5,517 matches
-
în ficatul fetal și în splina fetală. După nașterea organismului, toate elementele figurate ale sângelui își au originea în măduva osoasă hematopoietică. Etapele inițiale ale diferențierii celulei B mature circulante, dar neproliferative, se desfășoară în absența antigenului. La contactul cu antigenul, clona de limfocite B specifică antigenului invadator proliferează și se angajează în sinteza de anticorpi complementari antigenului. Prin diviziunea fiecărei celule activate rezultă două celule: una se diferențiază în celula plasmatică producătoare de anticorpi, iar cealaltă rămâne nediferențiată, ca o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fetală. După nașterea organismului, toate elementele figurate ale sângelui își au originea în măduva osoasă hematopoietică. Etapele inițiale ale diferențierii celulei B mature circulante, dar neproliferative, se desfășoară în absența antigenului. La contactul cu antigenul, clona de limfocite B specifică antigenului invadator proliferează și se angajează în sinteza de anticorpi complementari antigenului. Prin diviziunea fiecărei celule activate rezultă două celule: una se diferențiază în celula plasmatică producătoare de anticorpi, iar cealaltă rămâne nediferențiată, ca o celulă de memorie pentru antigenul stimulator
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
originea în măduva osoasă hematopoietică. Etapele inițiale ale diferențierii celulei B mature circulante, dar neproliferative, se desfășoară în absența antigenului. La contactul cu antigenul, clona de limfocite B specifică antigenului invadator proliferează și se angajează în sinteza de anticorpi complementari antigenului. Prin diviziunea fiecărei celule activate rezultă două celule: una se diferențiază în celula plasmatică producătoare de anticorpi, iar cealaltă rămâne nediferențiată, ca o celulă de memorie pentru antigenul stimulator. Celulele de memorie rămân în repaus (quiescent) până la contactul următor cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
specifică antigenului invadator proliferează și se angajează în sinteza de anticorpi complementari antigenului. Prin diviziunea fiecărei celule activate rezultă două celule: una se diferențiază în celula plasmatică producătoare de anticorpi, iar cealaltă rămâne nediferențiată, ca o celulă de memorie pentru antigenul stimulator. Celulele de memorie rămân în repaus (quiescent) până la contactul următor cu antigenul corespunzător, când se activează rapid, devenind producătoare de anticorpi specifici față de antigenul a cărui memorare au păstrat-o. În condiții normale, sistemul imunitar nu răspunde la constituenții
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Prin diviziunea fiecărei celule activate rezultă două celule: una se diferențiază în celula plasmatică producătoare de anticorpi, iar cealaltă rămâne nediferențiată, ca o celulă de memorie pentru antigenul stimulator. Celulele de memorie rămân în repaus (quiescent) până la contactul următor cu antigenul corespunzător, când se activează rapid, devenind producătoare de anticorpi specifici față de antigenul a cărui memorare au păstrat-o. În condiții normale, sistemul imunitar nu răspunde la constituenții normali ai propriului organism. Această proprietate poartă numele de AUTOTOLERANȚĂ. Toleranța față de self
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celula plasmatică producătoare de anticorpi, iar cealaltă rămâne nediferențiată, ca o celulă de memorie pentru antigenul stimulator. Celulele de memorie rămân în repaus (quiescent) până la contactul următor cu antigenul corespunzător, când se activează rapid, devenind producătoare de anticorpi specifici față de antigenul a cărui memorare au păstrat-o. În condiții normale, sistemul imunitar nu răspunde la constituenții normali ai propriului organism. Această proprietate poartă numele de AUTOTOLERANȚĂ. Toleranța față de self se instalează în timpul dezvoltării embrionare și constă, în esență, în eliminarea celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sistemul imunitar nu răspunde la constituenții normali ai propriului organism. Această proprietate poartă numele de AUTOTOLERANȚĂ. Toleranța față de self se instalează în timpul dezvoltării embrionare și constă, în esență, în eliminarea celulelor T potențial autoreactive în timus. Receptorii celulelor T pentru antigen sunt generați în timpul maturării acestora, în timus. Dacă celulele T interacționează puternic cu peptidul self, asociat moleculelor proprii de histocompatibilitate, ele sunt distruse chiar în timus. De fapt, numai aproximativ 1% dintre celulele T pot părăsi timusul, restul mor în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fapt, numai aproximativ 1% dintre celulele T pot părăsi timusul, restul mor în țesutul timic. Este o moarte celulară programată genetic, o soluție impusă ca urmare a faptului că în 2/3 dintre evenimentele mecanismului de generare a receptorilor de antigen apare predispoziția la erori, diferențierea unor celule cu receptori de antigen funcționali fiind supusă erorilor și, ca o consecință, eșecului în a participa la edificarea unui răspuns imun normal. Există diferențe funcționale majore între celulele T și celulele B. Pe când
