7,092 matches
-
anxios Polul euforic - anxietate severă cu idei delirant halucinatorii; - idei paranoide, anxioase, de persecuție și distrugere; - iluzii și halucinații conforme cu starea de afect; - tulburări perceptive fizice cu coloratură afectivă; - idei de auto-sacrificiu pus în serviciul altora; - fluctuații rapide între anxietate și euforie. - dispoziție extatică cu idei misionare și mesianice; - iluzii și halucinații cu conținut conform cu dispoziția afectivă; - expresie mimică euforică, gesturi și mișcări patetice. 2) Psihozele confuzive excitant-inhibante Ca și în cazul formelor precedente și acest grup de psihoze cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.), sau prin semne clinice minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele abiotrofice primare (Pick, Altzheimer, senilă, Creutzfeld-Jakob, sindroamele parkinsoniene, coreea cronică Huntington). 2) Demențele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
are un caracter foarte sever. Ea influențează profund personalitatea, sfera emoțională și judecata, comportamentul bolnavului și relațiile sale interpersonale. În aceste situații, suferința poate lua aspectul unui „sindrom ipohondriac” grav, la care să se asocieze și tulburări de tip depresiv-melancoliform, anxietate permanentă și idei de suicid. Al treilea tip de „bolnavi dificili” reprezintă, după A. Păunescu-Podeanu, o „varietate de tipuri intermediare”, reprezentate prin următoarele „cazuri”: Bolnavul care consultă medicul pentru suferințe banale, dar care, nemulțumit de sfaturile primite, consultă alți medici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mare sugestibilitate, tendința de a crede și de a accepta cu o mare ușurință, părerea și sfaturile altora, în materie de sănătate și de boală. Individul este nesigur pe el, fără o stabilitate și o securitate interioară, neliniștit, preocupat până la anxietate. La această categorie de indivizi, „boala” apare ca un „argument explicativ”, care justifică, în câmpul conștiinței bolnavului, atât suferința, cât și nevoia de a fi protejat de ceilalți și, în mod special, de a fi tratat medical. Corelată cu aspectul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată și antisocială. Din punct de vedere psihopatologic ele se caracterizează prin următoarele aspecte: impulsivitate, agresivitate, inafectivitate aparentă, absența anxietății, alte manifestări (trăsături de caracter de aparență isterică, tulburări de conduite sexuale, tulburări de dispoziție afectivă, episoade disforice de scurtă durată). Tot în cadrul acestui grup de personalități anormale trebuie menționate și sociopatiile. Acestea reunesc acele tulburări de personalitate la care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburare a ritmului muzical, înțelegerea și reproducerea acestuia, care apare în cadrul afaziei. Andropauză: oprirea funcției sexuale la bărbat. Corespunde menopauzei la femeie. Anestezie: pierderea sensibilității globale sau parțiale, de diferite grade. Angoasa: stare de neliniște, insecuritate fizică, sufletească și morală, anxietate terifiantă resimțită în plan psihic și somatic ca un pericol iminent care amenință existența bolnavului. Anorexia mintală: tulburare psihică gravă care apare la tinerele adolescente caracterizată prin amenoree, anorexie, tulburări afective, tulburări de personalitate legate în special de imaginea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de individ ca o schimbare generală, ca o stare de disconfort. Anticipație: atitudinea prin care omul își trăiește viitorul, orientând acțiunile prezente către proiectele de perspectivă. În psihopatologie, anticipația anunță direcția și forma de dezvoltare viitoare a unei tulburări psihice. Anxietate: frică patologică, stare de afect neplăcută resimțită ca o neliniște interioară inexplicabilă, adesea lipsită de un obiect precis, sentimentul unui pericol iminent, dar nedeterminat, însoțită de fantasme tragice. Apatie: stare de indiferentism psihic și somatic, absența interesului, a motivației pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
