1,720 matches
-
principiu este superior unui cunoscut contemporan de-al s]u care a exprimat aceeași idee în termeni pozitivi: „F]-le celorlalți ceea ce ți-ar pl]cea s]-ți fac] ei ție”, întrucat consider c] nu exist] respect mai mare pentru aproapele decât acela de a-l l]să în pace, în condițiile în care comportamentul aproapelui nu d]uneaz] nim]nui. În concluzie, în ciuda importanței preceptelor Torei și ale Talmudului, acestea nu se prezint] în mod explicit că texte pe teme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-le și voi la fel.” (Maț. 7,12), care se reg]sește într-o form] asem]n]toare în alte sisteme etice și care poate fi abordat] la diverse nivele, cu condiția de a fi consecvent cu sine și cu aproapele. Unele dintre cuvintele lui Iisus se constituie în raționamente umane „firești”, ca de pild] oferirea unei r]spl]ți pentru faptele bune și amenințarea cu pedeapsa pentru cele rele. Ins] tr]s]tură distinctiv] a înv]ț]turii etice a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere social și fâț] de femei. Care este înțelesul iubirii la care s-a referit Iisus când a spus c] Vechiul Testament (Tora) poate fi redus la dou] porunci: „S] iubești pe Domnul, Dumnezeul ț]u, si pe aproapele ț]u că pe tine însuți” (Maț. 22,34)? F]r] a face o analiz] detaliat], este binecunoscut faptul c] unicului cuvânt englezesc pentru iubire (love) îi corespund diferite cuvinte grecești, eros (dorința de satisfacție pe diverse planuri, al frumuseții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care creșinii l-au preluat pentru a exprima esență înv]ț]turii lui Iisus. Cele dou] tipuri de iubire nu sunt univoce, întrucat adorarea și venerarea se aduc doar lui Dumnezeu, nu și aproapelui. Pe scurt, iubirea fâț] de aproapele implic] r]spunderea pentru cel]lalt, nu în virtutea calit]ților sale cu totul deosebite, ci datorit] umanit]ții sale create dup] chipul lui Dumnezeu (Gen. 1,22). Ea nu depinde de afecțiunea fireasc] a celui care iubește sau de atracția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este vorba nici despre sacrificiul de sine; ceea ce conteaz] este serviciul f]cut aproapelui și nu pierderea pe care o presupune. Într-adev]r, este nevoie de o afirmare a sinelui. Cine se ur]ște pe șine nu își poate iubi aproapele. Mândria, trând]via și îngrijorarea sunt dușmanii sinelui și, astfel, ai iubirii de tip agape. Cand este vorba de mai mult de dou] persoane, agape implic] corectitudinea fâț] de ceilalți. Aspecte legate de justiția privind corectitudinea și distribuția se reg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu Dumnezeu”, si nu c] viața creștin] reprezint] un r]spuns dat gratiei divine prealabile. Într-o oper] modern] semnificativ], Agape și eros, Anders Nygren ajunge s] asemene oamenii unor tuburi sau canale prin care trece grația divin] c]tre aproapele. Ceva nu este în regul] atunci când oamenii sunt comparați cu niste tuburi. Ei sunt chemați mai degrab] s] se împ]rt]șeasc] de iubirea reciproc] a lui Dumnezeu, care dorește un r]spuns de la aproapele, dar care nu renunț] când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trece grația divin] c]tre aproapele. Ceva nu este în regul] atunci când oamenii sunt comparați cu niste tuburi. Ei sunt chemați mai degrab] s] se împ]rt]șeasc] de iubirea reciproc] a lui Dumnezeu, care dorește un r]spuns de la aproapele, dar care nu renunț] când acesta nu vine. În acest sens, difer] de prietenie, care se caracterizeaz] print-un nivel mai mare de reciprocitate și poate suferi schimb]ri, având nevoie de agape pentru a se salva de la egocentrism. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul și din iubirea aproapelui ca pe tine însuți, se cuprinde toată legea și proorocii (Matei 22, 37-39). Legea este redusă astfel la principiul ei unitar: iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Această iubire care se îndreaptă spre Dumnezeu și spre aproapele - căci cel ce iubește pe Dumnezeu iubește și pe aproapele său - este rădăcina vieții morale creștine din care răsar toate virtuțile <footnote id="1"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și din iubirea aproapelui ca pe tine însuți, se cuprinde toată legea și proorocii (Matei 22, 37-39). Legea este redusă astfel la principiul ei unitar: iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Această iubire care se îndreaptă spre Dumnezeu și spre aproapele - căci cel ce iubește pe Dumnezeu iubește și pe aproapele său - este rădăcina vieții morale creștine din care răsar toate virtuțile <footnote id="1"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 153<footnote>, dar și ținta spre care se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
