3,471 matches
-
dezvoltarea planului său de pregătire (ținând cont de ceea ce trebuie să învețe acesta pe post) și face vizite periodice de supervizare la locul de muncă. Cel care evaluează performanța este angajatorul, care se consultă și cu profesorul îndrumător. 5. Experiențele antreprenoriale reprezintă o formă de învățare prin care se asigură studentului suportul necesar formării competențelor de dezvoltare și conducere a unei afaceri. Combinarea tuturor acestor variabile (aplicarea în practică a celor învățate la clasă, experimentarea lor în lumea reală a organizațiilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să-și focalizeze atenția pe găsirea de soluții și alternative; - ajutorul acordat persoanelor cu nevoi speciale, aflate într-o situație de risc ridicat (persoanele cu diverse tipuri de handicap, cele cu nivel scăzut de educație, necalificații, minoritarii, femeile etc.); - educația antreprenorială; - consilierea adulților pentru a face față unor probleme personale; - însușirea unor metode și tehnici de marketing personal. Pe scurt, consilierea carierei adulților are ca obiectiv fundamental dezvoltarea capacității fiecărei persoane de a decide traseul de urmat privind evoluția ei socioprofesională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a găsi soluții. Pe scurt, politicile se referă la restabilirea lichidităților și a capitalului băncilor, creșterea garanțiilor de depozit, scăderea ratelor dobânzilor de politică monetară, acordarea de stimuli financiari în statele membre, evitarea distrugerii ireversibile de capital (uman și antreprenorial), luarea în calcul a șomajului part-time pe o perioadă determinată. Mai mult, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană, prin intermediul Băncii de Investiții Europene și a fondurilor structurale, au oferit sprijin țărilor membre din Europa Centrală și de Est. De
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
metodele de învățare, dorința de a ști sunt aceleași, indiferent că ne aflăm în mediul privat sau în cel de stat. Aspectele ce țin de coordonata economico financiară a învățământului se accentuează odată cu adoptarea unui nou concept, cel al universității antreprenoriale, care privește mult mai pragmatic rolul instituțiilor de învățământ superior pentru mediul socio-economic. Valențele strict științifice sunt astfel dublate de necesitatea corelării între studiile absolvite și piața locurilor de muncă. „Una dintre acuzele cele mai serioase aduse învățământului românesc și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
stăm nici astăzi foarte bine la capitolul proiecției necesarului de forță de muncă specializată. Nu știm exact nici ce specializări vor cunoaște o dezvoltare substanțială, nici de ce specialiști va avea nevoie România în următorii zece ani”<ref id=”1”>Universitatea antreprenorială - șansa studenților români, 30 mai 2007, online la http://www.gandul.info/ scoala/universitatea antreprenoriala-sansa-studentilor-romani 323191.</ref>. Astfel, mediul academic este forțat să subscrie unor indicatori de ordin economic, excelența fiind o coordonată ce trece în plan secund, deși ideea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
conducere prin intermediul cărora se delimitează procesele de muncă fizică și intelectuală și componentele lor, precum și gruparea acestora conform unor criterii economice, tehnice, sociale, în vederea realizării în cât mai bune condiții a obiectivelor stabilite și prin care să se manifeste spiritual antreprenorial inovator. Este funcția de bază în cazul managementului general al firmei, deoarece cuprinde atât organizarea de ansamblu a întreprinderii, cât și organizarea principalelor sale componente. Prin intermediul acestei funcții se armonizează resursele necesare desfășurării în bune condiții a activității (ce se
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
De asemenea legat de gestionarea relațiilor cu clienții, menționăm aici că un principiu din PLM, respectiv Dezvoltarea Colaborativă de Produs (cPD - Collaborative Product Development) are în vedere folosirea PLM în activitatea de marketing. În special pentru dezvoltarea de produs direcționată antreprenorial, sarcina marketingului este să atragă atenția cumpărătorilor asupra produsului, pentru îndeplinirea acestui obiectiv fiind necesare materiale de marketing optimizate. Aceasta include nu numai dezvoltarea materialelor specifice activității de marketing, cum sunt descrierile de produs, fișele de produs, reclamele, dar și
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
spații verzi și de recreere - impact pozitiv asupra vieții soci-economice - experiență în colaborarea cu societatea civilă (Asociația Al. Lăpușneanu) Puncte slabe: - insuficienta dezvoltare a infrastructurii de afaceri - lipsa de coeziune cu comunitatea de afaceri și cu societatea civilă - inexistența parteneriatelor antreprenoriale în zonă - existența unor clădiri degradate fizic (culturale, istorice) - infrastructură deficitară (cale rulare tramvai, rețele edilitare) - aspect degradat al zonei, considerată inima orașului - rată a infracționalității ridicată Oportunități: - stimularea dezvoltării infrastructurii de afaceri - schimbarea mentalității cu privire la efectul investițiilor aducătoare de
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