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mor în țesutul timic. Este o moarte celulară programată genetic, o soluție impusă ca urmare a faptului că în 2/3 dintre evenimentele mecanismului de generare a receptorilor de antigen apare predispoziția la erori, diferențierea unor celule cu receptori de antigen funcționali fiind supusă erorilor și, ca o consecință, eșecului în a participa la edificarea unui răspuns imun normal. Există diferențe funcționale majore între celulele T și celulele B. Pe când celulele T recunosc epitopul antigenului specific numai în asociație cu moleculele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferențierea unor celule cu receptori de antigen funcționali fiind supusă erorilor și, ca o consecință, eșecului în a participa la edificarea unui răspuns imun normal. Există diferențe funcționale majore între celulele T și celulele B. Pe când celulele T recunosc epitopul antigenului specific numai în asociație cu moleculele complexului major de histocompatibilitate, celulele B recunosc direct antigenul nativ. Fiecare dintre cele trei grupuri de proteine implicate în răspunsul imun - imunoglobulinele, receptorii din limfocitele T și proteinele CMH prezintă diversitate, adică fiecare dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
eșecului în a participa la edificarea unui răspuns imun normal. Există diferențe funcționale majore între celulele T și celulele B. Pe când celulele T recunosc epitopul antigenului specific numai în asociație cu moleculele complexului major de histocompatibilitate, celulele B recunosc direct antigenul nativ. Fiecare dintre cele trei grupuri de proteine implicate în răspunsul imun - imunoglobulinele, receptorii din limfocitele T și proteinele CMH prezintă diversitate, adică fiecare dintre asemenea proteine se prezintă într- un număr mare de variante, mai întâi datorită faptului că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și receptorii celulelor T. Superfamilia genelor sistemului imunitar are un strămoș comun care a fost funcțional ca un sistem imunitar primitiv. Expansiunea inițială a unei populații specifice de celule B sau de celule T generată de prima expunere la un antigen, poartă numele de răspuns imun primar . Se produce un număr mare de limfocite B sau de limfocite T cu specificitate pentru antigenul invadator. Fiecare populație de asemenea limfocite reprezintă o clonă a celulei care a răspuns inițial la prezența antigenului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inițială a unei populații specifice de celule B sau de celule T generată de prima expunere la un antigen, poartă numele de răspuns imun primar . Se produce un număr mare de limfocite B sau de limfocite T cu specificitate pentru antigenul invadator. Fiecare populație de asemenea limfocite reprezintă o clonă a celulei care a răspuns inițial la prezența antigenului. Celulele B secretă mari cantități de anticorpi, aceștia fiind dominanți în populația de imunoglobuline a organismului. După ce se realizează un răspuns imun
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigen, poartă numele de răspuns imun primar . Se produce un număr mare de limfocite B sau de limfocite T cu specificitate pentru antigenul invadator. Fiecare populație de asemenea limfocite reprezintă o clonă a celulei care a răspuns inițial la prezența antigenului. Celulele B secretă mari cantități de anticorpi, aceștia fiind dominanți în populația de imunoglobuline a organismului. După ce se realizează un răspuns imun primar eficient, sistemul imunitar al organismului reține celulele B și celulele T purtătoare de anticorp corespunzător antigenului sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezența antigenului. Celulele B secretă mari cantități de anticorpi, aceștia fiind dominanți în populația de imunoglobuline a organismului. După ce se realizează un răspuns imun primar eficient, sistemul imunitar al organismului reține celulele B și celulele T purtătoare de anticorp corespunzător antigenului sau celule T purtătoare de receptor al celulei T pentru antigenul corespunzător, cu care organismul a venit în contact. Asemenea limfocite B și limfocite T se numesc celule cu memorie. Aceste celule cu memorie reprezintă celule cu un statut intermediar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dominanți în populația de imunoglobuline a organismului. După ce se realizează un răspuns imun primar eficient, sistemul imunitar al organismului reține celulele B și celulele T purtătoare de anticorp corespunzător antigenului sau celule T purtătoare de receptor al celulei T pentru antigenul corespunzător, cu care organismul a venit în contact. Asemenea limfocite B și limfocite T se numesc celule cu memorie. Aceste celule cu memorie reprezintă celule cu un statut intermediar între celula imatură și cea matură, deoarece ele nu au dobândit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unei celule mature, dar sunt celule cu durată lungă de viață și pot fi rapid convertite în celule mature corespunzătoare. Prezența lor