4,171 matches
-
adio, patria mea cu î din i, cu â din a Cella Serghi - Pe firul de păianjen al memoriei Henri Bergson - Teoria rîsului Cristian Tudor Popescu - Copiii fiarei Stendhal - Despre dragoste Vintilă Mihăilescu - Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică în pregătire: Alina Mungiu-Pippidi - De ce nu iau românii premiul Nobel Edmund de Waal - Iepurele cu ochi de chihlimbar. O misterioasă moștenire de familie Irfan Orga - Portretul unei familii turcești. O poveste din Istanbulul de altădată
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
după anumite linii conectate organic, a căror dinamică este anticipată și constantă și de la care fiecare fenomen își primește valoarea. Primatul structurii comportă considerarea fenomenelor vieții conștiente și ale activităților culturale evoluate (cu caracter dialectic) ca fenomene secundare. Strict vorbind, antropologia structurală conduce spre reducerea umanului la impersonalitate și, în caz extrem, la mecanismul analitic al structurii. Formele de analitică în care se articulează o bună parte a gândirii contemporane și despre care am făcut doar câteva exemplificări mai semnificative, trimit
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
tip ideologic, are o greutate însemnată. Tensiunea dintre aceste trei elemente: întrebarea fundamentală, construcția ideologică, abandonarea în experiența religioasă, ne oferă o fisură în contextul conștiinței umane, în scenariul activității noastre reflexive, ce nu constituie doar o pagină interesantă de antropologie culturală, ci face să se ivească noi probleme speculative. Faptul că formele clasice ale reflecției filosofice, analitica și dialectica, pot să dea viață, conform folosirii lor, pe de o parte, sistemelor metafizice închise (cu structură completă), pe de alta, metodologiilor
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
serviciilor 4 Economie agroalimentară 4 Finanțe și Bănci 4 Contabilitate și informatică de gestiune 4 Relații economice internaționale 4 Management 4 Marketing 4 Informatică economică 4 Facultatea de Drept Drept 4 Facultatea de Sociologie și Psihologie Psihologie 4 Sociologie 4 Antropologie 4 Asistență socială 4 Pedagogie 4 Psihopedagogie specială 4 Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie Limba și literatura română O limbă și literatură străină 4 O limbă și literatură străină A O limbă și literatură străină B 4 Filologie clasică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
peste lumea socială. Sociologul fenomenolog s-a hrănit abundent cu seva filosofiei fenomenologice, cu sociologia comprehensivă a lui Max Weber, cu sociologiile subiective ale lui Simmel și Schütz, deopotrivă cu izbucnirile vitalismului romantic nietzscheian și cu psihologia inconștientului colectiv și antropologia arhetipurilor umane inspirate de C. G. Jung, dar mai ales cu învățămintele antropologiei imaginarului de la origini până în zilele noastre dezvoltate de mentorul său francez Gilbert Durand (parțial tradus și în românește). "Idealul comunitar" (avându-și originea în grupurile monastice, fondate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cu sociologia comprehensivă a lui Max Weber, cu sociologiile subiective ale lui Simmel și Schütz, deopotrivă cu izbucnirile vitalismului romantic nietzscheian și cu psihologia inconștientului colectiv și antropologia arhetipurilor umane inspirate de C. G. Jung, dar mai ales cu învățămintele antropologiei imaginarului de la origini până în zilele noastre dezvoltate de mentorul său francez Gilbert Durand (parțial tradus și în românește). "Idealul comunitar" (avându-și originea în grupurile monastice, fondate pe o servitute voluntară, în care sufletul găsește deopotrivă "sclavie și libertate"), beția
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ne este permis să-l parafrazăm pe Eugen Ionescu. Parcurgând drumul invers, de la sine spre ceilalți, iar nu de la ceilalți spre sine, Paul Tumanian se lasă, în literatura sa cu încărcătură accentuat memorialistică, subjugat de ceea ce am putea numi seducția antropologiei. Scriitura lui cuprinde o umanitate de familie care, adăugându-se formării scriitorului însuși, e grăitoare din punctul de vedere al actualizării realului pe care literatura (fie și prin controversatul gen al ficțiunii autobiografice), deopotrivă creație genuină și document mărturisitor, o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
oricărui proces de cunoaștere: -fundamente teoretice, -sferă obiectuală (elemente structurale și funcționale ale domeniului culturii), -dinamică socială a acestui domeniu și cadrul său instituționalizat, -metode și tehnici de cercetare normativă a culturii sportive. Cultura sportivă „interesează” mai multe științe: filosofia, antropologia, etnologia și etnografia, etica, estetica, istoria, lingvistica, arheologia etc., iar criteriile proprii de diferențiere a obiectului culturii sportive sunt complexe. Ca fenomen al vieții sociale, acțiunea sportivă impune nu numai analize, care să releve existența și funcția ei ca domeniu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la relația dintre persoane și lucruri, se raportează la achiziția unor competențe speciale în sport, competențe subordonate nu doar cadrelor domeniilor economice, ci și diviziunilor sistemelor anatomice, juridice, politice și de moravuri. Am încercat să observăm relația cu biologia și antropologia drept o sinteză practică, întrucât finalitatea acțiunii sportive era transformarea corpului obișnuit într-un corp rezistent. Pentru greci, corpul era natural/gol/gimnast, frumos precum trupul zeilor, era cultural, în fața pedagogilor și aristocrației. Vestimentația era lipsită de culoare (veșmintele albe
