26,529 matches
-
se sinucidă. Un apel de urgență a fost înregistrat ora 1.27 în noaptea de marți spre miercuri, anunțând că Paris și-a tăiat venele, scrie TMZ.com. Fiica lui Michael Jackson a fost transportată de urgență la cel mai apropiat spital. Stare de sănătate a lui Paris este stabilă. Bunica adolescentei de 15 ani, Katherine Jackson, a confirmat prin intermediul avocatului familiei că este vorba de o tentativă de sinucidere. "A suferit mult după pierderea tatălui ei. Dar nu știm exact
Fiica lui Michael Jackson, Paris, a încercat să se sinucidă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72208_a_73533]
-
CU SIGURANȚĂ CĂ -NU TALENTUL- A PRIMAT ASEARĂ, DIMPOTRIVĂ. MAI SUNT ȘI EDIȚII CĂ ACESTEA... DAR A FOST DOAR UN PASAJ ȘI O EXPERIENȚĂ PERSONALĂ PE CARE AI DORIT SĂ O SIMȚI. BRAVO BRAVISSMO CEZAR!!!! PRIMUL EVENIMENT ȘI CEL MAI APROPIAT, CONCERTUL DIN 25 MAI. THE SHOW AND LIFE MUST GO ON!!!
Angela Gheorghiu, mesaj pentru Cezar Ouatu după finala Eurovision by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72271_a_73596]
-
sărăcie lucie, bolnav, în ziua de 10 august 1964. A fost înmormântat prin grija unui ucenic de-al său, de el hirotonit, preotul Dumitru Emilian Popa, paroh la Biserica Ortodoxă Română din Freiburg - Germania, cu ajutorul călugărilor trapiști de la o mănăstire apropiată, care făcuseră chetă. Premonitorie și inscripția de pe placa de mormânt ce și-l pregătise la Schitul Vovidenie - Neamț: Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin..." (un verset din Psalmul 136). Revenim la momentul 1958. îl ascultăm pe egumenul Mihail
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
Cristina Alexandrescu Mihai Trăistariu și Andra au părut foarte apropiați la Cerbul de Aur. În câteva imagini publicate de wowbiz.ro, Andra și Mihai Trăistariu apar destul de apropiați. Imaginile au fost realizate la Cerbul de Aur, în anul 2005. Atunci, Andra se despărțise de Dragoș Caploiu, de la Groove. În fotografii, Mihai și Andra se țin de mână, se hârjonesc sau se privesc languros, ea stând aproape lipita de
Ce nu știai despre Mihai Trăistariu și Andra by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72291_a_73616]
-
Tudorel Urian Cu Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen, Mircea Mihăieș a deschis o nouă cale de sincronizare a culturii române cu valorile consacrate ale lumii occidentale. Aproape că nu există român din generațiile apropiate celei a lui Mircea Mihăieș, de un anumit nivel intelectual, care să nu țină la îndemână casete audio sau CD-uri cu muzica lui Leonard Cohen, ori să nu aibă în memoria calculatorului câteva piese din creația muzicianului canadian. Cu
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
prospețime perfect compatibilă cu atributul "tânăr". Biologia însă funcționează după alte reguli decât literatura. Părul unora s-a mai albit și/sau s-a cam rărit, unii au devenit în anii din urmă bunici, toți privesc uimiți spre înspăimântător de apropiata bornă care marchează împlinirea a șaizeci de ani de viață. Între tinerețea din suflete și realitatea biologică se naște o prăpastie ignorată de cei în cauză, pe care însă viața cotidiană o aduce brutal în actualitate, în circumstanțe dintre cele
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
întâmplat cu Giovanni Papini (1881 - 1956). Intelectual până în măduva oaselor, fără nicio altă preocupare de niciun alt fel, Papini reprezintă unul dintre cele mai incredibile cazuri de conversie - fățișă, manifestă și nu doar declarată - la credință. Din aprigul naționalist, când apropiat cercurilor fasciste, când voit detașat de politica mussoliniană, Papini, în jurul anilor '20, devine un fervent catolic, adeseori infirmând chiar ideile pe care le vehiculase anterior. Tocmai acest parcurs intelectual și spiritual al unui om de excepție din prima jumătăte de
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
entuziasmat, îi comunică ministrului român, după încheierea conversației: "O regină ca a voastră poate fi primită numai cu onoruri militare, cu Mareșalul Foch în frunte." Cu multă bunăvoință, Regina Maria a fost salutată la Elysée de președintele Raymond Poincaré, prieten apropiat al României, susținător al unirii teritoriilor românești cu patria-mamă în 1918, publicând și o lucrare cu tema - Probleme românești ale prezentului. în afară de francezi (să-l amintim și pe Aristide Briand, care "i-a fost de folos lui Brătianu și a
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
