3,836 matches
-
800 000 în cele 150 de filiale. Organizația Femeilor din Coreea de Sudxe "Coreea de Sud" a fost creată de guvern și cuprindea membre cu orientare de dreapta (Chungxe "Chung, Hyun-Back", 1997, p. 23). Un asemenea amestec al puterii permitea doar poziții anticomuniste, ceea ce a limitat aria discuțiilor legate de situația femeilor. Chestiunile care necesitau o reformă socială, cum ar fi justiția, drepturile, egalitatea sau clasele, erau greu de adus în discuție în acest context politic. În Coreea de Sud, acordarea sufragiului femeilor a fost
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de putere a continuat în anii următori și a avut implicații majore asupra politicilor de gen din această țară. Femeile au devenit principala țintă a mobilizării politice în cadrul Mișcării Noua Comunitate (Saemaul) din anii ’70 și ’80, în cursul acțiunilor anticomuniste organizate de putere și în timpul campaniilor electorale ale partidelor (multe femei astfel mobilizate erau plătite cu ziua). Mișcarea Noua Comunitate, inițiată de președintele Parkxe "Park" și finanțată de guvern, care la început avea drept scop modernizarea rurală, s-a extins
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mai departe, a expus nemulțumirile și doleanțele: - preoții sunt arestați; - orele de religie sunt reduse; - catedrele de religie desființate; - organele de Stat impun conținutul predicilor; - se fac amenințări cu persecuții în viitor. Notă informativă, 05.11.1947: „Privitor la acțiunea anticomunistă întreprinsă de Biserica Româno-Catolică: Unul din procedeele pe care le folosește Biserica Româno-catolică pentru propaganda anticomunistă este și acela al procesiunilor religioase. [...] În ziua de 24 oct. a.c., parohul Bisericii Româno-Catolice [...] din C., s-a prezentat la Inspectoratul de Siguranță
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de religie desființate; - organele de Stat impun conținutul predicilor; - se fac amenințări cu persecuții în viitor. Notă informativă, 05.11.1947: „Privitor la acțiunea anticomunistă întreprinsă de Biserica Româno-Catolică: Unul din procedeele pe care le folosește Biserica Româno-catolică pentru propaganda anticomunistă este și acela al procesiunilor religioase. [...] În ziua de 24 oct. a.c., parohul Bisericii Româno-Catolice [...] din C., s-a prezentat la Inspectoratul de Siguranță Cluj, cerând aprobare pentru ținerea procesiunii. Însă organele de siguranță au interzis procesiunea sub motiv că
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
că este epidemie de tifos exantematic. S-a interzis numai partea de procesiune care ceruse să se desfășoare afară din biserică (înconjurul bisericii). [...] În concluzie: rezultă că procesiunea religioasă Româno-Catolică din ziua de 26 octombrie 1947 a avut un caracter anticomunist și că ar face parte din acțiunea întreprinsă de Vatican în acest sens.” Notă, 06.11.1947: „Din sursa «FROLLO» se află că, în cercurile catolice, se discută cu aprindere o filipică pe care Papa ar fi pronunțat-o împotriva
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dușmanilor dinăuntru și dinafară. S-au strecurat în aparatul de stat clerici ai Bisericii Oficiale, dușmani de moarte ai comunismului. Clericii Bisericii Oficiale au fost aceia care, sub regimurile trecute, s-au pus în slujba capitalismului și au făcut propagandă anticomunistă după cum dovedesc milioanele de broșuri întocmite de ei. Tot ei au fost aceia ce ne-au acuzat că suntem în legătură cu bolșevicii, din care cauză, în anii 1935-1936, alături de comuniști au suferit cea mai cruntă prigoană. Aceasta este confirmată de însăși
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
31 de ani, casnică [...] L.E., de 54 de ani, pensionară. [...] La baza măsurii preventive, întreprinsă sub acoperirea organelor de miliție au stat date și informații certe din care rezultă că susnumitele făceau parte din secta «Biserica Nou Apostolică» de nuanță anticomunistă, întreținând totodată legături neoficiale cu emisari din Austria și RFG. Persoanele în cauză făceau parte dintr-un anturaj polarizat în jurul numitei A.S., cunoscută cu preocupări similare, lucrată prin dosar de urmărire informativă, atenționată, de asemenea, sub acoperirea organelor de miliție
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acela de «răspândire a cuvântului lui Dzeu în treisprezece țări comuniste - Rusia, Bulgaria, RS Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria, Iugoslavia, RD Germană, Cuba, Albania, China, Coreea de Nord, Mongolia. Scopul real al organizației este de a acționa împotriva țărilor socialiste prin: răspândirea propagandei anticomuniste, având în preocupare îndeosebi publicarea de literatură și materiale subversive; trimiterea de emisari, sub acoperirea de turiști, în scopul introducerii în țările sud-europene a unor materiale cu conținut dușmănos, a cunoașterii stării de spirit în rândul populației și a subvenționării
