2,449 matches
-
adunat în vreme, expunându-și convingerile antropologice mai întâi într-un curs universitar, apoi în cartea sa exemplar Explicarea omului. În ambele cazuri, cercettorul s-a prevalat de aceeași insurmontabil exigenț legat, ca în cazul oricrei întreprinderi științifice, de metoda antropologic sau metodologia abordrii omului și problemelor umanului; iar, în cadrul acestei metodologii, de instrumentarea unui sistem noțional, categorial, sau mcar de referinț, pentru a expune substanța lucrrii în unitatea și integralitatea acesteia. De aceea, folosind sugestiile lui Simmel, Klages și ale
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
omului, în care sunt preluate toate ideile cursului, se poate vedea c Ralea (deși cocheteaz cu punctul de vedere al abordrilor marxiste în definirea omului, acord toat greutatea punctului de vedere formulat de școala de psihologie francez, reinterpretat din perspectiv antropologic. Iar pentru c în aceast definire era nevoie de o idee major, de un principiu explicativ, sau mcar de un factor coagulant, de relație și integrare a omului și omenescului, Ralea situeaz la baza demonstrațiilor sale conceptul de amânare. Este
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
adevrul, cum indic rațiunea și conștiința sa, adic un om care, contra intereselor lui, susține un punct de vedere. Deși autorul își intituleaz lucrarea Explicarea omului, iar în cadrul acesteia promite definiția ființei umane, o definiție (în sensul înțelesului profund filosofic antropologic sau științific, Ralea nu risc, nu o formuleaz explicit. Atunci când definește omul, de fapt îl explic. Metodologic nu greșește cu nimic, ba dimpotriv! Asigurându-și distanța necesar pentru a întreprinde o cercetare de comparatist, el invoc mari autoritți care au
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
filosofic și cea fizic, definiția omului, principiul generalizat al amânrii în abordarea diferențiat a eticii, religiei economicului sau artei, în toate cazurile, Ralea s-a situat ferm pe pozițiile materialismului, întreaga construcție de valori fiind explicat prin factori spirituali, integrând antropologicul în filosofie. Ralea este fr îndoial, înainte de toate, un mare umanist al generației de intelectuali români din perioada interbelic. Situarea sa în sfera ideii umanismului modern, privit prin noua optic a științelor umanului, care fixeaz de principio problemele omului la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
filosofie (susținut de Comarnescu în 1931 la University of Southern California și în adaosurile din 1945, unde am ținut seama și de Arta ca plcere a artificialitții, constatm acum, dup lectura Explicrii Omului, c natura nu este izgonit din explicația antropologic a d-lui Ralea, ci, dimpotriv, ea este un fapt primordial, iar construcția uman o suprastructur, între natur și om, între dat și civilizație, între natural și artificial, existând o antitez dialectic, pe care d-l Ralea s-a strduit
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
catalizeze o identitate și să găsească disponibilitate pentru ascultare. Doctrina suspiciunii și dezvrăjirea lumii, sfârșitul până la urmă al rațiunii naive și sentimentale, au erodat în mod radical posibilitatea de a crede în cadre fondatoare de tip teologic, metafizic și chiar antropologic. Pentru o antropologie pe măsura tehnicii Dispunem așadar de elemente mai mult decât suficiente pentru a ne da seama de faptul că tehno- știința doboară în continuu barierele și cadrul cultural în limitele căruia viziunea umanistă asupra lumii ar vrea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Ei bine, astăzi tehnico-știința clatină din ce în ce mai masiv orizontul antropologiei tradiționale. Aceasta ne sporește cunoașterea și puterea asupra entității "om" într-un mod care intră în conflict cu simbolurile și imaginarul tradiției umanist-creștine. Ne aflăm astăzi într-un fel de "criză antropologică" în care se simte lipsa unei idei împărtășite de umanitate, adecvată problemelor puse de tehno-știință. Evident, extraordinara creștere a imperiului tehnologic nu are numai aspecte îngrijorătoare. Aceasta deschide și perspective fascinante care îmbogățesc în mod constant patrimoniul nostru cultural. Adevărat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a domeniului culturii sau că asigură delimitarea acesteia de celelalte aspecte ale vieții sociale, ci, mai degrabă, este ilustrată de faptul că asigură pentru cei care o folosesc o serie de definiții de specialitate acceptate de către aceștia (la nivel sociologic, antropologic, etnografic ș.a.). Pentru a înțelege aceste definiții și modul în care sunt construite putem porni de la clarificarea originii și fundamentelor științelor sociale, care se reflectă, de asemenea, în locul pe care-l ocupă și rolul pe care-l joacă sociologia culturii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