Univ. Tehnică - Zona de regenerare urbană Cuza Vodă & Lăpușneanu - infrastructură spitalicească Puncte slabe: - Insuficiența terenurilor pentru investiții și dotarea cu utilități - Insuficienta dezvoltare a infrastructurii de afaceri - Lipsa de coeziune cu comunitatea de afaceri și cu societatea civilă - Inexistența parteneriatelor antreprenoriale în zonă - Incapacitatea comunității de a folosi pe plan local inteligența existentă - Flexibilitatea redusă a forței de muncă - Existența unor proprietăți degradate fizic - Dezvoltarea insuficientă a serviciilor - infrastructura de rulare tramvaie deficitară - nivel scăzut de confort (densitate mare a populației
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
școli, grădinițe, facultăți (M. Kogălniceanu) - sănătate - spitale (Neurochirurgie, Spitalul pentru copii, Policlinica Sf. Maria, Dermato, Urgențe) 2. Cultural: - istoric și patrimoniu / biserici (Biserica Nicoriță) - tradiții și turism - instituții de cultură (Ateneul Tătărași) - muzee - case memoriale - cimitire (Eternitatea) 3. Economic: - sectorul antreprenorial : firme importante în zonă (ex. Moldochim SA), fabrici - sectorul industrial - sectorul comercial (piețe - Chirilă, magazine) - sectorul servicii 4. Infrastructură: - străzi (Km, structură: principale/ secundare) - cale rulare tramvaie (propuneri, soluții) - rețele utilități (gaz metan, apa și canalizare, rețele electrice) - legături cu
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
sentimentelor și trăirilor transmise de unele sărbători din viața românilor, redarea în acorduri sensibile a evenimentelor naționale, cultivarea talentului artistic, iar prin expozițiile cu subiect religios se realizează diseminarea activităților de creație. Implicarea elevilor și a părinților acestora în activități antreprenoriale și de voluntariat, prin valorificarea produselor activității, în scop caritabil a înlesnit atingerea scopului acestui proiect care a urmărit și împărtășirea învățăturii creștine atât colectiv cât și individual. Activitatea s-a desfășurat pe parcusul a două zile. La Școala Gimnazială
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
sens, dezvoltarea locală, proces de acumulare a bogăției și creștere a nivelului de trai într-un spațiu de talie redusă (un oraș, o comună, o mică unitate fizico-geografică etc.). Un rol important revine astfel resurselor locale dar și inițiativei, spiritului antreprenorial. Se poate vorbi de o dezvoltare locală endogenă, atunci când inițiativele creatoare de progres economic sunt interne și o dezvoltare locală exogenă, atunci când inițiativele vin din exterior (politici de dezvoltare, planuri de amenajare, investiții străine, venituri trimise de emigranți etc.). 3
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
elimină încetineala administrativă și marile întreprinderi devin capabile (dacă nu sunt prost conduse) să concureze cu succes pe orice fel de piețe. În consecință, problema care se pune pentru o întreprindere modernă, cu o conducere dinamică și dotată cu spirit antreprenorial, nu este de a atinge o dimensiune optimă (este dificil chiar de definit acest lucru, dat fiind mediul de afaceri turbulent de astăzi), ci de a crește, de a-și multiplica activitățile, de a-și mări dimensiunea, pentru a profita
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
bunurilor tangibile care figurează în activul bilanțului întreprinderii; avem în vedere, în plus față de acestea, resursele umane (capacitățile profesionale ale membrilor organizației), resursele informaționale (rețele informaționale, capacități de stocare și prelucrare a informației, documente scrise etc.) precum și resursele manageriale (spiritul antreprenorial al managerilor, aptitudinile și capacitățile lor în ceea ce privește planificarea, organizarea, coordonarea și controlul). Valoarea de ansamblu a acestor resurse este mult superioară sumei valorilor individuale, ca urmare a complementarităților care se creează în sânul întreprinderii. Penrose subliniază că nu resursele sunt
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
necesare creșterii. Concret, este vorba de dificultatea de a găsi printre personalul existent în întreprindere suficiente cadre de conducere și cadre tehnice pentru a concepe, executa și gestiona eficient un nou program de expansiune; atunci când conducerea firmei nu are "spiritul antreprenorial" care să-i permită să detecteze noile oportunități de expansiune, adesea ascunse. Obstacolele interne sunt, după părerea unor autori, mai importante decât cele externe. Să plecăm de la două supoziții: oferta de capitaluri și resurse umane este elastică (ele pot fi
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și linie ierarhică; în schimb, va avea o importantă funcție de suport logistic. Sunt specifice contextelor complexe și stabile, sistemelor tehnice simple. Vârful strategic exercită o forță în favoarea centralizării conducerii. Dacă organizația cedează în timp acestei presiuni, va rezulta o organizație antreprenorială și o configurație structurală simplă caracterizată prin: supraveghere directă, controlul deciziilor, efecte minime asupra ierarhiei, tehnostructurii și suportului logistic. Este întâlnită în organizații cu vechime mică, cu sisteme tehnice simple, medii simple, dinamice, conducerea fiind charismatică sau autoritară. Managementul mediu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