împotriva voinței bolnavului, acesta recunoscând caracterul anormal al acestui fenomen. Opoziție: atitudine patologică prin care un bolnav psihic se opune la solicitările externe. Palilalie: tulburare de limbaj constând în repetarea iterativă a silabelor, cuvintelor sau frazelor. Panică: atac subit de anxietate asociat cu manifestări somatice, trăit cu intensitate de bolnav ca un pericol vital iminent. Pantofobie: angoasă paroxistică în cursul căreia orice eveniment, obiect sau persoană constituie o sursă de frică, de neliniște pentru bolnav. Paralizie: pierderea capacității mișcărilor voluntare într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o strategie mai complicată. În general, frica presupune o situație particulară pentru a fi resimțită, care este facturată specific de unele dimensiuni sociale, ce o pot spori sau diminua. Problematica fricii Clasic în psihopatologie, frica est diferențiată de angoasă și anxietate 5 prin faptul că are un obiect plasat în lumea reală. Frica fără obiect, nejustificată, este proprie tocmai angoasei (anxietății). În acest caz, trăirea subiectivă este similară cu cea din confruntarea cu un pericol extern, deși el este absent. Trăirea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unele dimensiuni sociale, ce o pot spori sau diminua. Problematica fricii Clasic în psihopatologie, frica est diferențiată de angoasă și anxietate 5 prin faptul că are un obiect plasat în lumea reală. Frica fără obiect, nejustificată, este proprie tocmai angoasei (anxietății). În acest caz, trăirea subiectivă este similară cu cea din confruntarea cu un pericol extern, deși el este absent. Trăirea este deci fundamentală și a fost comparată în psihopatologie cu amețeala (Ey et al.,1960). Dacă amețeala presupune o stare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai profunde amintiri sau s-a soldat cu cele mai grave consecințe. Cele care au acceptat să povestească - în conformitate cu observațiile operatorilor de interviu - au făcut-o la insistențele lor, iar relatările sunt, în general, scurte. Reies din ele, în principal, anxietatea și complexitatea situațiilor (Anexa 7). 5. „Nu se poate descrie într-o frază” - a fost exprimarea refuzului a cinci intervievate de a sintetiza într-o singură frază ce-au însemnat avorturile provocate pentru ele. Jumătate din întregul lot investigat au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o abordare științifică riguroasă a investigării proceselor psihologice și mecanimelor sociale care au caracterizat fenomenul. În rândul supraviețuitorilor violenței organizate și torturii din alte țări, investigațiile clinice au identificat dificultăți psihosociale cu caracter persistent, precum simptome posttraumatice, depresie, tulburări de anxietate, simptome disociative și psihosomatice, abuz de substanțe (Mollica și Wyshak, 1987; Basoglu et al., 1994; Bauer et al., 1993; Maercker și Schützwohl, 1997). Majoritatea cercetărilor s-au ocupat de victimele care și-au părăsit țara de origine, refugiindu-se în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apreciere asemănătoare în povestirea acelor evenimente. În consecință, am procedat la analiza modului de structurare a discursului acestora (folosind analiza structurală aplicată interviului narativ). Într-o ultimă etapă, studiul a evaluat și existența tulburării de stres posttraumatic, a depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin asemenea experiențe. Studierea implicațiilor psihologice și sociale ale încarcerării și persecuțiilor politice provine din faptul că România postbelică a avut parte de unul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele psihologice ale torturii sunt diverse, în parte datorită multiplelor tipuri de tortură și a variatelor contexte în care apare. În cele din urmă, „ea este asociată cu PTSD, depresie, tulburări de anxietate, dereglări ale somnului, disfuncții sexuale, psihoze, probleme somatice și suicid” (Briere, 1997). Procesul Ancheta era continuată cu un proces formal în care procurorii, avocații și judecătorii aplicau, de obicei, sentințele date de anchetatori. Caracterul formal este menționat în toate interviurile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Occident. Efecte psihologice ale încarcerării politice Pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale încarcerării și ale persecuțiilor politice din perioada 1948-1972 din România, am considerat necesară explorarea existenței tulburării de stres posttraumatic, depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin acea experiență. Evaluarea a fost efectuată pe baza unor instrumente cum ar fi: chestionarul CIDI (Composite International Diagnostic Interview) elaborat de OMS (pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin acea experiență. Evaluarea a fost efectuată pe baza unor instrumente cum ar fi: chestionarul CIDI (Composite International Diagnostic Interview) elaborat de OMS (pentru stresul posttraumatic), Chestionarul anxietate stare-trăsătură (STAI) pentru anxietate și Inventarul Beck pentru depresie. Înainte de a prezenta rezultatele, considerăm necesare unele precizări privind relevanța aspectelor studiate. Cercetarea asupra consecințelor psihice ale expunerii la traumă prelungită a debutat cu mai mult de jumătate de veac în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin acea experiență. Evaluarea a fost efectuată pe baza unor instrumente cum ar fi: chestionarul CIDI (Composite International Diagnostic Interview) elaborat de OMS (pentru