2,598 matches
-
tactică individuală prin care atacantul, aflat În posesia mingii, se eliberează corect de marcajul apărătorului direct și acționează prompt spre poartă pentru a arunca sau a pasa. Fără În efectuarea unei depășiri se disting mai multe faze: analiza situației și anticiparea tuturor posibilităților; efectuarea fentei; sesizarea reacției adversarului și eventual corectarea planului; efectuarea depășirii propriu-zise; finalizarea acțiunii individuale. Ca mijloace de bază folosite În cadrul depășirii, vom reține următoarele: gândirea tactică, procedeele tehnice (schimbări de direcție, fente, dribling, aruncare la poartă), calitățile
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Învățarea tacticii individuale Ex. 1. Jocul "Șase atacanți cu minge și trei apărători", efectuat pe jumătate de teren. Apărătorul execută marcaj la atacant, apelând la procedee ale deplasării În teren, luptă pentr a obține mingea, recurgând la plasament, informare și anticipare, la scoaterea mingii de la adversar, etc. Ex. 2. Jocul " Cine ține mingea mai mult": pe teren redus, jucătorii sunt Împărțiți În două echipe egale numeric, mingea aflându-se la una dintre ele. Dispuși pe teren În mod neregulat, jucătorii echipei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Pentru a intercepta mingea, apărătorul intervine pe traiectoria mingii În apropierea celui care urmează să o primească; În caz contrar, poate fi fentat sau nu are timp suficient pentru a interveni. Obs.: pentru realizarea unei intercepții, elementul hotărâtor Îl constituie anticiparea. Exersarea intercepțiilor se realizează prin exerciții asemănătoare mișcărilor descrise (vezi și exercițiile de la "Scoaterea mingii de la adversar prin intercepție"). d. Urmărirea mingilor Mingile aruncate la poartă și care sunt blocate sau respinse de către apărători și portari, cele care lovesc bara
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
simplu și multiplu, În linie dreaptă și cu schimbări de direcție; * aruncarea la poartă din săritură și din alergare; * aruncarea la poartă cu boltă peste portar; * ocuparea postului În atac. Modele și structuri de exerciții pentru Învățare și consolidare Pentru anticiparea și efecutarea startului rapid se vor efectua: Ex. 1. Starturi din poziție fundamentală. Ex. 2. Starturi din ușoare sărituri ca mingea. Ex. 3. Starturi din diferite poziții: ghemuit, așezat, culcat, după opriri sau Întoarceri. Ex. 4. Joc cu umbra: perechile
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
școlare); • cooperarea competențele recunoscute la ceilalți agenți sînt foarte difuze; se mediază (intermediere, critică, ghidaj) eforturile/mesajele celorlalți agenți. Se consideră că practicile și atitudinile parentale depind de trei tipuri de constrîngeri: • resursele economice și culturale disponibile pentru influențarea copilului; • anticipările parentale privind integrarea socială a copilului (statutul social, rolurile familiale pe care le va juca, așteptări care depind, la rîndul lor, de identitatea socială a copilului (sex și rangul nașterii); • tipul de coeziune a grupului care caracterizează funcționarea familiei. În
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a procesului educativ: 1) practicile educative parentale reprezintă expresia rutinelor lor profesionale și depind de: complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă, tehnicile educative apar ca expresie a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rutinelor lor profesionale și depind de: complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă, tehnicile educative apar ca expresie a diferențierii proiectelor de plasare socială a copilului, proiecte legate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și adesea numite în limba respectivă" (Brassart 1991: 300). Stăpânirea acestor reprezentări schematice prototipice pare să aibă consecințe directe asupra stocajului de informații procesate în faza de înțelegere și asupra activității de căutare a blocurilor de informații prin strategii de anticipare. Dificultățile de înțelegere pe care le întâmpină subiecții începători sau nespecialiștii, atât în cazul textelor orale, cât și al celor scrise, s-ar putea explica, cel puțin în parte, prin necunoașterea schemelor textuale prototipice. S. Ehrlich (1985), de exemplu, explică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la câine Domnul se uită la câine Și în acest timp autobuzul trecu Raymond Queneau, Courir les rues, Gallimard, 1967 Acest scurt text prezintă interes prin faptul că nu respectă întocmai ordinea canonică a macro-propozițiilor. Titlul corespunde, într-adevăr, unei anticipări a evaluării finale Pn Ω care urmărește de obicei situația finală Pn 5. Aceasta din urmă nu este dată în mod explicit, ci apare prin derivare, plecând de la informațiile precedente: autobuz pierdut atât de domn, cât și de doamnă o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de ajutat. (VI, 15) Faptul că povestirea alegorică nu permite auditorului (Foka) interpretarea corectă a "maximei morală" implicită îl obligă pe narator să formuleze explicit evaluarea finală în forma unei "Morale". Putem spune că sancțiunea "Ei, și?" reprezintă rezultatul unei anticipări greșite a naratorului privind posibilitățile interpretative ale auditorului. Trebuie subliniat că povestirea, extrem de concisă, este total lipsită de evaluări care ar putea pregăti interpretarea finală. Respectarea exagerată a legii economiei în discurs este cu siguranță responsabilă de dificultatea de înțelegere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
