnicile cognitive deja abordate, pentru a facilita exprimarea acesteia. Jocuri de rol personale Aceste două ședințe au drept obiectiv antrenarea pacienților în vederea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și care suferă de un deficit localizat sau centrat pe o situație punctuală, înainte de a se lansa într-un program complet. In sfârșit, animarea unor grupuri care au probleme în legătură cu afirmarea de sine necesită participarea acestor terapeuți ca asistenți, alături de animatori experimentați și supervizarea lor de către un terapeut experimentat. 8. Fobia socială Christophe Andrș∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Criterii diagnostice Principalele simptome Forme clinice Diagnostic diferențial și comorbiditate Epidemiologie și evoluție Etiologii 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Analiza funcțională Alte

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ale modulului încep cu întrebări relative la ședința precedentă. Se realizează și o trecere în revistă a sarcinilor realizate în cursul săptămânii. Atunci când competențele au fost aplicate cu succes, co-animatorii întăresc pozitiv participantul; atunci când competențele au fost aplicate fără succes, animatorii utilizează o analiză de tip rezolvare de probleme; în cazul în care competențele n-au fost aplicate, aceștia lucrează asupra acestei probleme cu pacientul ca și cum ar fi vorba despre un comportament care interferează cu terapia. După o pauză de o

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de oră, partea a doua a ședinței este consacrată însușirii de noi competențe. In primele momente, co-animatorii expun competența pe care doresc s-o transmită apoi încep discuția cu participanții și propun utilizarea instrumentului în timpul ședinței. Atunci când ședința ia sfârșit, animatorii fac un rezumat al acesteia cu ajutorul participanților. Ei prescriu sarcinile care urmează a fi realizate în intervalul dintre ședințe și invită participanții să practice competențele însușite în cursul săptămânii care urmează. Sedința ia sfârșit sub forma unui ritual. Ultimele cinci

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cinci minute sunt consacrate încetării activităților, transformării acesteia într-o ședință de relaxare, de lectură a unui poem sau a unei povești. Modulul de conștientizare totală In timpul primei ședințe, Doamna B. ia cuvântul și împărtășește grupului problemele sale personale; animatorii îi amintesc faptul că aceste dificultăți vor fi abordate împreună cu terapeutul său individual. Animatorii continuă, explicând faptul că participanții pot să le telefoneze în intervalul dintre ședințe dacă și numai dacă aceste apeluri au legătură cu ședințele. In legătură cu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
lectură a unui poem sau a unei povești. Modulul de conștientizare totală In timpul primei ședințe, Doamna B. ia cuvântul și împărtășește grupului problemele sale personale; animatorii îi amintesc faptul că aceste dificultăți vor fi abordate împreună cu terapeutul său individual. Animatorii continuă, explicând faptul că participanții pot să le telefoneze în intervalul dintre ședințe dacă și numai dacă aceste apeluri au legătură cu ședințele. In legătură cu regula celor „Patru ședințe neonorate”, Doamna B. se revoltă împotriva acesteia, considerând că este

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
telefoneze în intervalul dintre ședințe dacă și numai dacă aceste apeluri au legătură cu ședințele. In legătură cu regula celor „Patru ședințe neonorate”, Doamna B. se revoltă împotriva acesteia, considerând că este ridicolă: „Si dacă mor, mă scoateți din tratament?”. Animatorii o ajută pe Doamna B. să-și identifice emoțiile: este evidențiată o teamă puternică legată de perspectiva de a fi abandonată dacă nu este la înălțimea așteptărilor terapeuților. Aceștia din urmă îi validează cu bunăvoință emoțiile resimțite și îi reamintesc

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
trebui să completeze fișele de auto-observație. La începutul documentului trebuie să fie înscrise numele și prenumele și ea se teme ca o persoană rău intenționată să nu descopere aceste fișe. Doamna B. ar dori să le completeze sub protecția anonimatului; animatorii o felicită pentru faptul că a identificat o sursă de dificultăți în ceea ce o privește și pentru că s-a gândit la strategii de rezolvare ale acestei probleme. Ei o invită să se gândească la incapacitatea în care s-ar găsi

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
gândit la strategii de rezolvare ale acestei probleme. Ei o invită să se gândească la incapacitatea în care s-ar găsi terapeuții de a oferi feed-back-uri celorlalți membri ai grupului dacă toți ar refuza să-și dezvăluie identitatea. Participanții și animatorii caută, în această situație, să realizeze o sinteză între cele două opțiuni extreme. Observație, descriere și participare Sunt însușite trei tipuri de competențe în ceea ce privește conștientizarea totală: - observarea, - descrierea, - participarea. Pentru a le se amplifica efectul, aceste trei competențe trebuie să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
observare. In ciuda eforturilor realizate, ea nu percepe diferențe între senzațiile fiziologice care preced exercițiul și cele care apar după încetarea acestuia. Cu lacrimi în ochi, ea își declară incompetența și amenință că nu va rămâne în cadrul grupului. Unul dintre animatori îi cere permisiunea să se așeze alături de ea pentru a o ajuta, apoi o invită să-și închidă ochii și să observe gândurile negative care îi trec prin minte: el îi cere să atașeze fiecare gând de un balon umplut