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
locul creației artistice, al rezultatelor și difuzării ei în societate. Dimensiunea fenomenelor culturale estetice, a căror complexitate pune în evidență raporturile dintre ele și societate, se valorifică atât în domeniule esteticii generale, cât și în cel al esteticilor de ramură: antropologia culturală, etnologia și etnografia. În științele contemporane există foarte multe discuții asupra raporturilor dintre cele trei științe: Mișcările corpului sportivului prin membre se numesc gesturi estetice, mișcările feței se numesc mimică, iar modul de aranjare al corpului în spațiu duce
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la probele extreme participă de obicei, inșii cu posibilități materiale), natural și cultural, gestul secret sportiv ar fi un deget pus la gură, ori un semn de recunoaștere simbolic, termenul simbolic - depinde de istoria religiei, de civilizație, de lingvistică, de antropologie culturală, de psihologie, medicină și artă, evocând misterele, de fapt, schițându-le; se propune o deschidere a drumului, nu un sfârșit, precum sunt formulele între suporteri (cuvintele, strigătele, gesturile). Elementele religioase se pot observa în sport după sensuri: 1.unul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
popular, pe ideea de erou, care unifică gândirea și imaginația umană; elementul dramatic sportiv se bazează pe imaginea unei pluralități a sportivilor, întruchipări ale relației cu natura, o conștiință magică a prelungiri primului limbaj uman. Semnul sportiv conține elemente de antropologie (jocul și măștile), de sociologie (spectacol pentru conducător, pentru popor, ori pentru divinitate), de psihologie socială (succesul televiziunii în defavoarea jocului), de filozofie (rolul mesajului sportiv), de ordine socială (regulamentele) și de la disciplinele comunicării (arte). Reflectarea inversă a realului, non asemănarea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
practicării educației fizice, știință de frontieră, dirijată în școli cu dependență de particularități biologice, sociale, psihologice, obiective și teoretice și practicarea acestora în turism au în centru omul modern la nivel: 1.BIOLOGIC (realitate discontinuă și continuă, biomecanică, biofizică, biochimie, antropologie, anatomie, fiziologie, medicină) 2.PSIHOLOGIC (psihologia activității fizice), 3.SOCIAL (relația discontinuă și continuă cu ceilalți pentru raportarea la lumea reală). Wembley Ar trebui să recapitulăm criteriile de clasificare: -după tipul de joc: echipe de polo, echipe de handbal, echipe
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
într-o oarecare măsură cercetarea in situ, facilitînd accesul la informație, observația directă și într-un interval de timp flexibil, precum și posibile experiențe. Această modalitate de prezentare a devenit mult mai tîrziu unul din modelele de cercetare sistematică pentru sociologie, antropologie și etnografie, concretizat în spații de expunere în aer liber. În prezent aceste muzee sînt răspîndite pe tot mapamondul, semn al faptului că preocupările specialiștilor și cererea publicului sînt un răspuns clar în fața provocărilor contemporane. Ne întrebăm pe bună dreptate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în prezent, Franța se află pe primul loc în Europa în ce privește turismul subteran. începând cu secolul al XIX-lea, mai ales, pasionați specialiști au intensificat lucrările de descoperire și de punere în valoare a comorilor preistorice din grote. Geologia, arheologia, antropologia, speologia, biologia și alte domenii ale științelor și-au dat mâna și au colaborat întru realizarea acestei adevărate capodopere cultural-științifice. Astfel, misterele pământului și magia lumii minerale au putut deveni cunoscute nu numai specialiștilor, ci și publicului obișnuit. Pe întreg
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
formaggi. Nimic mai străin de firea mea decât mania pensionarului birocratico-vampirizant, care-a adunat toată viața bani pentru a-și bifa scrupulos în carnețel, înainte de apoplexie, vedetele istorice, arhitecturale și estetice ale Europei, Americii sau Asiei. Eurocentric fascinat de umanitate, antropologie și etnopsihologie, am luat întotdeauna călătoria prin trecut ca un travesti al coborârii în prezent, astfel încât, pentru mine, fiecare trecere dincolo devine o petrecere dincoace. Cum se întâmplă asta - o să vedeți săptămâna viitoare. 17 iunie 2010 Sentimentul turistic al existenței
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