exagerată a legii economiei în discurs este cu siguranță responsabilă de dificultatea de înțelegere a lui Foka. Acest exemplu contrastează cu povestirea unui palavragiu pe care o regăsim în Belle du seigneur de Albert Cohen. În acest text, mișcările de anticipare ale reacțiilor auditoriului, modul de a alipi în corpul povestirii un ansamblu de propoziții descriptive și evaluative lasă în suspensie cursul evenimentelor și contrastează cu discursul lapidar din Les Justes sau neputința naratorului din Ni les ailes ni le bec
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Dar mă răzbun, ai înțeles?... Și, fără altă formă de proces, l-a dus în codrul depărtat și l-a mîncat. Complexitatea structurii acestei fabule celebre îi pune de multe ori în dilemă pe comentatori. Primul vers ne oferă, prin anticipare, Morala PnΩ, în timp ce, imediat, următorul, corespunde unui model intrare-prefață-Pn0. Alegerea timpurilor verbale confirmă faptul că aceste două macro-propoziții se află, într-un fel, în afara povestirii propriu-zise, în primul vers, prin viitorul care anunță povestirea ce urmează: Segmentarea (spațiul liber delimitat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
reacție de evaluare a situației (Evaluare-Pn3), care vine să închidă ceea ce putem considera o povestire din cadrul expozițiunii: Scapin Asta-i tot? Iată-vă dați peste cap pentru o nimic toată. Și pentru asta vă pierdeți firea? Scapin urmărește, printr-o anticipare a Rezolvării-Pn4 care reprezintă bineînțeles, întregul resort dramatic al piesei și care face trimitere la cererea semnalată mai sus lui Octave, de venire în ajutor: Scapin. (22 urmare) Nu ți-e rușine să-ți pierzi cumpătul pentru atâta lucru? Ce naiba
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
confirmă o mare iubire, un crez. O recunoaștere a maestrului întru cuvânt: Nichita Stănescu, cel care l-a determinat pe Mihail GĂOățanu să conștientizeze că „trezia” înseamnă zbatere cu tine însuți, că „trezia” înseamnă provocare întru (re)cunoaștere și întru anticipare a ceea ar trebui să fie menirea unui artist. Iar acest proces al zămislirii nu putea trece decât prin „necuvânt”, prin „necreat” și, ca „Iărâmă”, firește, înspre un generos „ospăț al minții”. Cu-atât este mai merituoasă recunoașterea, sinceră și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
prin următoarele concepte operaționale: compararea unor date, stabilirea unor relații; calcularea unor rezultate parțiale; clasificări de date; reprezentarea unor date; sortarea-discriminarea ; investigarea, explorarea; experimentarea. 3. Algoritmizarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: reducerea la o schemă sau model; anticiparea unor rezultate; reprezentarea datelor; remarcarea unor invarianți; rezolvarea de probleme prin modelare și algoritmizare. 4. Exprimarea, care poate fi concretizata prin următoarele concepte operaționale: descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene; generarea de idei, concepte, soluții; argumentarea unor enunțuri; demonstrarea. 5
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1), a efectua inferențe locale (a2) și/sau globale (b2), a identifica intenții locale (a3) și/sau globale (b3). Cu alte cuvinte: textul presupune mărci locale drept suport de înscriere a operațiilor de anticipare și de control a activităților cognitive ale interpretantului și drept suport de înscriere a instrucțiunilor. Spre deosebire de lucrările lingvistice care se orientează doar asupra studiul mărcilor locale, noi insistăm și asupra instrucțiilor globale legate de secvențialitate; textul se prezintă ca un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înconjurat de ape, se ridică un grandios castel feudal a cărui incintă, formată din treisprezece turnuri masive, se numără printre cele mai importante din Europa. b) Justificarea pauzei narative în roman printr-o focalizare anaforică a evenimentelor anterioare și o anticipare a evenimentelor ce urmează: Deoarece ultimele evenimente ale acestei povestiri au depins de dispunerea locurilor în care s-au petrecut, este absolut necesar să oferim o descriere minuțioasă, fără de care deznodămîntul ar fi dificil de înțeles. EXERCIȚIUL A.5. De