toată legea și proorocii (Matei 22, 37-39). Legea este redusă astfel la principiul ei unitar: iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Această iubire care se îndreaptă spre Dumnezeu și spre aproapele - căci cel ce iubește pe Dumnezeu iubește și pe aproapele său - este rădăcina vieții morale creștine din care răsar toate virtuțile <footnote id="1"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 153<footnote>, dar și ținta spre care se îndreaptă toate. Cel ce iubește pe Dumnezeu împlinește toate poruncile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
creștine din care răsar toate virtuțile <footnote id="1"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 153<footnote>, dar și ținta spre care se îndreaptă toate. Cel ce iubește pe Dumnezeu împlinește toate poruncile Lui. Cel ce iubește pe aproapele său împlinește legea, adică nu face rău aproapelui său, ci îi face bine. Legea Noului Testament este numită simplu legea iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și împlinirea ei. Toate poruncile acestei legi se întretaie și sfârșesc într-un singur
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
izvor și țintă a poruncilor legii. Iar ținta poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39), zice Sfântul Apostol Pavel. Ținta spre care se îndreaptă viața noastră creștină este desăvârșita dragoste de Dumnezeu și de aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” (Matei 5,48), aceasta este ținta. În ce constă desăvârșirea Tatălui? În iubirea Lui nemărginită, datorită căreia “Soarele Său răsare și peste cei răi și peste cei buni și plouă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ce constă desăvârșirea Tatălui? În iubirea Lui nemărginită, datorită căreia “Soarele Său răsare și peste cei răi și peste cei buni și plouă și peste cei drepți și peste cei nedrepți” (Matei 5, 45). Desăvârșita iubire de Dumnezeu și de aproapele este scopul suprem al fiecărui creștin, poruncile fiind mijloace sau căi de atingere a acestuia. 1.1.2. Principiile moral-religioase în Predica de pe Munte Pe lângă cele zece porunci, care trebuie respectate și creștini, Mântuitorul, Care n-a venit să strice
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
plâng ar putea dobândi mângâierea. Aici este vorba numai de cei ce plâng datorită păcatele săvârșite<footnote id="5">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt XV la Matei; P.G. LVII, 225<footnote> , prin care au supărat pe Dumnezeu și pe aproapele lor, asemenea fiului pierdut, lui Zaheu vameșul sau tâlharului răstignit de-a dreapta Mântuitorului. Aceasta este întristarea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Întristarea, cea după Dumnezeu aduce pocăință spre măntuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ființa omului, încât este asemănat cu nevoia trupească de hrană și apă, fără de care omul nu poate trăi. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei 5, 7). Milostenia creștină își are izvorul în iubirea de Dumnezeu și de aproapele (Matei 22, 36-39) și constă din ajutorarea materială și morală a semenilor noștri aflați în nevoie. Milostenia este iubirea lucrătoare, iubirea cu fapta. Este o iubire efectivă, care trebuie să transpună în forme concrete iubirea afectivă. “A fi îndurător față de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sunt cuprinse sintetic de Biserica noastră în cele șapte fapte ale îndurării trupești și cele șapte fapte ale îndurării sufletești. Condiția principală a milosteniei cu adevărat creștine este ca ea să izvorască dintr-o iubire sinceră față de Dumnezeu și de aproapele. Femeia văduvă care a dăruit la templu doi bănuți, singurii pe care-i mai avea, trece mult înaintea bogaților care puneau sume mari în cutia templului, dar numai de ochii lumii (Marcu 12, 42-44). Cuvintele mângâietoare și pașnice pornite dintr-
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a celei de-a cincea cereri din rugăciunea „Tatăl nostru”, din care rezultă că iertarea divină, fără de care nu ne putem mântui este condiționată de iertarea „greșiților noștri”, adică a semenilor noștri. Pilda Samarineanului milostiv prezintă cum trebuie înțeleasă iubirea de aproapele. Pentru a lămuri mai bine ideea de aproapele, Iisus menționează că, uneori se poate întâmpla ca unul dintre noi să fie mai puțin aproapele celuilalt, decât un străin. Preotul și levitul din pildă, care erau considerați aproapele celui căzut între
