3,429 matches
-
Ionescu aduce în discuție, ca probe incontestabile, Canonul 6 Apostolic; Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic; Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod; Canonul 81 Apostolic; Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic. Pidalionul interpretează Canonul 6 Apostolic (citat în p. 3 al studiului de față) astfel: "Episcopul, sau Presbiterul, sau Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-se ca să se întoarcă la aceasta, care pentru Dumnezeu mai-nainte o au ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că cele ale Chesarului, Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1357, 31 ianuarie 1929, pp. 1-2. Canonul 7 Apostolic spune: "Dacă vreun Episcop, ori Presbiter, ori Diacon, sfânta zi a Paștilor mai înainte de primăvăreasca Isimerie cu iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu Tudor, Schisma fostului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în "Cuvântul", an V, nr. 1358
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și erezie sau urmările dogmatice ale rătăcirii sinodale I, în "Cuvântul", an V, nr. 1359, 2 februarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, pp. 124-125. 12 Ibidem, p. 128. În Pidalion, în comentariul la Canonul 7 Apostolic, se precizează foarte clar: "Pentru aflarea Pashăi (Paștilor), îndreptare prea alese, și care nu puteau a se face mai bune, zice Mathei Vlastar, au așezat și au dat sfântul și de toată lumea Soborul 1, după canonul 1, al Soborului din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 173: "ori Sinodul nu recunoaște decât o prăznuire, și atunci 5-maiștii nu mai sunt sub autoritatea Sinodului; ori autoritatea sinodală se întinde și asupra 5-maiștilor, și atunci Sinodul, ca unitate ierarhică, are două Paști". Așezămintele apostolice (cartea a V-a, cap. XVII) afirmă: "Trebuie să sărbătoriți Paștele cu îngrijire și cu luare-aminte, după isimerie; ca să nu prăznuiți de două ori într-un an amintirea unei patimi, ci O DATĂ PE AN, spre aducere-aminte de Cel ce a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este cheia de boltă a Ortodoxiei. Ea a fost recunoscută și de Scrisoarea Patriarhilor răsăriteni această scrisoare este numită și Răspunsul patriarhilor ortodocși orientali (răsăriteni) către Papa Pius al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al IX-lea, Ad Orientalis. In suprema Petri Sede (6 ianuarie 1848), ce afirmă fundamentele Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor (în traducerea lui Teodor M. Popescu, Enciclica patriarhilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Răspuns Prea Sfințitului Vartolomeu (IV), în "Cuvântul", an V, nr. 1414, 29 martie 1929, pp. 1-2, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 197: "Noi sfârșim acest răspuns cu citarea capitolului 19, cartea a II-a, a Așezămintelor apostolice: Precum însă oaia care nu ascultă de Păstorul cel Bun este lăsată lupilor spre pieire, tot astfel, cea care ascultă de păstorul cel rău are moartea în față, încât o va înghiți". 32 Nae Ionescu, Restabilirea ecumenicității în "Cuvântul", an
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
4 februarie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Primatul spiritualului, pp. 375-376: "Actul de curajoasă hotărâre al P. S. Episcop al Oradei, Roman Ciorogariu, prin care se cere preoților să demisioneze din partidele politice, sub citarea canonului apostolic că nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, este în atmosfera de anarhie și de uitare a sfintelor așezări în care se zbate Biserica noastră un suprem cordial. Nu este vorba de eficacitatea actului în sine. Poate că, la urma
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
esențial, referitor la relația dintre jertfa lui Hristos și prezența Lui în Biserică. Cea mai mare parte a problemelor care îi despart astăzi pe creștini ține de răspunsul pe care îl dau la această întrebare despre rolul Tradiției, al succesiunii apostolice, al Tainelor". 17 Ibidem, p. 9. 18 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 116. 19 Ibidem. 20 Pentru mai multe detalii privind primatul roman în tradiția catolică, vezi Jean Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, pp. 61-95. 21 Mircea Vulcănescu, op. cit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teolog cu o profunzime de analiză excepțională reactualizând, cum se amintea și mai sus, gândirea patristică și argumentând-o cu exemple din teologi si filosofi contemporani. Rămânând fidel tradițiilor ortodoxe, Dumitru Stăniloae caută să descopere alte dimensiuni ale creștinismului originar apostolic și patristic, aducând în lumină o serie de aspecte precum persoana, comuniunea dintre oameni (în teze hristocentrice), lumea ca plasticizare a rațiunilor divine, raportul unicmultiplu în contrast cu o altă dezvoltare decât cea din filosofia neoplatonică și platonism, spre exemplu. „Chipul Nemuritor