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fie scoși de sub influența oficială a cultului și instigați la nerespectarea legior și nerecunoașterea statului; culegerea și prelucrarea în mod dușmănos a unor date referitoare la politica statului nostru pe linie religioasă, care sunt folosite de organizație la răspândirea propagandei anticomuniste în străinătate, având în preocupare îndeosebi publicarea de literatură și materiale subversive; organizarea în țară și în străinătate a unor cursuri clandestine pentru instruirea persoanelor dușmănoase din rândul disidenților, asupra modului cum să desfășoare activitate împotriva statului nostru; trimiterea de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
le-a înregistrat în anii 1971 și 1972, organizația «Undergroud Evangelism» a căutat alte metode și forme prin care să-și continue activitatea ostilă. În prezent, se dețin date certe din care rezultă că anumite organizații internaționale religioase de orientare anticomunistă - unele chiar patronate și finanțate de Agenția Centrală de Informații a SUA - și-au propus să acționeze intens, folosind metode și mijloace foarte subtile, să intre în contact cu disidenți și să le schimbe orientarea în sensul de a-i
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Reprezentanții „revoluției permanente” sînt Kierkegaard și Marx: „Marx distruge lumea burghezo-capitalistă, Kierkegaard pe cea burghezo-creștină”25. În timp ce Marx Își publică Manifestul comunist, Apocalipsa societății capitaliste pe ruinele căreia Își va face apariția o societate fără clase, Kierkegaard publică un manifest anticomunist (Das Eine was nottut). Pentru Marx, 1848 a fost anul istorial cînd și-a făcut intrarea În istorie „starea a patra”; pentru Kierkegaard, 1848 a fost semnul tangibil al Îndepărtării de Dumnezeu, al venirii Anticristului socialist 26. Care dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1946: Între voință națională și falsificare 18 și un epilog: anul 1947 21 Securitatea și moștenirea sa (Marius Oprea) 23 Represiune, sistem și regim penitenciar În România. 19451964 (Ioan Ciupea, Stăncuța Todea) 38 Anexa I 65 Anexa II 75 Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorie (Doru Radosav) 82 Context istoric 82 Forme și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistă 90 Discursul public și patrimoniul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
23 Represiune, sistem și regim penitenciar În România. 19451964 (Ioan Ciupea, Stăncuța Todea) 38 Anexa I 65 Anexa II 75 Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorie (Doru Radosav) 82 Context istoric 82 Forme și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistă 90 Discursul public și patrimoniul simbolic al mișcării de rezistență anticomunistă 96 Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
penitenciar În România. 19451964 (Ioan Ciupea, Stăncuța Todea) 38 Anexa I 65 Anexa II 75 Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorie (Doru Radosav) 82 Context istoric 82 Forme și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistă 90 Discursul public și patrimoniul simbolic al mișcării de rezistență anticomunistă 96 Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
65 Anexa II 75 Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorie (Doru Radosav) 82 Context istoric 82 Forme și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistă 90 Discursul public și patrimoniul simbolic al mișcării de rezistență anticomunistă 96 Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin Dobrincu) 108 Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelici
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și memorie (Doru Radosav) 82 Context istoric 82 Forme și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistă 90 Discursul public și patrimoniul simbolic al mișcării de rezistență anticomunistă 96 Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin Dobrincu) 108 Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelici 108 Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturii 110 Reacție și contrareacție
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Radosav) 82 Context istoric 82 Forme și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistă 90 Discursul public și patrimoniul simbolic al mișcării de rezistență anticomunistă 96 Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin Dobrincu) 108 Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelici 108 Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturii 110 Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În același timp scanează nucleele cele mai specifice pentru manifestarea comunismului și a represiunii În România după cum urmează: falsificarea alegerilor politice din 1946 (Ioan Stanomir), structura și strategiile Securității (Marius Oprea), sistemul penitenciar românesc (Ioan Ciupea și Stăncuța Todea), rezistența anticomunistă din munți (Doru Radosav), colectivizarea (Dorin Dobrincu), Canalul Dunăre - Marea Neagră (Doina Jela), deportarea (Smaranda Vultur), fenomenul Pitești (Ruxandra Cesereanu), Basarabia În Gulag (Igor Cașu), represiunea psihiatrică (Ion Vianu), cenzura În România (Ioana Macrea-Toma), cultul lui Nicolae Ceaușescu (Adrian Cioroianu). Câțiva
