2,016 matches
-
medicamente antivirale pentru a trata pacienții infectați cu virusul imunodeficienței umane tip 1 ( HIV 1 ) , virus care cauzează sindromul imunodeficienței dobândite ( SIDA ) . Medicamentul se folosește la pacienții care nu mai răspund sau la care nu se pot administra alte medicamente antivirale . Acesta trebuie să asocieze cel puțin unul dintre medicamentele din fiecare din următoarele clase de medicamente folosite pentru tratamentul infecției HIV : inhibitori de protează , inhibitori non- nucleozidici ai revers transcriptazei și inhibitori nucleozidici ai revers transcriptazei . Medicul trebuie să administreze
Ro_398 () [Corola-website/Science/291157_a_292486]
-
unul dintre medicamentele din fiecare din următoarele clase de medicamente folosite pentru tratamentul infecției HIV : inhibitori de protează , inhibitori non- nucleozidici ai revers transcriptazei și inhibitori nucleozidici ai revers transcriptazei . Medicul trebuie să administreze Fuzeon doar după ce a evaluat medicamentele antivirale pe care le primea anterior pacientul și după evaluarea probabilității ca virusul să răspundă la medicament . Medicamentul se poate obține numai pe bază de rețetă . Cum se utilizează Fuzeon ? Fuzeon trebuie administrat de un medic cu experiență în tratarea infecției
Ro_398 () [Corola-website/Science/291157_a_292486]
-
un inhibitor al fuziunii . Fuzeon se fixează de o proteină la suprafața virusului HIV . Acest lucru împiedică atașarea virusului la suprafața celulelor umane și infectarea lor . Deoarece HIV nu se poate multiplica decât intracelular , Fuzeon , administrat în asociere cu alte antivirale reduce nivelul de HIV din sânge și îl menține la un nivel scăzut . Fuzeon nu vindecă infecția HIV sau SIDA , dar întârzie efectele asupra sistemului imun și apariția infecțiilor și bolilor asociate cu SIDA . 7 Westferry Circus , Canary Wharf , London
Ro_398 () [Corola-website/Science/291157_a_292486]
-
a fost studiat Fuzeon ? Cele două studii principele asupra Fuzeon au implicat 1 013 pacienți cu vârste de cel puțin 16 ani care sunt infectați cu HIV și care au primit sau nu au răspuns la tratamentul cu alte medicamente antivirale . În medie , pacienții au primit aproximativ 12 medicamente antivirale pe o perioadă de șapte ani . Ambele studii au comparat efectele Fuzeon , în combinație cu „ terapia optimă de fond ” ( o combinație de alte medicamente antivirale , alese pentru fiecare pacient , la care
Ro_398 () [Corola-website/Science/291157_a_292486]
-
Fuzeon au implicat 1 013 pacienți cu vârste de cel puțin 16 ani care sunt infectați cu HIV și care au primit sau nu au răspuns la tratamentul cu alte medicamente antivirale . În medie , pacienții au primit aproximativ 12 medicamente antivirale pe o perioadă de șapte ani . Ambele studii au comparat efectele Fuzeon , în combinație cu „ terapia optimă de fond ” ( o combinație de alte medicamente antivirale , alese pentru fiecare pacient , la care a existat cea mai mare șansă de reducere a
Ro_398 () [Corola-website/Science/291157_a_292486]
-
răspuns la tratamentul cu alte medicamente antivirale . În medie , pacienții au primit aproximativ 12 medicamente antivirale pe o perioadă de șapte ani . Ambele studii au comparat efectele Fuzeon , în combinație cu „ terapia optimă de fond ” ( o combinație de alte medicamente antivirale , alese pentru fiecare pacient , la care a existat cea mai mare șansă de reducere a nivelului de HIV în sânge ) , comparativ cu terapia optimă de fond fără Fuzeon . Măsura principală a eficacității a fost reprezentată de modificarea nivelului sanguin al
Ro_398 () [Corola-website/Science/291157_a_292486]
-
fiecărei specii și , de aceea , cele mai adecvate informații farmacologice referitoare la interferonul beta- 1b provin din studiile celulelor umane în culturi sau din studiile in vivo la om . S- a evidențiat faptul că interferonul beta- 1b prezintă atât activitate antivirală , cât și imunomodulatoare . Mecanismul prin care interferonul beta- 1b își exercită acțiunile în scleroza multiplă nu sunt pe deplin elucidate . Totuși , se știe că proprietățile interferonului beta- 1b de modificare a răspunsului biologic sunt mediate prin interacțiuni cu receptori celulari
Ro_343 () [Corola-website/Science/291102_a_292431]
-
pacienții cu insuficiență hepatică severă ( vezi pct . 4. 3 ) . Pacienții cu hepatită cronică B sau C care urmează tratament antiretroviral combinat prezintă risc crescut de apariție a reacțiilor adverse hepatice severe și care pun viața în pericol . În cazul tratamentului antiviral concomitent pentru hepatita B sau C , vă rugăm să citiți Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru aceste medicamente . Pacienții cu disfuncții hepatice preexitente , inclusiv hepatită cronică , prezintă o frecvență crescută a anomaliilor funcției hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat și trebuie monitorizați conform
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
