2,440 matches
-
Marcel Raymond, Georges Poulet, Jean Starobinsky la Gide și Valéry, care, după cum subliniază Constantin Pricop, ,,scriau comentarii literare situate mai presus de pedanteria universitarilor". În Germania, în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, critica suportă o altă influență antropologică, din partea lui Wilhelm Dilthey. Conform sugestiei acestuia, creația literară nu mai e văzută ca produsul unei biografii, așa cum socoteau romanticii, ci al unei experiențe fundamentale, apte a dezvălui structura metafizică a producătorului său. Sau în cuvintele lui H.R. Jauss: Imaginea
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
Titu Maiorescu. Cel dintîi este, în optica lui Cioran, ,,o piatră unghiulară a României", cel de-al doilea doar ,,un profesor mare și onorabil pe care memoria națională îl va înregistra cu timpul tot mai înspre periferie". Dar marea deschidere antropologică a criticii se realizează, desigur, prin pleiada criticilor noștri interbelici: E. Lovinescu, G. Călinescu, Perpessicius, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, ,,impresioniști, adepți ai unei metode cu pretenții teoretice minime, pusă în circulație la sfîrșitul secolului al XIX-lea în
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
așa cum se întîmplă cu ,,ideile critice" profesate de Adrian Marino, ni se pare o himeră. Nimeni nu pretinde azi, cu seriozitate, ,,a rupe" critica de ideile epocii, a o ,,izola", cu atît mai puțin ,,într-o sferă ermetică". Un circuit antropologic între critică și operă este însă inevitabil, chiar dacă uneori e mai redus, corectînd cînd e nevoie excesul de purism al unei discipline ce se refuză deopotrivă pozitivismului, statutului pedant de ,,știință", ca și unei reducții la textul considerat în abstracția
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
conotată sexual, demonstrează, pentru Lipovetsky, că iubirea în sensul romantic al termenului, ca pasiune și dăruire, rămîne teritoriul femeii moderne, așa cum a fost al femeii tuturor epocilor trecute. Explicația pe care o oferă filozoful e subtilă, atît la un nivel antropologic, cît mai cu seamă la unul retoric. Iubirea la feminin, susține Lipovetsky, "a devenit compatibilă cu proiectele de autonomie individuală și cu posibilitatea de angajare profesională și socială". A iubi înseamnă a-ți manifesta opțiunea de apropiere față de un alt
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
de gen romanțată. Numai că textul (emoționant în partea lui finală, cea mai bună) pierde deseori din spectacol prin prețiozitatea teoretică și prin construcția demonstrativă. Dan Lungu și Sorin Stoica sunt doi scriitori nefilologi, de formație sociologică și cu practică antropologică (în special al doilea), dar nici măcar la ei tentația teoriei, deseori resimțită, nu este atât de puternică. Dincolo de reținerile specifice criticii literare, Est-falia nu este deloc o carte ilizibilă, lipsită de interes sau de un oarecare farmec. Cu umor, (auto
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
ale tuturor popoarelor romanice (1895; premiul "I. Heliade Rădulescu" al Academiei Romăne), un "adevărat corpus al literaturii orale române", cu rezumatele a cinci sute de basme românești, grupate în cicluri și tipuri, basme a căror origine este examinată din unghi antropologic, prin celălalt volum de folclor comparat, Studii folclorice (1896), în care figurează studii remarcabile precum Zilele Babei și legenda Dochiei, Legenda meșterului Manole la grecii moderni și Ielele sau zânele rele..., prin noutatea adusă în Dicționarul universal al limbii române
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
subiect de speculații și de fabulă. Dar peste acestea e suprapusă o altă lume. Talentul lui Dan Lungu nu e doar unul literar, Raiul găinilor are o miză mult mai largă. Lumea de margine e un spațiu interesant sociologic și antropologic, de aici un ochi atent prelevează eșantioane comportamentale, periferia e spațiul privilegiat care permite acest lucru, pentru că totul se vede aici în formule îngroșate. Iar marginea nu e strict una geografică, de oraș provincial, ci, într-un anume sens, și
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
privească nu pur și simplu comestibilitatea unui obiect, ci compatibilitățile lui culinare - sau, poate, modul de consumare. S-ar mai putea dezvolta și ipoteze asupra viziunii practice și eficiente a existenței, ba poate chiar asupra unei mentalități consumiste. Evident, rolul antropologic și cultural al hranei e reflectat în orice limbă, de pildă în metaforele mîncatului și ale foamei, ori în desemnările alterității, ale străinilor, pe baza hranei consumate. În cazul de la care am pornit, domină totuși, în mod destul de probabil, efectul
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