întâmplarea mi-a scos în cale, la numai două zile după revelația amară a inconștienței de mai sus, o altă formă, antinomică, de (dulce) inconștiență, venită dinspre lumea aleșilor binecuvântați cu harul dăruirii, cu iubire de artă, etnologie, arhitectură și antropologie, plus talent cât cuprinde. Și cu o profundă, sfios decentă, dar nu mai puțin ardentă trăire a ortodoxiei în spațiul satului românesc. Este vorba despre Luiza Zamora, istoric de artă, și Șerban Bonciocat, designer specializat în fotografie de arhi tectură
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sistemelor respective. Dar pentru a reda filozofia schopenhaueriană astfel încît să formeze un curs complet, cum prescrie de altfel autorul însuși, se cer cunoștințe pentru care ar trebui neapărat să mă pregătesc în mod special, îndeosebi de științele naturii, de antropologie. Încă ceva. Kant mi-a căzut în mână relativ târziu, Schopenhauer de asemenea. Ce-i drept, îmi sunt familiari, însă renașterea intuitivă a gândirii lor în mintea mea, cu mirosul specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet, nu s-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
decât nimic. Cât privește temeiul eventualelor prelegeri aș fi deci împăcat cu mine; când mă gândesc însă la elaborarea lor, trebuie să mărturisesc că îmi lipsesc cunoștințele cu care ar trebui să încep, cele de științe naturale, în special [de] antropologie. Din punct de vedere personal, lucrul acesta e motivat. Nu m-am gândit niciodată la posibilitatea unei eventuale numiri ca profesor de această știință și n-am început cum ar fi trebuit să înceapă un viitor profesor, ci am atacat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pentru prima oară mamă. N-am altă explicație decât că este în mine, înscris, natural, și abia acum înțeleg ce vrea să însemne naturalul - pentru că de, până acum cuvântul ăsta se cam însoțea cu termenul de „cultură“, cu șmecherii de antropologie culturală de tipul „totul e construit“ etc. Eu însă eram mamă, eram toată numai natură, atâta natură că-mi venea, la propriu, să-mi ling copilul. Și au venit alte și alte zile și nopți, din care țin minte mai
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
amplă, deloc morocănoasă, care ne popula întreaga casă, ca un fel de deodorant cu miros proaspăt. Pot marca cu precizie de ce-am ales cărțoiul lui Girard. În primul rând pentru că, în vremea aia, eram foarte interesată de relația dintre antropologia teatrală și etologie, iar Violența și sacrul fusese cu ceva vreme înainte o descoperire tulburătoare, modificatoare, la fel ca Watzlawick sau Lorenz. Citind interviurile pe nerăsuflate, am avut senzația acută că și cartea, și sarcina îmi sunt „trimise“. De aceeași
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
conviețuirea iubitoare”. Cultura sau „civilizația gingășiei”, cum îi place Giuli-anei Martirani să se exprime, se deschide ca o stea: este gingășia față de sine, față de aproapele, față de creație, față de popoare. Este vorba, în mod deosebit, de angajarea în a crea o antropologie și o cultură a convivialității care să realizeze fertilizarea reciprocă a diferențelor. 2. Un preot care exprimă o pastorală a consolării. Funcțiunea preotului se conturează din ce în ce mai mult între limite bine definite (este chemat să facă numai pe preotul), dar și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
La fel și în cazul învierii fiului sunamitei de către Elizeu prin suprapunerea trupului său peste trupul copilului (2Rg 4,33-35) poate fi foarte bine clasificat ca acțiune magică terapeutică pe baza mecanismului magic tipic al contactului sau contagierii. Capitolul 6 Antropologia religioasă După cum am amintit deja de mai multe ori, culturile semitice antice nu separau experiența religioasă a persoanei de realitatea cotidiană, tangibilă, a vieții: considerau că fiecare moment al vieții, de la naștere la moarte, era voit de Dumnezeu. Consecința acestei
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
doar cu medicina sau știința, pentru acești strămoși ai noștri erau inseparabil legate de religie. Izvoarele cele mai importante care ilustrează cum era considerat omul în religia ebraică antică sunt insuficiente pentru a schița o imagine completă și sistematică a antropologiei religioase din Israel; aceste izvoare, de fapt, se limitează la câteva descoperiri funerare (morminte, obiecte) și câteva inscripții sporadice. Voi fi obligat așadar să pun împreună aceste câteva date arheologice atât cu izvoarele biblice, cât și cu textele aparținând culturilor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și locțiitorul lui Dumnezeu pe pământ tocmai pentru că este creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (Gen 1,26-27), a primit mandatul de a stăpâni animalele (Gen 1,28) și a se îngriji de toate lucrurile create (Gen 2,15). Antropologia biblică atestă însă că, în ciuda măreției demnității sale, omul experimentează o limită imposibil de depășit, moartea (Gen 2-3), percepută ca destin necruțător și graniță de netrecut a propriei ființe (Qoh 9,2-4). Toate acțiunile religioase ale persoanei au loc doar
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]