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
expresie a unei remușcări adânci. Mărturisirea trebuie săvârșită fără jenă sau rețineri și cu mult curaj, aceasta fiind expresia Înlăturării păcatului și a Înfrângerii rușinii. În ceea ce privește modul În care se realizează mărturisirea, istoria Bisericii ne arată că, Încă din epoca apostolică, ea se făcea atât În secret, cât și public, dar totdeauna Înaintea episcopului sau preotului care, ca martor al lui Dumnezeu, este singurul În măsură să exercite puterea de a lega și dezlega păcatele oamenilor. La sfârșitul secolului al IV
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
iudaic. Totodată trebuie observat faptul că structura cultului de astăzi este dată de schema generală a binecuvântării după cină, care cuprindea trei etape: binecuvântarea, mulțumirea și cererea, etape care definesc astăzi cele trei tipuri de rugăciune. Anaforaua liturgică În perioada apostolică Partea centrală a Sfintei Liturghii e constituită din Împlinirea poruncii Mântuitorului: „aceasta să faceți Întru pomenirea Mea”, Început care reprezintă de fapt centrul cultului creștin, și anume frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie. După pogorârea Duhului Sfânt, primii creștini, urmând porunca
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
bisericești și, mai apoi, În diverse regiuni, s-au stabilit chiar formule fixe ale slujbei individualizându-se tradiții liturgice. Între acestea s-au impus cele specifice principalelor centre creștine: Ierusalim, Antiohia, Cezareea Capadociei, Alexandria, Roma. Cartea a opta din Constituțiile Apostolice (sfârșitul secolului al IV-lea) cuprinde așa- zisa Liturghie clementină, În care ni s-a păstrat cea mai extinsă și clară anafora din primele secole creștine. După partea cosmologică, antropologică, istorică și hristologică a rugăciunii euharistice, urmează anamneza unde sunt
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
fiind sprijinit de cea mai mare parte a teocrației iudaice. Clocelile lui Filon au fost scuipatul la furca pricepuților în revelații ce i-au bîntuit precum bolboroseala burții plină de fasole și au luat-o razna cu scrierile lor apocaliptice, apostolice și evanghelice! El se considera un al doilea Moșe ce dădea lumii o religie universală de data aceasta, față de strămoșul lui care a dat o religie tribală și aceea unei cete de prăpădiți fiind cel mai mic popor dintre popoare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nului nu erau organizați militar și de aceea romanii nu i-au căsăpit în anul 70. Între textele de la Qumran Manualul de disciplină și Documentul Sadochit se vede că există o asemănare uluitoare cu scrierile Didahia, Didascalia Apostorum și Constituțiile Apostolice care reglementează organizarea religioasă a primelor frății creștine ce purtau nevinovatul nume de Militia Cristi. Deci aceste frății oculte și militarizate, la început au avut un caracter criminal, urmărind confiscarea puterii în imperiul roman, impunerea acestui cult ca religie unică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care respecta cu mare îndîrjire legile lui Moșe. Sînt asemănări evidente între Frăția de la Qumran a ivriților zeloți și primele frății iudeo-creștine atît în forma de organizare, ambele numindu-se edah cît și scrierile lor teologice Didascalia Apostolorum și Constituțiile Apostolice, cu Ma-nualul de disciplină și celelalte scrisorele descoperite la Qumran pentru că iudeo-creștinii sînt urmașii peste timp ai turbaților zeloți așa cum au afirmat papii de mai multe ori numindu-se verus Israel. În Faptele apostolilor la 1,14 se spune că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de ce stăteau iudeo-creștinii călare pe val: ,, Pentru că adevărul învățăturii Bisericii este dovedit de unitatea și vechimea sa, iar eroarea ereziilor de diversitatea