15,686 matches
-
ale fenomenelor și faptelor observabile, fără o aplicație deosebită sau specifică). Cercetarea fundamentală se rezumă la analiza proprietăților și a structurilor necesare pentru a formula și a testa ipoteze și teorii. De regulă, rezultatele cercetării fundamentale nu sunt interesante pentru antreprenori, tocmai pentru că nu au o anumită "aplicabilitate", dar ele sunt concretizate și valorificate prin publicarea lor în jurnale științifice. Cercetarea fundamentală ar putea să își găsească aplicare pe calea cercetării aplicative. Cercetarea aplicativă (activitate de investigare originală în scopul acumulării
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
un anumit număr de ani. Reglementarea în plan juridic a acestor drepturi produce consecințe importante pentru dezvoltarea pieței cercetării-dezvoltării-inovării prin reducerea riscului pentru firmele care investesc în acest sector. Durata protecției conferite de lege acestor drepturi, îl poate determina pe antreprenor să își asume riscul creației inovative și, pe cale de consecință, să investească în cercetare și în inovații. Dreptul de proprietate intelectuală care protejează, după caz, o invenție, o operă literară ori artistică conferă titularului o anumită putere pe piață. Legislația
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și politica europeană industrială transpare și din externalitățile pozitive pe care le implică inovațiile. Explicația: ex ante nu este sigur că investiția aplicată va aduce profit sau nu. Aceasta în condițiile în care oricum inovațiile sunt costisitoare. Totuși, dacă un antreprenor își asumă riscul și inovează, iar investiția se dovedește a fi profitabilă, alți investitori ori antreprenori vor imita activitatea inovativă, fără cheltuieli prea mari. În acest moment, intervine protejarea invențiilor prin drepturile de proprietate intelectuală. Totuși, nici chiar protecția invențiilor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
ante nu este sigur că investiția aplicată va aduce profit sau nu. Aceasta în condițiile în care oricum inovațiile sunt costisitoare. Totuși, dacă un antreprenor își asumă riscul și inovează, iar investiția se dovedește a fi profitabilă, alți investitori ori antreprenori vor imita activitatea inovativă, fără cheltuieli prea mari. În acest moment, intervine protejarea invențiilor prin drepturile de proprietate intelectuală. Totuși, nici chiar protecția invențiilor pe calea brevetelor nu poate să împiedice complet o activitate imitativă. Așadar, cum nu tot ceea ce
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
acestui sector. Explicația rezidă în inexistența în unele state membre U.E. a unui cadru legal și instituțional care să susțină întreprinderile private să inoveze, dată fiind birocrația instituțională, dar și în atitudinea antreprenorială prea puțin orientată spre inovare și cercetare. Antreprenorii refuză, de cele mai multe ori, să își asume riscul unei activități inovative costisitoare. Aceasta se reflectă în ponderea diferită a participării sectorului privat la susținerea cercetării-dezvoltării-inovării în statele membre U.E. Tabelul nr. 4.5. Contribuția sectorului privat la finanțarea sectorului cercetare
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
finanțarea cercetării-dezvoltării-inovării în Uniunea Europeană. Această creștere este posibilă prin: investiții în dezvoltarea tehnologiilor noi, prin dezvoltarea comerțului electronic, prin întărirea sistemului legislativ privind brevetele de invenție, prin dezvoltarea apetitului inovațional al consumatorilor europeni, prin îmbunătățirea flexibilității pieței muncii, prin încurajarea antreprenorilor în a-și asuma riscul unei activități de inovare și cercetare și prin promovarea unei politici fiscale adecvate (practicarea de reduceri și scutiri de la plata impozitelor și taxelor pentru întreprinderile inovative). Deși distincte, contribuțiile alocate cercetării-dezvoltării-inovării de către sectorul privat, respectiv
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
240: creșterea economică, prin înființarea de firme noi, comercializarea tehnologiilor inovative, dezvoltare antreprenorială. Incubatorul de afaceri reprezintă locul cu maximum de concentrare de firme noi. În mod obișnuit, incubatorul de afaceri este înțeles în sensul asigurării unui mediu în care "antreprenorii își dezvoltă ideile de la concepție până la comercializare, permițând lansarea unei noi întreprinderi"241. Caracterul exclusiv al incubatorului de afaceri este conceput, plecând de la următoarele premise: • o inovație stă la baza unei afaceri de tip start-up; • incubatorul dezvoltă capacitățile necesare pentru
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