Mereu atent la cele mai mici detalii, cu mintea limpede, eseistul nu se lasă luat de valul gândirii comune, iar concluziile sale sunt dintre cele mai pline de învățăminte. Pe marginea articolelor sale s-ar putea efectua studii sociologice și antropologice. Micile observații cuprinse în structura unui fapt divers, ignorate în graba lecturii ziarului pe diagonală, sau uitate instantaneu, pot produce, la recitirea lor într-o carte, importante iluminări privind starea de spirit, comportamentul, sistemul de valori, nivelul de cultură ai
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
săptămîni, alese tocmai la crugul Anului, în pragul Sărbătorilor ce îndeamnă la o trăire adîncită a identității noastre spirituale. Etnologi cu largă perspectivă și exactă aplicație pe teren, ca Ernest Bernea, ne-au dezghiocat profunde axe de înțeles, elocvente dimensiuni antropologice, în tezaurul folcloric ce culminează la momentul Sărbătorilor. O instalare plenară în timp și spațiu, pe care am avea ocazia s-o medităm cu folos, la asemenea popasuri de bun augur, e zădărnicită, alungată din atenția ascultătorilor, - doamna redactor-șef
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
concubinei Medicii legiști se confruntă în practica lor curentă cu o seamă de alte fenomene mult mai spectaculoase din punctul de vedere al profesionistului deprins, e drept, cu realități dintre cele mai cutremurătoare. Ele impun o activitate laborioasă, cuprinzând investigații antropologice, serologice, radiologice, teste ADN, sau amprentarea genetică. Într-o asemenea împrejurare medicii legiști timișoreni și-au dovedit cu câțiva ani în urmă priceperea și profesionalismul, dar și tenacitatea în lupta permanentă pentru adevăr, în spiritul unei autentice deontologii. Cazul „asasinului
Agenda2005-20-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283698_a_285027]
-
o zi de februarie, pe malul Canalului Bega, în apropierea Podului Modoș, în doi saci folosiți de regulă în comerț. Acolo se aflau un fragment dintr-un os abdominal, în altul o gambă și laba unui picior. După minuțioase cercetări antropologice, la care și-au dat concursul specialiști criminaliști și legiști din Capitală, s-a constatat că fragmentele umane au aparținut unei femei. O investigație radiologică a relevat restul: urmele unei fracturi vechi de mai mulți ani, cu semnele specifice de
Agenda2005-20-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283698_a_285027]
-
o poate conserva. * Despre proaspăta carte de la Paideia, care n-a ajuns încă în librăriile bucureștene, aflăm din recenzia Otiliei Hedeșan că, fiind "o treabă nemțească", adică făcută după toate rigorile științifice, conține, în afara interviurilor, și trei studii de factură antropologică și de imagologie etnică, semnate de Rudolf Gräf, Valeriu Leu și de coordonatoare. Orizont ne prezintă fragmente incitante din ele. Astfel, Smaranda Vultur, în Despre buna folosire a memoriei, după ce își justifică demersul prin importanța pe care o are pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
în această privință omniscientul Ravelstein, i-ar fi slujit lui Grielescu (Eliade) ca alibi politic și ideologic la Chicago, dată fiind ereditatea iudaică a lui Chick, respectiv a lui Bellow. În genere, începând cu etalarea unor cunoștințe filosofice, istorice, economice, antropologice, biografice etc., uneori adecvate, dar alteori emfatice și desperecheate, și sfârșind cu aceste trimiteri pasager futile la Eliade (și, la un moment dat, la suspecta moarte a lui Culianu), autorul pare într-o criză febrilă de evenimente și de conflicte
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
așteptare, cafeneaua, hotelul și, într-un alt sens, dar păstrând ideea prezentată mai sus, orfelinatul și internatul școlar”. Ionuț Miloi inventariază, din acest motiv, obiectele care facilitează deplasarea, și anume: mașina, trenul, autobuzul, tramvaiul, taxiul, avionul, fiecare având o semnificație antropologică aparte în anii ’80 ai comunismului românesc. Analiza e atentă, cu observații pertinente, păstrând în permanență un cadru teoretic de referință, deși, poate, prea didactică pe alocuri. Spațiul nu-mi permite să intru în detaliile analizei întreprinse de autor, însă
Proză și spațialitate by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4161_a_5486]
-
la un nivel ideologic superior celui din trecut, iar spectatorii au îndrăgit atât de mult teatrul, opera și concertele filarmonicei, încât cu greu se găsesc bilete." 4. Într-o societate definită prin relația simbiotică dintre artist și masele populare, profilul antropologic avansat de oficialitate și celebrat poematic în textele unui N. Moraru este cel al creatorului cetățean, înregimentat, fără ezitare, în comunitatea animată de partid. Relatarea faptelor istoriei recente transgresează către mit, exemplul sovietic reprezentând, ca de atâtea ori, un caz
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
întreaga proză a lui Nicolae Stan e una de diagnostic. Cu alte cuvinte, istoria nefastă ca boală trebuie elucidată prin diverse mijloace de cercetare. Așa se face că naratorul alege să înfățișeze evenimente și tipuri umane concludente pentru un tratat antropologic. Dar, cum lumile realiste ale lui Nicolae Stan sunt traversate de subterane textualiste, lucrurile se ramifică permanent: alături de docuficțiuni (fișe ale Securității și analize socio-culturale), discursul adună, ca un bulgăre de zăpadă, secvențe istorice ce anunță reculul unei lumi închise