ei era numită Serifona. Apoi, toți mă califică drept un Borges al românilor, dar se înșală. Borges caută mistica, încifrarea, metafizicul. Spre deosebire de el, eu fac satiră. Mă plictisește asemănarea aceasta cu Borges. Cortazar este cel față de care mă simt mai apropiat. De când l-am citit întâia oară, am trăit pe deplin plăcerea întâlnirii mele în celălalt. - Sunt mai empatice, mai generoase, reevaluările postdecembriste ale creațiilor dvs.? Pentru că înainte de Revoluție m-am retras la țară, atunci când m-am întors în București se
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
o îmbrățișare mai generoasă a scrierilor mele după 1990, deși sunt câțiva - Mihai Dragolea, Ion Buzera, Ion Bogdan Lefter, Virgil Podoabă - care s-au apropiat mai mult de esența operei mele. De o schimbare a viziunii critice într-una mai apropiată de intențiile mele artistice nu poate fi vorba. Dar nu e neapărat vina criticilor, pentru că unele amănunte ale scrierilor mele trebuiau explicate, ca să se creeze acest halou ce învăluie o operă. Partea anecdotică este captatoare de simpatii, aruncă o punte
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
în vreme ce noi fierbem în cazanul sovieticilor. Trebuie s-o ștergem, scapă cine poate. Și care are curaj." Planul cel mai bine pus la punct poate eșua, prin intervenția întâmplării. Ceea ce i-a reușit unuia, nu-i izbutește altuia. Cea mai apropiată ființă poate să cadă alături și să rămână în urmă. De o factură deosebită de celelalte se arată narațiunea, scrisă în ultimii ani ai exilului, Cearta sufletului cu trupul, aceasta dând curs unui rafinament stilistic care ne spune ce am
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
justifica o interpretare pozitivă - îl pun în legătură cu alte cuvinte: "Ce e aia un ciocoflender ? Un om cu fler" (haiducel.blogspot.com); "Ciocoflender este acea persoană care spune Ťcioaceť... adică glume" (johndoe.ro, 7.01.2008). Forma deja înregistrată cea mai apropiată de varianta pusă acum în circulație e ciocofleandură (în DEX cu pluralul ciocoflendure); sensul indicat de dicționar este "ciocoi", iar explicația etimologică indică o contaminare între ciocoi și fleandură. Cuvîntul e înregistrat de I.-A. Candrea (Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
Caragața, foști elevi sau persoane care l-au cunoscut și apreciat. între aceștia, prof. Carlo A. Mastrelli, prof. Alexandru Niculescu, prof. Bruno Mazzoni, precum și prof. Aldo Cuneo, al cărui omagiu a fost deosebit de emoționant (fusese unul dintre ultimii săi elevi apropiați). A fost prezent și fiul profesorului comemorat, Ion-Olimpiu Caragața. în această ambiață, prof. Angela Tarantino, coordonatoarea seminarului de Limbă și Literatura Română din Florența, a prezentat starea actuală întru totul satisfăcătoare a studierii limbii române la Universitatea florentina.
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
Editurii Paralela 45, patronată de Călin Vlasie; iar până de curând Mircea Martin a fost directorul revistei "Cuvântul", inițiator al unor faimoase conferințe și dezbateri publice pe teme culturale. De la revista "Cuvântul" Mircea Martin și-a adus colaboratorea cea mai apropiată, pe Laura Albulescu, pe post de redactor-șef al Editurii Art. Directorul general al Grupului Editorial Art SRL este Dan Iacob, iar director de producție Alina Adăscăliței. Manționez și numele redactorilor de carte: Magda Cristescu, Raluca Dincă, Iulia Militaru, Georgiana
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
la țară vierului pe atîtea luni în urmă; datorie de 50.000 lei la Banca Populară din Pitești pe vie; datorie de 100.000 lei la Blank; datorie de 30.000 lei la Banca lui Penescu - toate astea cu scadențe apropiate... Și nici o perspectivă de vreun venit sigur, căci și la ŤCartea Româneascăť am un avans de peste 500.000 lei. De unde să cîștigi ceva cu scrisul? Și nici măcar lemne nu sînt în casă decît pentru cîteva zile! Sînt într-o stare
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
o voluptate nemaitrăită vreodată, la ora 3 noaptea, am pus bormașina în priză și am perforat zidul - zidul meu, din casa mea, din curtea mea. Multă lume reînvață să aibă o proprietate și este greu de crezut că în viitorul apropiat vreo forță politică din România va mai îndrăzni să-i deposedeze pe oameni de bunurile lor. Totuși, în mecanismele sufletești ale unor oameni în vârstă ceva s-a dereglat definitiv pe vremea când proprietatea era considerată (conform gândirii vulgare a
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
trebuie apărată - chiar și ascunzând adevărul, pentru că e țara socialismului etc., pe scurt, poziția comunistului dinainte de război care, atunci cel puțin, avea scuza că mai putea spera înfăptuirea socialismului în U.R.S.S. într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat; ceea ce a fost dezmințit cu brio după aceea. E absolut ridicol ca un intelectual comunist din Franța să-ți dea direcția ție, cetățean al unei țări socialiste, care cunoști oricum mai bine situația și ai suportat pe propria-ți piele