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un model potrivit căruia subiectul este implicat în trei experiențe autoformative expunerea (discursul), acțiunea și comunitatea. Expunerea, primul laborator al construirii identității, nu constă în limbă sau vorbire, ci în narațiunea semnificativă, adică aceea care permite recunoaștere (în trecut) și anticipare. A doua experiență formativă este reprezentată de acțiunea sau mișcarea într-un spațiu anume. Urmează al treilea câmp formativ al proprietății obștești, dat de cadrul comunității indispensabile de la familie, la grupul de cunoscuți, de rude sau de interese. Urmând acest
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de ONU în 1948 stipulează faptul că dreptul la educație implică orientarea educației către drepturile și libertățile fundamentale ale omului "Toți oamenii au dreptul la educație. Educația va fi direcționată spre întărirea respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului". Anticiparea faptului că finanțarea educației din partea guvernelor ar putea înlocui finanțarea militară a fost exprimată de majoritatea participanților la Conferința Mondială asupra Educației pentru Toți de la Jomtien (1990) și a făcut obiectul numeroaselor dezbateri care i-au succedat în prima jumătate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Miculiț (1979 1981), Bârniș Ștefan (1981-1986), Marcel Opriș (1993-1997). În perioada anilor 1980 tinerii vizitau diferite biserici de pe Valea Mureșului, în mod special cele care se aflau pe traseul liniei de tramvai. Bârniș Ștefan își amintește că lecțiile constau din anticiparea studiilor biblice de la școala duminicală. Marcel Opriș își amintește de faptul că organizau împreună întâlniri de tineret cu un cerc de biserici din zonă: Lipova, Șiria, Covăsânț, Cicir și Vladimirescu. Deși nu a fost întotdeauna foarte bine organizată, râvna pentru
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
joc etc. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în ajunul școlarizării are importanță în primul rând atunci când se urmărește departajarea anormalilor de normali. Datele referitoare la inteligență, obținute cu ajutorul probelor psihologice, au, de regulă, o valoare predictivă, în sensul că permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire și scriere. Dar pentru că indicii obținuți prin aplicarea acestor probe de inteligență nu se referă și la factorii nonintelectuali, care, de asemenea, au o pondere mai mare în adaptarea școlară
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
importante ale manifestării omului privind orientarea sa, răspunsurile sale fundamentale); 5. Dispun de o relativă plasticitate (se pot restructura, modifica și perfecționa în grade diferite în funcție de cerințele relaționării cu ambianța). Datorită acestor caracteristici, însusirile psihice programează comportamentul uman, dând posibilitatea anticipării lui (ele devenind invarianții psiho-comportamentali ai personalității). Condițiile interne (însusirile psihice) au rolul de a filtra (media) solicitările din exterior. Ele se interpun între cauză și efect, producând: - fie asimilarea și interiorizarea stimulărilor externe; - fie devierea, amânarea, suspendarea efectului. Accepțiunea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
proceselor de predare în procese de învățare. Descrierea acestor evenimente, într-o manieră simplă, ar fi următoarea: • Situația de plecare semnifică faptul că subiectul are o anume experiență, valorificată operațional în scheme, imagini, chiar prejudecăți, toate jucând un rol în anticiparea modului de realizare, în alocarea de resurse, de strategii de atac al problemelor. • Faza de receptare reprezintă intervalul în care subiectul ia contact direct, perceptiv, cu conținutul stimul aflat în câmpul atenției sale (îi alocă o anume atenție), îl codifică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
o schemă-cadru directoare. • După matricea modelului situațional în care se produce învățarea (Denhiere, Baudet, 1992; Van Dijk, 1987), se distinge între: învățarea episodică (dominată de emoțional, atitudinal, faptic și empiric) și învățarea pe bază de proiect, de scenarii, complexă ca anticipare și reușită (realizată în circumstanțe spațio-temporale, de finalitate, motivație și probabilitate crescută a reușitei). • După natura obiectivelor educaționale prioritare, cu corespondență într-o structură dominantă a psihismului uman, se pot stabili variate clasificări ale tipurilor/ formelor învățării. Cea mai utilizată
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
P. Galperin; A.R. Luria) ; Teoria psihogenezei stadiale a operațiilor intelectuale (J. Piaget; B. Inhelder; H. Aebli); Teoria structural-operatorie neoconstructivistă (neopiagetiană) (J. Bideaut ; R. Case; S. Griffin); Teoria învățării accelerate (M. Lawlor; P. Handley); Teoria cognitiv operațională (M. Minder); Teoria anticipării operaționale (P. Popescu-Neveanu); Teoria gradient dinamică (D. Todoran). • Paradigma cognitivistă: Teoria structurală, genetic cognitivă (J.S. Bruner); Teoria organizatorilor cognitivi verbali (D.P. Ausubel; F. Robinson); Teoria cumulativ ierarhică (R.M. Gagne); Teoria cognitiv neurală/neurofiziologică (D. Meyer; J. Wonder); Teoria cognitivă a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]