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
el îi cere să atașeze fiecare gând de un balon umplut cu heliu și să-l privească cum zboară. Realizarea acestui exercițiu de observare permite Doamnei B. să înțeleagă importanța conștientizării totale fără să emită judecăți în legătură cele observate. Animatorii propun la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Atunci când exprimă un sentiment de angoasă, Doamna B. nu poate să-și stăpânească un surâs, situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și care constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B. să identifice mușchii faciali și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său corporal și verbal în timpul ședințelor de grup. Descrierea emoțiilor Activitatea de învățare continuă prin

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
auto-observație permit pacientului să transmită zilnic un ansamblu de informații esențiale demersului terapeutic. Aceste informații care se referă la aplicarea și eficacitatea strategiilor de conștientizare totală, la reglarea emoțiilor, la toleranța la suferință și la eficacitatea interpersonală sunt analizate împreună cu animatorii de grup. Celelalte informații sunt abordate împreună cu terapeutul individual. Analiza comportamentală progresivă Principiul analizei comportamentale progresive este acela de a determina antecedentele comportamentului problemă, de a-l defini în termeni obiectivi, precizând frecvența acestuia, durata, intensitatea, topografia sa, și de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
loc o discuție între profesioniști în legătură cu subiectul, acesta este invitat să participe. De asemenea, terapeutul nu încearcă să rezolve problemele intervenind pe lângă alți profesioniști nici nu ia apărarea acestora din urmă în defavoarea pacientului. Doamna B. este dezamăgită de unul dintre animatorii grupului care nu numai că a eludat o întrebare pe care i-a adresat-o, pretextând că nu avea legătură cu subiectul tratat, dar și-a manifestat fără cuvinte enervarea atunci când ea a insistat, încercând să-și apere punctul său

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
să găsească mijloacele de a-i face față și de a evita ca unele comportamente iatrogene să se manifeste în cadrul terapiei. Problemele terapeutului sunt rezolvate în timpul ședințelor de supervizare a echipei. La aceste ședințe participă activ și în mod obligatoriu animatorii grupurilor și terapeuții individuali. Intâlnirile de supervizare a echipei sunt echivalentul grupurilor psiho-educaționale de antrenament pentru însușirea de competențe: ele sunt în același timp spații care terapeuții au posibilitatea de a-și însuși și de a-și consolida competențele de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-și stăpânească nevoia imperioasă de a împărtăși grupului opiniile sale; M.C. are sentimentul că nu se ridică la înălțimea așteptărilor Doamnei T. atunci când aceasta reformulează ceea ce spune el fără a adăuga elemente suplimentare lămuritoare. Echipa îi invită pe cei doi animatori să lucreze, prin metoda conștientizării totale, asupra propriilor lor emoții: entuziasm puternic din partea unuia, frustrare copleșitoare din partea celuilalt. Proximitatea dintre nevoia imperioasă de a-și exprima punctul de vedere și impulsivitatea caracteristică a TPEL o determină pe Doamna T. să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-și continua eforturile. Echipa de supervizare îl ajută pe M.D. să-și amintească de progresele, oricât de mici ar fi ele, pe care Doamna B. le-a realizat din momentul în care a început să lucreze cu el. Unul dintre animatorii grupului precizează că, în timpul ultimelor două ședințe, atunci când s-a confruntat cu un refuz, Doamna B. a reușit să-și amâne răspunsul practicând diminuarea emoțiilor cu ajutorul simțului mirosului, și să vorbească într-o manieră asertivă despre iritarea sa unui alt

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ședințe, atunci când s-a confruntat cu un refuz, Doamna B. a reușit să-și amâne răspunsul practicând diminuarea emoțiilor cu ajutorul simțului mirosului, și să vorbească într-o manieră asertivă despre iritarea sa unui alt membru al grupului și unuia dintre animatori. M.D. își recapătă speranța în legătură cu demersul său terapeutic. Tratamentele auxiliare Orice tratament susceptibil a contribui la îmbunătățirea situației unui pacient diagnosticat cu TPEL este recomandat de TCD chiar dacă acesta este considerat ca fiind auxiliar. Terapeutul principal poate, deci, să încurajeze

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]