profesioniștilor pe care îi conține închiderea în sine a grupului de profesioniști care afectează colaborarea cu alți membri ai organizației puterea discreționară concentrată în mâinile profesioniștilor lipsa mecanismelor interne necesare promovării inovațiilor sindicalizarea profesioniștilor care afectează calitatea muncii lor Structurile antreprenoriale, simple răspunsurile strategice sunt ancorate într-o profundă cunoaștere a activităților mare flexibilitate și adaptabilitate creează climate de mare entuziasm cunoașterea bună a scopurilor identificarea subordonaților cu organizația subminate de subiectivismul conducătorilor (care pot pierde din vedere esențialul) vulnerabile în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conversie a configurațiilor structurale ca urmare a schimbării intervenite în interiorul forțelor din cadrul organizației sau ca fiind necesitată de factori din exteriorul organizației (de exemplu, pentru a face față unor schimbări exterioare dramatice, o organizație mecanicistă se transformă temporar în una antreprenorială) (vezi Mintzberg, 2004, pp. 447-533). Concepția configurațiilor structurale organizatorice propusă de Mintzberg a cunoscut o mare extensie în literatura de specialitate, fiind comentată și evaluată din diverse perspective. Modelul lui Mintzberg, considera un autor francez, # prezintă avantajul de a fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în al doilea rând organizația din care fac parte, în al treilea rând oamenii din jurul meu (Managerul Mitic fiind cel care, în esență, își asumă responsabilitatea propriei vieți, reconciliind viziunea personală cu cea a organizației, cel care dezvoltă o mentalitate antreprenorială în vederea obținerii succesului individual și organizațional). Indiferent însă de denumirea lor, toate aceste forme de management au apărut din nevoia adaptării suple la noile solicitări și, mai ales, din cea a rezolvării eficiente a problemelor organizațiilor. Dintre multiplele forme de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deciziei decât cele prezentate de noi. Redăm într-o manieră enumerativă câteva dintre ele: modelul complex al procesului de decizie (Boldur, 1969); modelul computațional sau analitic; modelul cibernetic; modelul ipotetic abstract al raționalității (Zamfir, 1990); modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial (Vlăsceanu, 1993); modelul deciziei retrospective; modelul escaladării angajării față de cursul ales al acțiunii; modelul autoaprecierii ca schemă de decizie (Chirică, 1996); modelul politic sau al „arenei” (Koopman et al., 1988); modelul deciziei ca legiferare a puterii; modelul non-deciziilor (Miller et
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
existența unei relații de corespondență între nevoile omului și activitățile pe care acesta le desfășoară. El avansează ideea potrivit căreia oamenii vor căuta slujbe care se potrivesc nevoilor deținute. Astfel, cei cu nevoi de autorealizare puternică se orientează spre pozițiile antreprenoriale (administrarea unei afaceri), cei cu puternice nevoi de afiliere vor fi atrași de așa-numitele profesiuni sociale sau de relații cu publicul, iar cei cu nevoi de putere crescute de profesiunile care au impact asupra altora (jurnalism, televiziune, politică, management
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pentru a dobîndi statutul de persoana ocupată. ... (2) Măsurile active pentru combaterea șomajului sunt, în principal, următoarele: orientarea profesională, instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă, instruirea antreprenoriala și profesională, înființarea de centre de consultanță și dezvoltare de afaceri, sprijin financiar pentru crearea de noi locuri de muncă, inclusiv prin programe de lucrări publice. ... Articolul 11 Pentru coordonarea activităților prevăzute la art. 9 și 10, se constituie Comitetul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 14 aprilie 1997 cu privire la unele măsuri de protecţie pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116964_a_118293]
-
de locuri de muncă pentru ocuparea forței de muncă disponibilizate prin restructurarea întreprinderilor din sectorul de stat; - dezvoltarea regională și locală; - relansarea creșterii economice prin sporirea participării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii la realizarea P.I.B.; - crearea clasei mijlocii; - formarea culturii antreprenoriale. În vederea stimulării dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii se vor realiza următoarele: - creșterea capacității administrației publice de a elabora și implementa politici în domeniu; - armonizarea legislației actuale în domeniu și asigurarea coerentei acesteia; - promovarea legislației privind colateralele și a registrelor
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și stat, numit neo-corporatism. Chiar dacă cea mai mare parte a acestei teoretizări e orientată către înțelegerea modalităților de policy-making în țările guvernate de partide de stînga (laburiste, social-democrate, socialiste), și către explicarea raporturilor dintre partidul de guvernă-mînt, sindicate și asociații antreprenoriale în elaborarea unor politici publice importante, ea permite, totuși, îndreptarea atenției către natura specifică a grupurilor și către modalitățile de participare internă [Schmitter 1976; 1983; 1984]. Problema care se ridică, în mod special, este dacă schimbul consens/politici între sindicat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]