și noutatea lor... Pentru că, dacă există vreo erezie mai veche, care să meargă în trecut pînă în epoca apostolică, ea nu are nici o succesiune de episcopi, pentru a păstra continuitatea ca Biserică... Pentru că cele mai vechi erezii au fost condamnate de apostolii înșiși”. Și plin de hulă, afurisește cu mult venin mitraismul/creștinismul arimin că ar fi o erezie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile. încă de la începuturile creștinismului, chiar din epoca apostolică, elanul interpretării locuiește în orice om sau comunitate care își asumă credința. Pe deasupra, Claude Geffré vorbește despre noutatea teologică pe care o poate suscita întîlnirea specifică epocii noastre între religii, pe de o parte, între teologie și filozofia sau studiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că suveranitatea de care s-au bucurat Adam și patriarhii, și mai apoi judecătorii și regii și de care Carol I a beneficiat la rândul său, a urmat o succesiune patriarhală, la fel cum, în cadrul bisericii, preoții urmează o succesiune apostolică. Relațiile dintre om și Dumnezeu trebuie să-și păstreze continuitatea. Toate drepturile și puterile sunt determinări ale voinței divine. Singura autoritate umană legitimă se naște din transferul autorității divine, puterea poate fi transmisă sau uzurpată, dar ea nu se divizează
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
una de reflecție teologică și de zidire sufletească. în ea se îmbină la modul cel mai fericit cunoștințe înalte despre arta cea sfântă și mântuitoare a rugăciunii cu îndemnul la practicarea ei, considerații morale privind starea lumii contemporane, cu speranța apostolică într-o renaștere duhovnicească prin credință. Ea poate fi socotită, totodată un ghid sau un manual al rugăciunii, pentru că Părintele, cu dragostea sa părintească și cu aceeași grijă față de sufletele păstorite, le arată calea cea mai frumoasă și „aurită” de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
câștigată cu scump Sângele Său. Ei se deosebesc de noi numai prin faptul că au dezbrăcat „haina trupului trecător, au ieșit din acest cort stricăcios”. Biserica creștină, după învățătura Mântuitorului, a făcut rugăciuni pentru cei adormiți dintru început. în Biserica apostolică, Sf. Ap. Pavel amintește că, în Corint, se botezau morții nebotezați. Adică încercau să ajute pe cei morți, botezându-se în locul lor. Și în catacombe erau inscripții care arătau încercări de rugăciuni pentru cei adormiți. Toate liturghiile Bisericilor creștine cuprind
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îl urmează. Având de urcat o anevoioasă Golgotă a pătimirii, poporul român îndură toate încercările împreună cu Biserica lui Hristos și devine părtaș la o putere spirituală dumnezeiască, ce îl însoțește necontenit în curgerea veacurilor. între această putere și credința sa apostolică nu face nici o distincție, ea devine „lege românească”, una cu ființa poporului. Așadar, adevărul credinței ortodoxe românești s-a dovedit a fi el însuși normă de viață reliogiosmorală, descoperindu-se ca putere dumnezeiască formativă, ce a putut fi identificată ca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în op. cit., p. 337). 12 De aceea, notează Jean-Luc Marion într-un comentariu la Patmos-ul hölderlinian, "Patmos oferă spațiul în care zeul nu-l rănește pe om cu prezența lui, nici nu-l întristează și pustiește cu absența lui (...). Insulă apostolică: pe ea, divinul nu se prezintă, ci se reprezintă" (Idolul și distanța, Editura Humanitas, București, 2007, p. 158). 13 "Timp de exil? Nu. Fugă prin ghețarii somnului? Nu./ Viermele durerii zvârcolit în mărul din rană" (XVI. Poporul nălucă, în ed.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
devine o monarhie administrativă și centralizatoare care își exercită autoritatea asupra bisericilor locale rămase pînă atunci aproape în întregime autonome. Acest lucru este posibil în condițiile stabile de la Avignon, datorită unei administrații asemănătoare celei a unui stat modern: o cameră apostolică ( care se ocupă de finanțe), o cancelarie și tribunale. Papalitatea își rezervă un număr considerabil de beneficii și de impozite ecleziastice. Aceasta reușește să domine clerul care așteaptă de la ea funcții mai profitabile și beneficii mai mari. În schimbul numirilor, papii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]