stresul posttraumatic), Chestionarul anxietate stare-trăsătură (STAI) pentru anxietate și Inventarul Beck pentru depresie. Înainte de a prezenta rezultatele, considerăm necesare unele precizări privind relevanța aspectelor studiate. Cercetarea asupra consecințelor psihice ale expunerii la traumă prelungită a debutat cu mai mult de jumătate de veac în urmă, încă din timpul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în urmă, încă din timpul celui de-al doilea război mondial. Primul studiu empiric cuprinzător i-a avut ca subiecți pe supraviețuitorii lagărelor de concentrare naziste (von Bauer et al., 1964; Eitinger, 1980). Acești supraviețuitori prezentau simptome ca: depresie cronică, anxietate, tulburări de somn, coșmaruri, precum și tulburări psihosomatice sau somatoforme. Kardiner dă pentru prima dată o descriere complexă a simptomaticii acestui fenomen: 1. excitabilitate și iritabilitate; 2. reacție nestăpânită la excitanți bruști; 3. fixarea pe circumstanțele evenimentului traumatic; 4. fuga de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai mare decât la lotul de control (13%, față de 5%). Considerăm că acestea sunt generate de succesiunea evenimentelor traumatice în timp, pornind de la încarcerare și până astăzi (probabil, din cauza marginalizării și a persecuțiilor). De asemenea, observăm și o stare de anxietate mai pronunțată la subiecții din grupul foștilor deținuți politici față de grupul de control. Asocierea dintre intensitatea mai mare a stresului la persoanele cu un nivel înalt al anxietății a fost constatată și de A. Cemîrtan (1996), în mod experimental. Prezența
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din cauza marginalizării și a persecuțiilor). De asemenea, observăm și o stare de anxietate mai pronunțată la subiecții din grupul foștilor deținuți politici față de grupul de control. Asocierea dintre intensitatea mai mare a stresului la persoanele cu un nivel înalt al anxietății a fost constatată și de A. Cemîrtan (1996), în mod experimental. Prezența acestor simptome la un interval atât de lung după perioada închisorii poate fi explicată prin diferențierea lui Terr (1995) cu privire la traumele apărute ca rezultat al unei întâmplări violente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Aceste rezultate sunt în acord cu studiile efectuate pe foștii prizonieri politici din alte țări sau cu cele care au avut în vedere supraviețuitorii lagărelor de concentrare, studii ce au relevat prezența semnificativă a tulburării de stres posttraumatic, depresiei, tulburărilor anxietății, tulburărilor somnului, problemelor sexuale, a diferite psihoze, a simptomelor somatice și a ideațiilor suicidare (Herman, 1994) Se observă, de asemenea, lipsa diferenței între mediile celor două grupuri în ceea ce privește intensitatea depresiei. Aceasta se poate datora faptului că stările depresive ar putea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
model diferit de răspuns la stimulii externi, o mobilizare excesivă, reacție ce a avut un caracter adaptativ (menționată deja în prima parte a studiului). Într-un mod similar am putea explica lipsa unei diferențe semnificative între cele două grupuri în ceea ce privește anxietatea ca trăsătură de personalitate. * Considerăm că unul dintre scopurile cercetării noastre, investigarea modalităților de raportare a foștilor deținuți politici la diversele forme de represiune, a fost, măcar în parte, atins. De asemenea, am încercat să surprindem efectele în plan psihologic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
doar o explorare a teritoriilor eului, un refuz al realității frustrante, dar și un faliment al „terapiei” bolilor de ființare, cum spunea Noica. Spiritualitatea nu oferă în mod automat și o protecție în fața experiențelor cotidiene marcate de lipsuri, boală sau anxietate. Discuția poate atinge și problema dualismului corp-spirit, reactualizată de cercetările neuromoleculare. Dacă maturizarea intelectuală nu este susținută/urmată și de cea emoțional-afectivă, nu putem vorbi despre o dezvoltare normală. Inteligența este doar o aptitudine performantă și nimic altceva - s-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dumnezeu, cercetarea legilor naturii, filosofare. Cine poate provoca iluzia vindecării fricii poate obține puterea. Menținerea puterii este posibilă prin manipularea mecanismelor care pot declanșa și întreține frica - însă, dacă un tip de societate se menține prin practici de producere a anxietății, atunci ea nu-și îndeplinește rolul fundamental de a garanta securizarea individuală și echilibrul emoțional. La urma urmei, frica poate fi declanșată și prin cenzura adevărului despre noi sau despre mediul în care trăim. L.A.: Eu am scris în volumul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]