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
asistent în sociologie al lui Raymond Aron, conferențiar la Școala de înalte Studii în Științe Sociale și la Școala Normală Superioară din Paris. Este director al revistei Ethnologie française, a fost membru al Consiliului director al Uniunii Internaționale de Științe Antropologice și Etnologice (1979-1981), director al Centrului de Etnologie Franceză (1968-1984), președinte (1979-1981) și vicepreședinte (1981-1989) al Societății Internaționale de Etnologie Europeană și de Folclor, președinte (1981-1986) și președinte de onoare (1986) al Asociației Muzeelor de Agricultură din Franța. Numeroase volume
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
britanică!) imediat după cucerirea independenței de stat. Profesorul român a fost un soi de consilier-copywriter pe lîngă Diori Hamani, primul președinte al Republicii Niger, iar însemnările sale din această perioadă pot fi citite și ca un foarte interesant studiu politologic antropologic și etnologic. Paginile sînt, fără îndoială, interesante, dar, dată fiind excentricitatea (în sens etimologic) locului și personajele total necunoscute cititorului mediu din România este posibil ca ele să nu fie pe gustul tuturor. Mai ales că acoperă 2/3 din
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
și mai ales pe Georges Dumézil (16 noiembrie 1943). Fără să o spună nimănui, fără să se confeseze altcuiva decăt Jurnalului, Mircea Eliade efectuează o cotitură decisivă în existență: începe să se ocupe de domeniul istoriei religiilor și al filozofiei antropologice, unde simțea că are cu adevărat ceva nou de spus. Trecerea prin Paris, în toamna lui 1943, ăi arată calea de urmat; în consecință, Eliade se apucă să scrie prima sa carte "europeană ", Prolegomene la o istorie a religiilor. De
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
sau răutatea, inteligența sau imbecilitatea n-au nicio legătură cu culoarea pielii sau forma nasului. Prin urmare: nu am dorit nicio clipă să-i situez pe țigani în afara cetățeniei române. Ei sunt altă etnie decât românii, acesta este un adevăr antropologic, și se și definesc ei înșiși ca atare, beneficind de drepturi minoritare speciale. Nu avem voie să aruncăm în cârca unei minorități toate urâțeniile din România și să ne scoatem noi, majoritarii, basma curată. Suntem cu toții răspunzători, ca stat și
CTP, replică la reclamația romilor by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81427_a_82752]
-
de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se găsește decât în creștinism. De acum înainte el își consacră întreaga viața în propovăduirea învățăturii creștine<footnote Mihai Popescu, „Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632. footnote>. Sfântul Iustin însuși ne spune că a fost condus la creștinism prin întrebările care i s-au pus de către un bătrân misterios pe care l-a
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Hristos a întregii persoane umane în manieră paveliană este echivalentă cu restaurarea credinciosului la starea adamică, stare pe care, după Sfântul Iustin, Evanghelia o consemnează a fi fost divină. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful a știut să profite de ideile antropologice ale culturii elene pe care o cunoștea fundamental și de la care ne-a transmis, în chip deosebit, cultul rațiunii. În viziunea lui, rațiunea are un rol și o forță considerabilă în structura și viața omului, în evoluția lumii și a
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
care se îndepărtase. Frumusețea rămâne simbolul mântuirii, iar urâțenia rămâne simbolul pentru păcat. Mai mult, frumusețea și urâțenia corespund luminozității și întunecimii, care constituie caracteristicile definitorii pentru cele două noțiuni. Deci, pentru Sfântul Grigorie, povestea miresei ascunde un profund adevăr antropologic și soteriologic. El pune accent nu pe dilema ontologică a sufletului (păcatul), ci pe iubirea divină exprimată prin mântuirea sa<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis of the “Black and Beautiful
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
îndoială câteva dintre reflexele critice imediate. Se întâmplă, în fond, cu aproape toți autorii atenți la stil ca etichetele să se fixeze rapid și să îmbătrânească la fel de rapid. Se întâmplă, iarăși, ca aceste etichete să aibă un aer preponderent sociologic, antropologic sau - mai grav - antopometric. Citiți, dacă nu credeți, primele recenzii privind Craii de Curtea Veche. În cazul lui Aldulescu, lucrurile stau încă și mai complicat. Se invocă un anume statut primar, abrutizat, pe jumătate animalic și întru totul marginal al
Patul nupțial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10061_a_11386]