mare de proteinele plasmatice , este puțin probabil ca dializa să fie eficace pentru eliminarea semnificativă a substanței active . 15 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică : inhibitori de protează , codul ATC : J05AE06 Mecanism de acțiune : Lopinavirul este responsabil de activitatea antivirală a Kaletra . Lopinavirul este un inhibitor al proteazelor HIV- 1 și HIV- 2 . Inhibarea proteazei HIV previne scindarea poliproteinei gag- pol și are drept rezultat producerea de particule virale imature , neinfectante . Modificări ale electrocardiogramei : Într- un studiu randomizat încrucișat controlat
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
ms la 24, 4 ms într- un interval de 12 ore după administrarea dozei . Intervalul maxim PR a fost de 286 msec și nu s- a observat niciun bloc cardiac de gradul doi sau trei ( vezi pct . 4. 4 ) . Activitate antivirală in vitro : activitatea antivirală in vitro a lopinavirului împotriva tulpinilor HIV de laborator și clinice a fost evaluată pe liniile celulare limfoblastice infectate acut , respectiv pe limfocitele din sângele periferic . În absența serului uman , valoarea medie CI50 a lopinavirului împotriva
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
ms într- un interval de 12 ore după administrarea dozei . Intervalul maxim PR a fost de 286 msec și nu s- a observat niciun bloc cardiac de gradul doi sau trei ( vezi pct . 4. 4 ) . Activitate antivirală in vitro : activitatea antivirală in vitro a lopinavirului împotriva tulpinilor HIV de laborator și clinice a fost evaluată pe liniile celulare limfoblastice infectate acut , respectiv pe limfocitele din sângele periferic . În absența serului uman , valoarea medie CI50 a lopinavirului împotriva a cinci tulpini de
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
au demonstrat o creștere de 4, 3 ori a CI50 comparativ cu tulpinile inițiale ( de 6, 2 - 43 ori , comparativ cu virusul sălbatic ) . Corelații genotipice ale sensibilității fenotipice reduse la lopinavir la virusurile selectate de alți inhibitori de protează . Activitatea antivirală a lopinavirului a fost evaluată in vitro împotriva a 112 tulpini clinice obținute de la pacienți cu absența răspunsului terapeutic la unul sau mai mulți inhibitori de protează . Următoarele mutații ale proteazei HIV au fost asociate cu sensibilitate redusă in vitro
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
fost tratați anterior cu inhibitori de protează . În plus față de mutațiile descrise anterior , au fost observate mutațiile I47A și L76V în tulpinile de recădere cu reducerea sensibilității la lopinavir la pacienții cărora li s- a administrat tratament cu Kaletra . Activitatea antivirală a Kaletra la pacienți care nu au răspuns la tratamentul cu inhibitori de protează : La 56 pacienți , care nu au răspuns la tratamentul cu diferiți inhibitori de protează , a fost studiată semnificația clinică a sensibilității reduse la lopinavir in vitro
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
5 , 6- 7 și 8- 10 mutații ale proteazei HIV asociate cu reducerea sensibilității in vitro la 17 lopinavir . Deoarece acești pacienți nu au fost expuși anterior la Kaletra sau la efavirenz , o parte din răspuns poate fi atribuită activității antivirale a efavirenzului , în special la pacienții infectați cu un virus cu rezistență semnificativă la lopinavir . Studiul nu a inclus un grup de control cu pacienți la care să nu se administreze Kaletra . Rezistență încrucișată : Activitatea inhibitorilor de protează asupra tulpinilor
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
de echilibru de lopinavir de 15 - 20 ori mai mare decât cele realizate de ritonavir . Concentrațiile plasmatice ale ritonavirului au fost mai mici decât 7 % din cele obținute prin administrarea de ritonavir 600 mg de două ori pe zi . CE50 antivirală in vitro a lopinavirului a fost de aproximativ 10 ori mai mică decât cea a ritonavirului . Rezultă că activitatea antivirală a Kaletra se datorează lopinavirului . 19 Absorbție : administrarea repetată a dozelor de 400/ 100 mg Kaletra de două ori pe
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
fost mai mici decât 7 % din cele obținute prin administrarea de ritonavir 600 mg de două ori pe zi . CE50 antivirală in vitro a lopinavirului a fost de aproximativ 10 ori mai mică decât cea a ritonavirului . Rezultă că activitatea antivirală a Kaletra se datorează lopinavirului . 19 Absorbție : administrarea repetată a dozelor de 400/ 100 mg Kaletra de două ori pe zi timp de 3- 4 săptămâni , fără restricție de alimente , a realizat la aproximativ 4 ore după administrare , o valoare
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
unei doze unice de 400/ 100 mg Kaletra s- a datorat substanței active netransformate . La om , s- au identificat cel puțin 13 metaboliți ai lopinavirului produși prin oxidare . Perechile epimerice 4- oxo și 4- hidroxi sunt metaboliții majori cu activitate antivirală , dar reprezintă numai cantități foarte mici din radioactivitatea plasmatică totală . Ritonavirul a dovedit că induce enzime metabolice , determinând inducția propriei sale metabolizări și probabil a metabolizării lopinavirului . În timpul administrării repetate concentrațiile dinaintea dozei următoare de lopinavir scad treptat , realizând concentrații