narativ de bază, D. Combe propune această definiție (asupra căreia voi reveni, precizând-o, în capitolul 2): În enunțul narativ de bază, tema va trebui să fie o persoană, o ființă însuflețită, sau un lucru definit din punct de vedere antropologic, grație unei figuri retorice (metaforă, personificare, alegorie...). Cât despre predicat, acesta va semnifica ideea de acțiune ("a ieși"), de schimbare de stare, de transformare sau, la modul mai general, de eveniment, conform criteriilor reținute de Lévi-Strauss, Greimas, Barthes și Bremond
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o necesitate pe care o explică în termeni foarte apropiați de cei amintiți de E. A. Poe: "Imaginați-vă un castel atât de mare, încât nu poate fi cuprins cu vederea. Imaginați-vă un concert care durează nouă ore. Există limite antropologice care nu trebuie depășite, limitele memoriei, de exemplu. La sfârșitul lecturii, trebuie să fiți în măsură să vă amintiți cum a început aceasta. Altfel romanul devine diform, "claritatea sa arhitectonică", trece într-un con de umbră." (1986: 94). Structura povestirii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
susținând că, deși acesta are "meritul incontestabil de a fi făcut efortul să descrie funcționarea specifică a imaginii"115, deosebind-o de comportamentul perceptiv, ajunge în final să devalorizeze imaginarul. Perspectiva lui Durand asupra imaginii și a imaginarului este una antropologică, imaginarul nefiind altceva decât "un traseu în care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Astfel, din punctul de vedere al lui Durand, imaginația este mai importantă chiar și decât gândirea, fiind cea care face legătura dintre imagine 118 și simbol 119. La fel ca și Gilbert Durand, J.J. Wunenburger abordează imaginarul dintr-o perspectivă antropologică, însă, aduce în plus o dimensiune sociologică și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este prin însăși esența ei contradictorie, pendulând între a fi asemănătoare sau identică cu un alt obiect și a fi unică, diferită, de a avea însuși particulare. Relația identitate-alteritate are la bază faptul că celălalt trebuie privit ca o realitate antropologică, considerând că alteritatea reprezintă o instanță referențială, care ghidează individul și-i influențează identitatea 477, aceasta fiind o construcție care are la bază procesul autopercepției 478. Gavreliuc punctează un aspect foarte important al mecanimsului structurării imaginii de sine, și implicit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Grecia Antică, București, Editura Eminescu, 1984. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975. Dunbar, George L., Evaluating research methods in psychology: a case study approach, Oxford, The British Psychological Society and Blackwel Publishing, 2005. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, traducere de Madga Jeanrenaud și Silviu Lupescu, Iași
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Pedagogică, 1975. Dunbar, George L., Evaluating research methods in psychology: a case study approach, Oxford, The British Psychological Society and Blackwel Publishing, 2005. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, traducere de Madga Jeanrenaud și Silviu Lupescu, Iași, Editura Polirom, 1995. Durkheim, Émile, The Elementary Forms of the Religious Life, London, The
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Cambridge, The MIT Press, 1998; Jerry Fodor, Representations: philosophical essays on the foundations of cognitive science, Brighton, Harvester Press, 1981. 114 Martin Heidegger, Kant and the Problem of Metaphysics, Bloomington, Indiana University Press, 1997, p. 66. 115 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977, p. 23. 116 Durand vorbește despre traseul antropologic, pe care îl consideră un schimb permanent care are loc la nivelul imaginarului între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Press, 1981. 114 Martin Heidegger, Kant and the Problem of Metaphysics, Bloomington, Indiana University Press, 1997, p. 66. 115 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977, p. 23. 116 Durand vorbește despre traseul antropologic, pe care îl consideră un schimb permanent care are loc la nivelul imaginarului între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective care emană din mediul cosmic și social. (Ibidem, p. 48). 117 Ibidem, p. 496. 118 "Analogon-ul pe care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Durand, semnificația simbolului este mai mare decât cea a imaginii întrucât acesta "nu ține de domeniul semiologiei, ci de resortul unei semantici speciale (...), deține o putere de răsunet esențială și spontană". (Ibidem, p. 36). 120 "Fără sprijinul unei veritabile teorii antropologice a imaginarului, dezidenții romantici și complet pesimiști nu pot înțelege că omul socratic și prometeic este departe de a fi fost deposedat de bucatele imaginare. Dimpotrivă, marea rumoare a progresului, a revoluției și a sfârșitului istoriei, iscată de ideologiile moderne