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
deschide. Firește, n-a stat în intenția autoarei să pună pe lume o carte dezolantă. Numai că nu cartea e dezolantă, ci lumea care se prefigurează în paginile ei. Suntem siliți să ne privim pe noi înșine sub speța unei apropiate metamorfoze: o metamorfoză în virtutea căreia omul va deveni o verigă de tranziție către un stadiu evolutiv care, în loc de umanism, va purta numele de postumanism. Și atunci, vorba cercetătoarei Katherine Hayles, "întrebarea nu este dacă vom deveni postumani, pentru că postumanitatea este
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
Alecu Russo a fost formulată de el încă de la primele încercări: în Studie moldovană, bonjuristul Russo se considera deja bătrîn la 30 de ani și arunca asupra trecutului recent privirea unui blazat, a unui sceptic ce-și presimțea parcă sfîrșitul apropiat: "Tînărul cel mai tînăr din oamenii de la 1835 este mai bătrîn decît cel mai bătrîn dintre bătrîni", spunea el la 1851; și continua: "Să spui drept, răsipirea cea iute a trecutului mă umple de jale". în aceste două fraze din
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
tuturor evocărilor. Istoricul literar scrie alert, cu nerv, cu umor, cu simțul pitorescului social, un fel de reportaje retrospective, instantanee de viață (cotidiană sau oficială), episoade comice din sfera politică sau culturală, evocând cu sarcasm și distanțare un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat. Are, desigur, importanță faptul că paginile de istorie literară din volumul Sertar au fost, în anii 2002-2004, foiletoane în revista "Adevărul literar și artistic", iar cele din volumul următor au apărut în 2005-2007 în revista "Cultura". Documentul
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
curajului. Trei convingeri domină textul în ansamblu: că trebuie să cauți ce altă poveste ascunde sau trădează cea care tocmai îți este spusă; că violența nu se dezlănțuie doar în contact cu străinul, ci poate izbucni uneori și între oameni apropiați; și, în sfîrșit, că nimeni nu poate fi absolut sigur că s-a aflat sau se va afla de partea binelui. Criticii au afirmat că Dispăruții este una din cărțile cele mai emoționante, mai umane, scrise vreodată despre Holocaust. într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
unor scurte paranteze, cînd a fost atribuit mai ales pe criterii ideologice (lui Antonio Gramsci, în 1947, pentru scrisori familiale trimise din închisoare), el a consacrat opere de ficțiune de Elsa Morante, Italo Calvino, Giorgio Bassani iar în ani mai apropiați de noi, de Rosetta Loy și Niccolo Ammaniti. Scriitor lombard (născut la Sondrio în 1937, stabilit în Anglia la Brighton), Gianni Celati este prezent în lumea literară de mai mult de trei decenii. Critic, prozator, traducător de beletristică și metaliteratură
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
aducă în discuție începutul, reorganizînd întregul puzzle într-o imagine clară, coerentă. Ritmul devine tot mai alert, presiunea crește și odată cu ea și numărul coincidențelor inexplicabile și al cadavrelor. Cele 88 de minute promise nu exclud posibilitatea unui sfîrșit mai apropiat, dar psihiatrul păstrează ritmul pentru revelația din final. Cît de imprevizibil este acesta, nu cred că trebuie s-o divulg celor care vor să vadă filmul. Important este că, dincolo de adrenalina necesară filmului de acțiune, Al Pacino reușește să realizeze
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
până la sfârșitul anului 2005: 75 de volume - o bibliotecă impresionantă, o construcție la care asistăm în continuare. Pentru că vreau să dau în această cronică doar o imagine a ansamblului, completez fișierul cu o simplă descriere bibliografică, urmând ca în viitorul apropiat să mă ocup în mod special de unele dintre aceste ediții. Pe parcursul anului 2006, colecția de "Opere fundamentale" și-a adăugat alte apariții, 9 volume, toate (cu o excepție) realizate prin colaborarea dintre Fundația Națională pentru Știință și Artă și
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
al labirintului, cel care-i relevă adevărata sa identitate princiară, - este de fapt Prințesa Moana și aparține regatului subpămîntean, regatului morților -, dar și necesitatea de traversa trei probe pentru a dovedi validitatea acestei identități pînă la prima lună plină. Adulții apropiați ei, Mercedes, precum și propria mamă sunt prea absorbiți de cruzimea lumii în care trăiesc, pentru a credita ficțiunile fetei. Mai mult, mama încearcă să o extragă din ceea ce ea consideră a fi doar ficțiuni compensatorii care împiedică maturizarea fiicei ei
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]