prin-cipiului raționalității? Analiza lui Lange precizează următoarele elemente înlănțuite: a) dezvoltarea raționalității este legată de dezvoltarea producției comerciale capitaliste. Activitatea orientată spre cîștig devine una fondată pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc., sunt primii agenți economici supuși prin-cipiului raționalității; b) originalitatea interpretării lui Lange este de a-și fi propus să fie încă mai generală: principiul raționalității, care se impune mai întîi în condițiile particulare ale sistemului capitalist în curs de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mod direct la activitatea economică, ci se mulțumește să furnizeze acesteia un cadru potrivit; 3) Tehnica este extrem de progresivă, ea este dominată de mașinism și de marea industrie și evoluează constant pentru a face față multiplicării nevoilor, pe care adesea antreprenorul le creează, le manipulează. Într-un sistem economic colectivist regăsim următoarele trăsături: 1) Spiritul acestui sistem este de a substitui inegalităților economice și sociale ale capitalismului și fluctuațiilor pieței o egalitate (ceea ce implică faptul că mijloacele de producție nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
piață. Din confruntarea dintre ofertă și cerere rezulta un anumit preț care exercita o funcție economică esențială, producătorii orientîndu-și activitatea în funcție de oscilațiile acestuia. Acest mecanism presupunea o mobilitate a factorilor de producție și o concurență perfectă. Prima însemna posibilitatea, pentru antreprenor, de a modifica în orice moment orientarea și volumul producției, de a spori producția cînd prețurile creșteau și de a o reduce, pentru a se îndrepta spre alte domenii, cînd prețurile se micșorau. În realitate, acest lucru nu era posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mari Acesta este un subsistem economic dominat de mari companii pe acțiuni, conduse de manageri specializați. Subsistemul este vizibil în Europa continentală, Japonia, Coreea de Sud și parțial în S.U.A. Se caracterizează, cum atenționau Schumpeter și Galbraith, prin prezența a prea puțini antreprenori inovatori, care trăiesc la marginea economiilor și nu furnizează suficient combustibil inovațional pentru afacerile mari. Aceste economii tind să fie propulsate de cîteva firme mari, naționale, selectate și promovate de către guvern, fiind pregătite pentru a înfrunta marii competitori internaționali. Adeseori
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și rezistent la schimbare. 3.2.1.4. Capitalismul antreprenorial Este sistemul în care un număr mare de actori economici au impulsul și motivația de a inova, ca și puterea de a-și comercializa inovațiile. Perfecționate și rafinate de către alți antreprenori, acestea duc la o îmbunătățire a standardelor de viață. Industriile create de aceste inovații revoluționare intensifică productivitatea, contribuind astfel la creșterea economică. Spiritul antreprenorial e foarte viu în cadrul acestui sistem. Antreprenorii fac legătura între cei care inovează și piață. Studiile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a-și comercializa inovațiile. Perfecționate și rafinate de către alți antreprenori, acestea duc la o îmbunătățire a standardelor de viață. Industriile create de aceste inovații revoluționare intensifică productivitatea, contribuind astfel la creșterea economică. Spiritul antreprenorial e foarte viu în cadrul acestui sistem. Antreprenorii fac legătura între cei care inovează și piață. Studiile statistice arată că firmele tinere produc mai multe inovații. Virtutea principală a unei astfel de economii este aceea de a valorifica talentele inovaționale și antreprenoriale. Ea oferă deschidere către brainstorming și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
baza acestora, industrii noi, cu milioane de angajați și sute de milioane de beneficiari. După Statele Unite, țări precum Marea Britanie, Irlanda, China, India, Israel și altele au renunțat la rolul administrativ al statului în economiile lor, mizînd tot mai mult pe antreprenori și asta cu un succes remarcabil. Dar Statele Unite rămîn cel mai bun exemplu al unei combinații unice de capitalism antreprenorial și capitalism al marilor firme, care a produs o dezvoltare uluitoare a inovației. Economiile antreprenoriale încurajează schimbarea continuă. Ele caută
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
deci dictatura proletariatului. În practică, această dictatură e mult diferită de teorie. Societățile comuniste sunt mai egalitare decît cele capitaliste, dar inhibă pînă la anulare libertățile fundamentale și pierd gustul profitului. În comunism statul este un soi de factotum: proprietar, antreprenor, planificator, el fixează prețurile, salariile, prioritățile etc. Totul este naționalizat, nu există inițiative individuale. Totul este planificat, atît în materie de producție, cît și de repartiție și schimb. Întreprinderile sunt publice, iar șomajul scăzut, cu mici inegalități în salarizare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