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
denumită optimum cognitiv, rezultat din combinația elementelor narative comune cu predispoziții mentale înăscute, cum ar fi credința în ființe supranaturale. (Pascal Boyer, Religion Explained: The Evolutionary Origins of Religions Thought, New York, Basic Books, 2001). 246 Ibidem. 247 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. 248 Ibidem, p. 343. 249 Ernst Cassirer, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, traducere de Constantin Cosman, București, Editura Humanitas, 1994. 250 Anton Dumitriu, Aletheia. Încercare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
explicate prin propria experiență; Încadrează cunoștințele În contexte noi, scoate În evidență utilizarea diferitelor cunoștințe; explorează limitele unor domenii de aplicare a acestor cunoștințe; trimite la o gândire epistemologică, solicitând o structurare a cunoștințelor; trimite de asemenea la o gândire antropologică care cere să ne interesăm: care sunt Întrebările fundamentale la care răspunde fiecare disciplină; permite reliefarea distanței dintre teorie și practică; permite elevului, de exemplu, administrarea unor idei parazite, date lipsă, date care urmează a fi prelucrate Înainte de a fi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
cu toată ființa, în mediul său natural". Se cunoaște, de asemenea, importanța descrierilor în povestirile științifico-fantastice. Este vorba aici, într-adevăr, de a crea lumi inedite care, rupte de experiența noastră cotidiană, sînt ordonate pe baza unor legi (fizice, biologice, antropologice, filosofice, etnice) străine de cunoștințele noastre pragmatice care trebuie împărtășite cititorilor, așa cum sublinia foarte bine Bellemin-Noël: [...] povestirea SF are o caracteristică bine stabilită: statutul descrierii este aici întru totul original. În măsura în care acest gen își propune să creeze, cu ajutorul extrapolărilor "științifice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
iar analiza inegalităților de șanse în educație se face la nivelul școlii ca realitate ce-și constituie propria identitate. La limita dintre normativ și interpretativ, în spiritul analizei apropiate de cea a teoriei deficitului cultural, se situează teoriile de tip antropologic care atestă ideea că diferențele culturale în plan individual, dar și grupal, pot genera consecințe negative în sfera atitudinilor școlare, culturale, sociale. Se poate vorbi de discontinuități ce apar în ontogeneza marcată de diferite tranziții între situații socio-culturale, dar și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sensul unei organizări a dispozițiilor, deprinderilor și atitudinilor individului, ierarhizarea și exteriorizarea acestora în mod original și unic. Din multitudinea accepțiunilor noțiunii de personalitate, M. Zlate(2000) selectează trei accepțiuni considerate ca fiind esențiale și complementare una în raport cu alta: accepțiunea antropologică, accepțiunea psihologică și accepțiunea axiologică. Accepțiunea antropologică Se pleacă de la premisa că la naștere copilul nu dispune de personalitate, el fiind un candidat la dobândirea acestui atribut. Personalitatea se formează în decursul vieții numai în cadrul relațiilor sociale, prin interacțiunea individului
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
atitudinilor individului, ierarhizarea și exteriorizarea acestora în mod original și unic. Din multitudinea accepțiunilor noțiunii de personalitate, M. Zlate(2000) selectează trei accepțiuni considerate ca fiind esențiale și complementare una în raport cu alta: accepțiunea antropologică, accepțiunea psihologică și accepțiunea axiologică. Accepțiunea antropologică Se pleacă de la premisa că la naștere copilul nu dispune de personalitate, el fiind un candidat la dobândirea acestui atribut. Personalitatea se formează în decursul vieții numai în cadrul relațiilor sociale, prin interacțiunea individului cu multitudinea și varietatea relațiilor sociale. Izolarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
uman (Vosniadou, 1996) atestă o structură mixtă a naturii învățării, dată de procesorii informaționali individuali de origine biologică, de mediu și educaționali exprimați în seturi de instrumente și sisteme simbolice achiziționate prin sau facilitate de mecanisme sociale, ecologice și cultural antropologice. Comportamentul uman, inclusiv învățarea, ar trebui investigate ca interacțiuni intre agenții sociali și mediul fizic în care un subiect trăiește ( ... În unele forme externe specifice, teoria învățării situative ne arată că subiectul uman și interacțiunile sale cu lumea nu pot
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]