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Nicolae Ceaușescu, completând studiul lui Adrian Cioroianu) și trei foarte tineri cercetători, formați chiar de mine În cadrul cursurilor de analiză a violențelor politice (Gulagul românesc, Imaginar violent În secolul XX, Analiza discursului politic, Expresii ale violenței În mass-media, Mișcări colective anticomuniste) pe care le-am ținut la Facultatea de științe Politice, secția Jurnalism, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, În perioada 2002-2005: este vorba despre Andreea Iacob (care semnează un studiu despre greva minerilor din 1977), Daniel Iftene (cu un studiu despre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de muncă, a ajuns În stradă și a intrat În casele oamenilor pentru ca, la finele celor două decenii de consolidare a regimului, să reușească performanța unei manipulări care să nu mai reclame represiunea În forme dure. La mijlocul anilor ’60, rezistența anticomunistă din România era practic anihilată. Regimul era acceptat cu resemnare și Însușit ca o parte a universului cotidian de larga majoritate a populației, iar principiile sale erau proclamate și chiar asumate drept legitime de mult mai numeroși cetățeni În comparație cu momentul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
primelor mari procese-spectacol staliniste și-a găsit ulterior corespondent În prigoana publică Îndreptată Împotriva intelectualilor În anii ’80 sub pretextul participării la activitatea unei inventate secte a „meditației transcendentale” sau În procesul-spectacol intentat În 3 decembrie 1987 participanților la revolta anticomunistă de la Brașov. Ele nu au avut numai menirea să pedepsească, ci și să intimideze. Măsurile fac parte din același scenariu, care poate fi regăsit sub aspecte diferite În toate statele din estul și centrul Europei, ca și În modelul terorii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fi regăsit sub aspecte diferite În toate statele din estul și centrul Europei, ca și În modelul terorii de stat aplicate În societate „pe verticală”, pentru anihilarea inamicilor și controlarea totală a societății. În România, În momentul În care opoziția anticomunistă internă fusese efectiv decimată În urma acțiunilor brutale ale Securității, acțiunile represive au vizat practic, prin măsuri de control, fiecare cetățean. Fără să-și piardă fondul, acestea și-au schimbat doar forma. De aceea, În cazul românesc nu se poate vorbi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cluj, 17 la Timișoara, 16 la Pitești, toți decedați În grupuri, În 10 martie, 13 martie, 20 martie, 23 martie, 2 aprilie, 3 aprilie și 5 aprilie 1950, unii la aceeași oră). Toți aceștia erau contrarevoluționari implicați În rezistența armată anticomunistă, condamnați pe termene de la 15 ani până la detenția pe viață și trimiși În diferite penitenciare pentru executarea pedepsei. Din ordin, au fost apoi livrați Securității și Împușcați. Certificatele de deces, Întocmite În 1957, Înscriau drept cauze ale acestor decese naturale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Scriitorilor, București, 1990. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din Închisorile Pitești, Gherla, coord. Silvia Colfescu, Vremea, București, 1995. *** România - Viața politică În documente - 1950, prefață de Alesandru Duțu, Arhivele Naționale ale României, București, 2002. Doru Radosavtc "Doru Radosav" Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorietc "Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie Și memorie" Context istorictc "Context istoric" Rezistența anticomunistă armată din România a fost un fenomen istoric care s-a derulat Începând cu intrarea unităților militare sovietice
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din Închisorile Pitești, Gherla, coord. Silvia Colfescu, Vremea, București, 1995. *** România - Viața politică În documente - 1950, prefață de Alesandru Duțu, Arhivele Naționale ale României, București, 2002. Doru Radosavtc "Doru Radosav" Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorietc "Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie Și memorie" Context istorictc "Context istoric" Rezistența anticomunistă armată din România a fost un fenomen istoric care s-a derulat Începând cu intrarea unităților militare sovietice În România, În anul 1944. Ea este de la bun
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]