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
cu insufuciență hepatică severă ( vezi pct . 4. 3 ) . Pacienții cu hepatită cronică tip B sau C care urmează tratament antiretroviral combinat prezintă risc crescut de apariție a reacțiilor adverse hepatice severe și care pun viața în pericol . În cazul tratamentului antiviral concomitent pentru hepatita tip B sau C , vă rugăm să citiți Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru aceste medicamente . Pacienții cu disfuncții hepatice pre- exitente , inclusiv hepatită cronică , prezintă o frecvență crescută a anomaliilor funcției hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat și trebuie
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
mare de proteinele plasmatice , este puțin probabil ca dializa să fie eficace pentru eliminarea semnificativă a substanței active . 38 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică : inhibitori de protează , codul ATC : J05AE06 . Mecanism de acțiune : Lopinavirul este responsabil de activitatea antivirală a Kaletra . Lopinavirul este un inhibitor al proteazelor HIV- 1 și HIV- 2 . Inhibarea proteazei HIV previne scindarea poliproteinei gag- pol și are drept rezultat producerea de particule virale imature , neinfectante . Modificări ale electrocardiogramei : Într- un studiu randomizat încrucișat controlat
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
ms la 24, 4 ms într- un interval de 12 ore după administrarea dozei . Intervalul maxim PR a fost de 286 msec și nu s- a observat niciun bloc cardiac de gradul doi sau trei ( vezi pct . 4. 4 ) . Activitate antivirală in vitro : activitatea antivirală in vitro a lopinavirului împotriva tulpinilor HIV de laborator și clinice , a fost evaluată pe liniile celulare limfoblastice infectate acut , respectiv pe limfocitele din sângele periferic . În absența serului uman , valoarea medie CE50 a lopinavirului împotriva
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
ms într- un interval de 12 ore după administrarea dozei . Intervalul maxim PR a fost de 286 msec și nu s- a observat niciun bloc cardiac de gradul doi sau trei ( vezi pct . 4. 4 ) . Activitate antivirală in vitro : activitatea antivirală in vitro a lopinavirului împotriva tulpinilor HIV de laborator și clinice , a fost evaluată pe liniile celulare limfoblastice infectate acut , respectiv pe limfocitele din sângele periferic . În absența serului uman , valoarea medie CE50 a lopinavirului împotriva a cinci tulpini de
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
au demonstrat o creștere de 4, 3 ori a CI50 comparativ cu tulpinile inițiale ( de 6, 2 - 43 ori , comparativ cu virusul sălbatic ) . Corelații genotipice ale sensibilității fenotipice reduse la lopinavir pentru virusurile selectate de alți inhibitori de protează . Activitatea antivirală a lopinavirului a fost evaluată in vitro împotriva a 112 tulpini clinice obținute de la pacienții cu absența răspunsului terapeutic la unul sau mai mulți inhibitori de protează . Următoarele mutații ale proteazei HIV au fost asociate cu sensibilitate redusă in vitro
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
fost tratați anterior cu inhibitori de protează . În plus față de mutațiile descrise anterior , au fost observate mutațiile I47A și L76V în tulpinile de recădere cu reducerea sensibilității la lopinavir la pacienții cărora li s- a administrat tratament cu Kaletra . Activitatea antivirală a Kaletra la pacienții care nu au răspuns la tratamentul cu inhibitori de protează : La 56 pacienți , care nu au răspuns la tratamentul cu diferiți inhibitori de protează , a fost studiată semnificația clinică a sensibilității reduse la lopinavir in vitro
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
0- 5 , 6- 7 și 8- 10 mutații ale proteazei HIV asociate cu reducerea sensibilității in vitro la lopinavir . Deoarece acești pacienți nu au fost expuși anterior la Kaletra sau la efavirenz , o parte din răspuns poate fi atribuită activității antivirale a efavirenzului , în special la pacienții infectați cu un virus cu rezistență semnificativă la lopinavir . Studiul nu a inclus un grup de control cu pacienți la care să nu se administreze Kaletra . Rezistență încrucișată : Activitatea inhibitorilor de protează asupra tulpinilor
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
de echilibru de lopinavir de 15 - 20 ori mai mare decât cele realizate de ritonavir . Concentrațiile plasmatice ale ritonavirului au fost mai mici de 7 % din cele obținute prin administrarea de ritonavir 600 mg de două ori pe zi . CE50 antivirală in vitro a lopinavirului a fost de aproximativ 10 ori mai mică decât cea a ritonavirului . Rezultă că activitatea antivirală a Kaletra se datorează lopinavirului . 42 a concentrației plasmatice maxime de lopinavir ( Cmax ) de 9, 6 μg/ ml ± 4, 4
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]