permite ca sistemul imunitar al organismului să realizeze un răspuns imun rapid, dacă organismul este reexpus la același antigen, care le-a indus diferențierea inițială. Un asemenea răspuns imun rapid se numește răspuns imun secundar. Rezerva de limfocite imature a unui organism animal conține până la 1012 celule. Unele dintre limfocitele din această rezervă au specificități unice, deoarece nu au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Un asemenea răspuns imun rapid se numește răspuns imun secundar. Rezerva de limfocite imature a unui organism animal conține până la 1012 celule. Unele dintre limfocitele din această rezervă au specificități unice, deoarece nu au fost puse în contact cu un antigen corespunzător lor, pe când alte limfocite sunt reprezentate de până la 106 celule, deoarece ele au fost induse să-și desăvârșească diferențierea ca urmare a contactului cu antigenul pentru care ele au fost diferențiate ab initio. O asemenea explozie a unui singur
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
această rezervă au specificități unice, deoarece nu au fost puse în contact cu un antigen corespunzător lor, pe când alte limfocite sunt reprezentate de până la 106 celule, deoarece ele au fost induse să-și desăvârșească diferențierea ca urmare a contactului cu antigenul pentru care ele au fost diferențiate ab initio. O asemenea explozie a unui singur tip de limfocite indusă de întâlnirea unei celule limfocitare cu antigenul pentru care ea a fost determinată se numește selecție clonală. Antigenele sunt de obicei macromolecule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celule, deoarece ele au fost induse să-și desăvârșească diferențierea ca urmare a contactului cu antigenul pentru care ele au fost diferențiate ab initio. O asemenea explozie a unui singur tip de limfocite indusă de întâlnirea unei celule limfocitare cu antigenul pentru care ea a fost determinată se numește selecție clonală. Antigenele sunt de obicei macromolecule. Deși moleculele mici pot avea și ele determinanți antigenici și pot fi recunoscute de anticorpi, ele nu sunt eficiente de regulă, în a provoca un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
urmare a contactului cu antigenul pentru care ele au fost diferențiate ab initio. O asemenea explozie a unui singur tip de limfocite indusă de întâlnirea unei celule limfocitare cu antigenul pentru care ea a fost determinată se numește selecție clonală. Antigenele sunt de obicei macromolecule. Deși moleculele mici pot avea și ele determinanți antigenici și pot fi recunoscute de anticorpi, ele nu sunt eficiente de regulă, în a provoca un răspuns imun, tocmai datorită dimensiunii lor mici. Asemenea molecule mici pot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imun atunci când se conjugă cu o moleculă transportoare mai mare care este de regulă o proteină. O asemenea moleculă utilizată spre a provoca un răspuns imun, pe o asemenea cale, se numește haptenă. Numai o mică parte din suprafața unui antigen macromolecular este realmente recunoscută de un anticorp. Situsul de legare are doar 5-6 aminoacizi. Orice proteină poate avea mai mult decât un singur asemenea situs de legare, ceea ce provoacă producerea de anticorpi cu specificități pentru diferite asemenea situsuri de legare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este realmente recunoscută de un anticorp. Situsul de legare are doar 5-6 aminoacizi. Orice proteină poate avea mai mult decât un singur asemenea situs de legare, ceea ce provoacă producerea de anticorpi cu specificități pentru diferite asemenea situsuri de legare a antigenului. Regiunea din antigen care provoacă un răspuns imun se numește determinant antigenic sau epitop. Când un antigen conține mai mulți epitopi, unii dintre aceeștia pot fi mai eficienți decât alții în provocarea răspunsului imun și asemenea epitopi vor domina răspunsul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de un anticorp. Situsul de legare are doar 5-6 aminoacizi. Orice proteină poate avea mai mult decât un singur asemenea situs de legare, ceea ce provoacă producerea de anticorpi cu specificități pentru diferite asemenea situsuri de legare a antigenului. Regiunea din antigen care provoacă un răspuns imun se numește determinant antigenic sau epitop. Când un antigen conține mai mulți epitopi, unii dintre aceeștia pot fi mai eficienți decât alții în provocarea răspunsului imun și asemenea epitopi vor domina răspunsul imun. Cum găsesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai mult decât un singur asemenea situs de legare, ceea ce provoacă producerea de anticorpi cu specificități pentru diferite asemenea situsuri de legare a antigenului. Regiunea din antigen care provoacă un răspuns imun se numește determinant antigenic sau epitop. Când un antigen conține mai mulți epitopi, unii dintre aceeștia pot fi mai eficienți decât alții în provocarea răspunsului imun și asemenea epitopi vor domina răspunsul imun. Cum găsesc limfocitele antigenele țintă și unde are loc maturizarea lor? Limfocitele sunt celule peripatetice: ele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]