diferite ingrediente ale fiecărui sistem, încercîndu-se adaptări la diferitele specificități istorice, geoeconomice, culturale etc. 3.4. SOCIALISMUL DE TIP SOCIALDEMOCRAT Acesta nu exclude democrația electivă, iar din punct de vedere economic acordă un rol preponderent statului și grupurilor cooperatiste. Ca antreprenor, statul deține, ca în țările scandinave, numeroase întreprinderi, în toate domeniile de activitate economică și nu doar în sectoarele mai puțin rentabile. Deci are loc o socializare a producției, ceea ce nu înseamnă abandonarea sistemului capitalist. Profitul rămîne motivație principală, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în întinderea ce urma să fie stabilită de către o comisie specială de geometri, rămâneau în exclusivitate pentru trebuința "băii de fier", al cărei necesar de lemne impunea "să se taie pe an cel puțin 150 de fălci". Pentru "parchetuirea" acestora, antreprenorii se ofereau să contribuie pe fiecare an cu câte 140 lei de fiecare falce, preț socotit echitabil dacă se aveau în vedere, pe de o parte, foloasele limitate pe care le asigurau acestea, până atunci, mănăstirii și, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acesta, apreciind că deschiderea ocnei de lângă Neamț "ar sminti din lucrarea ocnelor vechi", necesitând noi investiții pentru procurarea uneltelor și asigurarea forței de muncă și invocând cu dreptate că, prin asemenea lucrare, s-ar fi încălcat prevederile contractului în vigoare, antreprenorul recomanda Vistieriei că "o asemenea punere la cale s-ar putea face numai atunci când ocnele s-ar căuta pe socoteala statului"5. Mai mult decât atât, el cerea Cârmuirii să poruncească Isprăvniciei de Neamț ca, nu numai "să puie locuitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
locuri unde s-ar găsi sare la suprafața pământului", dar să ia și chezășii de la localnici că "se vor îngriji a nu se scoate sare de către nimeni, spre a nu-mi pricinui pagube"6. Evident, Vistieria s-a conformat cererii antreprenorului, în virtutea obligațiilor ce-i reveneau prin contractul de arendare a ocnelor, dictând părăsirea de-îndată a lucrărilor proiectate de montanist, precum și o severă supraveghere a acelor locuri. Mai târziu, în vara anului 1846, Mihalic de Hodocin se deplasase, din împuternicirea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se nărui". Soluția recomandată, atunci ca și mai târziu, de Hodocin, viza de fapt sistematizarea lucrărilor de extracție prin extinderea spațiului lucrativ, ceea ce ar fi condus implicit la extinderea capacității de producție a salinelor de la Tg. Ocna. Nici unul însă dintre antreprenorii ocnelor atunci, ca și mai târziu n-a reținut această idee, probabil, din teama de a nu risca diminuarea cotei de profit, pe de o parte, și de a nu periclita ordinea între lucrători prin concentrarea tuturor acestora într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cărăuși, care acuma numai cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
inaugurat în Moldova de postelnicul Constantin Ciocan nu a luat amploarea așteptată, menținându-se și în cursul următorilor ani la limitele inițiale. Pentru ambarcațiunile utilizate în asemenea transporturi, Siretul era navigabil de la vărsare doar până la Călieni și Vadu Roșca, unde antreprenorul își avea magazii de sare, confecționate din gard de nuiele, acoperite cu stuf și paie23. Și, în pofida intenției sale de a urca vasele pe Siret până la Adjud, practica n-avea să-i îngăduie acest lucru. Încât cea mai mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
legilor hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt, atunce când Ocârmuirea, în a ei înțălepciune va introduce un așezământ cuprinzători de toate cazurile și care să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate recomendui ca model, fiind că ce dintre toate staturile Evropei cuprinde cele mai liberale drituri și mai cu samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
toate staturile Evropei cuprinde cele mai liberale drituri și mai cu samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine grad de înflorire în care de sute de ani și încă până astăzi se află. 2. Antreprenorii și lucrătorii minelor trebuie să capete îndemnări prin hărăzirea deosăbitelor slobozenii și favoruri. Pe acest temei, lucrătorii minelor din staturile Austriei sînt scutiți și de îndatorirea slujbei militare. Asemine, antreprenorii și lucrătorii care sapă minele adeseori fără folos, ba uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sute de ani și încă până astăzi se află. 2. Antreprenorii și lucrătorii minelor trebuie să capete îndemnări prin hărăzirea deosăbitelor slobozenii și favoruri. Pe acest temei, lucrătorii minelor din staturile Austriei sînt scutiți și de îndatorirea slujbei militare. Asemine, antreprenorii și lucrătorii care sapă minele adeseori fără folos, ba uneori și cu a lor pagubă, sînt scutiți și de zeciuială. Scutirea lucrătorilor de obicinuitele dări personale și de îndatorirea slujbei militare se întemeiază, parte, pe trebuința de a putea căpăta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]