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Tatăl nostru”, din care rezultă că iertarea divină, fără de care nu ne putem mântui este condiționată de iertarea „greșiților noștri”, adică a semenilor noștri. Pilda Samarineanului milostiv prezintă cum trebuie înțeleasă iubirea de aproapele. Pentru a lămuri mai bine ideea de aproapele, Iisus menționează că, uneori se poate întâmpla ca unul dintre noi să fie mai puțin aproapele celuilalt, decât un străin. Preotul și levitul din pildă, care erau considerați aproapele celui căzut între tâlhari și slujitori ai legii, aveau datoria să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
iertarea „greșiților noștri”, adică a semenilor noștri. Pilda Samarineanului milostiv prezintă cum trebuie înțeleasă iubirea de aproapele. Pentru a lămuri mai bine ideea de aproapele, Iisus menționează că, uneori se poate întâmpla ca unul dintre noi să fie mai puțin aproapele celuilalt, decât un străin. Preotul și levitul din pildă, care erau considerați aproapele celui căzut între tâlhari și slujitori ai legii, aveau datoria să-l ajute, dar tocmai ei n-au făcut-o. Iar samarineanul, cel socotit de ei vrăjmaș
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
înțeleasă iubirea de aproapele. Pentru a lămuri mai bine ideea de aproapele, Iisus menționează că, uneori se poate întâmpla ca unul dintre noi să fie mai puțin aproapele celuilalt, decât un străin. Preotul și levitul din pildă, care erau considerați aproapele celui căzut între tâlhari și slujitori ai legii, aveau datoria să-l ajute, dar tocmai ei n-au făcut-o. Iar samarineanul, cel socotit de ei vrăjmaș și necurat, s-a dovedit aproapele celui în suferință. Aproapele este cel pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și levitul din pildă, care erau considerați aproapele celui căzut între tâlhari și slujitori ai legii, aveau datoria să-l ajute, dar tocmai ei n-au făcut-o. Iar samarineanul, cel socotit de ei vrăjmaș și necurat, s-a dovedit aproapele celui în suferință. Aproapele este cel pe care îl simți lângă tine, cel alături de care nu mai ești singur, cel pe care îl faci să nu se mai simtă singur. Starea sufletului aproapelui nostru nu trebuie să ne lase indiferenți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care erau considerați aproapele celui căzut între tâlhari și slujitori ai legii, aveau datoria să-l ajute, dar tocmai ei n-au făcut-o. Iar samarineanul, cel socotit de ei vrăjmaș și necurat, s-a dovedit aproapele celui în suferință. Aproapele este cel pe care îl simți lângă tine, cel alături de care nu mai ești singur, cel pe care îl faci să nu se mai simtă singur. Starea sufletului aproapelui nostru nu trebuie să ne lase indiferenți. Această pildă ni se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
bunurilor materiale și rânduia pentru monahi îndeletniciri care luau forma diferitelor profesii ce se practicau în comunitate. Dar roadele muncii lor nu le aparțineau lor, ci întregii comunități; ele erau destinate mai ales împlinirii poruncii Domnului de a-ți iubi aproapele. În mânăstirile pe care le-a păstorit Sfântul Vasile cel Mare funcționau chiar și școli cu internat, unde se primeau nu doar copii orfani, ci și ai unor părinți care îi încredințau monahilor spre educare. În acest fel, el a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
regele Solomon au învățat că „înțelepciunea este mama tuturor virtuților”. Elevii descoperă în urma lecturilor biblice și alte virtuți care-l caracterizau: dreptatea, curajul, stima, respectul. Decalogul studiat la clasa a IV-a, le indică elevilor datoriile față de Dumnezeu și față de aproapele și îi solicită în același timp să-și autoevalueze comportamentul prin raportare la cele zece porunci. Învățarea și interiorizarea acestor reguli se realizează prin aplicarea la clasă a mai multor metode activ participative: conversația, exercițiul, problematizare, dezbaterea etc. Unele activități
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
celorlalți, continuând să se comporte nepotrivit. La religie, în cadrul unităților de învățare Mântuitorul Iisus Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]