11,785 matches
-
lui P.-F. în calitate de estetician. El este, la noi, autorul primului tratat de estetică tipărit (I-II, 1874-1887). În concepția sa, această ramură a filosofiei studiază materia și sistemul formal al artei, pentru a găsi un principiu fundamental și general, apt să rezolve toate problemele. Pentru el plăcerea estetică se constituie într-un domeniu diferit de cel al atitudinilor practice, caracterizându-se prin seninătate și independență, și se produce numai atunci când sufletul se află într-o stare de „joc”, adică de
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
dubios spectacol”. Ca dramaturg, P. reușește să susțină, într-o scenerie alegorică, un text contestatar ce are drept țintă regimul comunist. Personajele sale trăiesc sub presiunea unui sistem agresiv, absurd, ce uniformizează conștiințele și reduce individul la o simplă marionetă, aptă să facă figurație într-un mare spectacol ideologic. „În fiecare din piesele mele cineva strigă după ajutor chiar dacă acest strigăt este surdizat, încifrat uneori pentru a păcăli cenzura”, mărturisește autorul într-un pasaj autoreferențial. Piesele, scrise și jucate în perioada
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
memoria sa afectivă cu domnițele și voievozii „din legendă și cronici”, alcătuind „țara” lui de vis, întotdeauna protectoare. Printr-o severă transformare estetică, elementele ei generice devin entități și simboluri prin care se face, în fapt, simțită „nostalgia cântecului pur”, apt a strălumina o „poveste”. Poetul iese curând din cadrele acesteia pentru a se adânci într-o alta, tragică, pe care i-o dă iminența propriului sfârșit. Cântecul se lasă atins acum de o răscolitoare tristețe, poemele vorbind tot mai insistent
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
1992; volum reeditat în variantă revizuită și adăugită sub titlul Scrisori din Vindobona, în 2000). M. evocă melancolic perioada șederii sale la Viena și reconstituie nostalgic o imagine a orașului impregnată de propria subiectivitate. Lăsându-se călăuzit de memoria afectivă, aptă să rețină, pe lângă evenimentele semnificative, și detaliile existenței cotidiene, reface liber pașii apropierii sale de o mare capitală a culturii, dar și de un loc în care își duc viața oameni obișnuiți. Retrăirea experienței vieneze prilejuiește, într-o subtilă orchestrare
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
reviste. O acțiune complementară a fost și aceea de îngrijire a colecției „Biblioteca românească” a Editurii Librăria Poporală din Turda, în cadrul căreia a alcătuit broșura de popularizare Avram Iancu (1924). Fără a fi un intelectual de anvergură sau un teoretician apt să introducă o direcție în artă, a avut acele calități umane pentru a polariza principalele energii ale zonei, câștigându-și un bun renume ca animator și mentor, făcând din „Pagini literare” una din cele mai importante reviste ale Transilvaniei interbelice
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
de exagerările de ton și de atitudine din alte publicații ale vremii, gazeta încearcă să formeze un public interesat de viața politică și culturală a țării. Ideile de bază ale programului sunt realizarea Unirii Principatelor și instaurarea unui regim democratic, apt să guverneze țara pe calea progresului. În jurul N. s-au strâns scriitorii legați printr-o atitudine politică asemănătoare: D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, C. D. Aricescu și chiar I. Heliade-Rădulescu dintre pașoptiști, apoi Al. Depărățeanu, G. G. Meitani, Șt. Sihleanu, G.
NAŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288361_a_289690]
-
într-o lume imundă, mercantilă, degradată din condiția moralității, fie ea și elementară. Frecvența figurilor feminine în literatura semnată de P.-B. nu este deloc întâmplătoare, corespunzând credinței că sufletul femeii, fiind mai complicat, e mai deschis investigațiilor analitice, mai apt pentru sondaje revelatoare. „Studiul femeii - declara scriitoarea - mi-a părut totdeauna mai interesant decât al bărbatului, fiindcă la bărbați faci înconjurul faptelor și faptele sunt rareori prea interesante, pe când femeia are o rezervă bogată de material sufletesc, în căutarea căruia
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
legitimitate aparte prin cultul clasicismului. Se stabilește astfel, în cultura română, o punte între Mihail Kogălniceanu și Titu Maiorescu, între pașoptism și junimism. Fără a fi teoretician sau critic literar propriu-zis, O. face de multe ori dovada unui spirit critic apt să țină cumpăna între însuflețire și severitate. În ideile despre limbă, artistul, dar și filologul minuțios și competent, evitând orice tip de exagerare, îndreaptă privirea contemporanilor spre „izvoarele naționale”, spre îmbogățirea cu împrumuturi ce pot fi adaptate firii limbii române
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
să formuleze tipuri de organizări sociale prin care trec clase de comunități -, ci și pentru orientarea sa empirică. A vorbi în termenii evoluției înseamnă, totodată, a tipologiza, a verifica empiric validitatea acestor tipologii și, în fine, a stabili regularități empirice apte de a oferi suportul generalizărilor sub forma legilor istorice. Perspectiva evoluționistă sugerează existența unor legi istorice care reglementează succesiunea stadiilor, a formelor de organizare socială. Criteriile utilizate pentru a distinge un stadiu de altul și conform cărora seapreciază existența unei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fetițele, la început, în casa unei mătuși, sora soției sale (căsătorită și aceasta) pentru ca acestea să se bucure de un cămin stabil. A luat-o însă foarte repede acasă pe sora cea mare pe care, datorită vârstei, a considerat-o aptă să trăiască singură cu el. Pacienta descrie căminul mătușii sale ca fiind călduros și această perioadă din viața sa ca fiind fericită, mătușa sa permițându-i să-și trăiască doliul, fără a lua locul mamei sale. Ea spune acum liniștită
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Elena Beram, „Înțelesuri”, JL, 1994, 29-32; Ioan Buduca, Contradicțiile naționalismului românesc, LCF, 1995, 19; Mircea Popa, Fenomenul legionar, TR, 1995, 26-27; Traian Vedinaș, Anii ’30 în contextul ideologiilor adverse, TR, 1995, 26-27; Adrian Marino, O carte dificilă și foarte utilă, APT, 1996, 1-2; Micu, Scurtă ist., IV, 171-172; Dicț. esențial, 592-594; Dimisianu, Lumea, 81-86; Nicolae Manolescu, In memoriam, RL, 2001, 47; Gabriel Dimisianu, Dăruit muncii sale, RL, 2001, 47; Livius Ciocârlie, Un cărturar de neînlocuit, RL, 2001, 47; Alex. Ștefănescu, Avea
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
este, cu aceste prilejuri, sigură, ochiul vede necruțător și chiar mărește ticuri și slăbiciuni. Ironia nu rămâne însă mereu tăioasă, ci ascunde și o nuanță de comprehensiune, iar pe alocuri se însoțește nimerit cu o undă de duioșie. Aceeași privire aptă să înțeleagă, aceleași procedee ale narațiunii în care căldura sufletească, emoția, dar și exactitatea detaliului sau a interpretărilor întovărășesc evocarea unor vremuri apuse caracterizează și amintirile cuprinse în cartea Flori din grădina copilăriei (1933). K. este aici un narator care
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
traduse de Ieronim G. Barițiu), Maupassant și Jókay Mór. Predomină însă traducerile și adaptările din autori germani, maghiari și francezi mai puțin sau deloc cunoscuți (Theo Seelmann, E. Kulcsár, H. Berlis), ceea ce semnalează orientarea redacției către o literatură considerată accesibilă, aptă de a trezi interesul unei categorii mai largi de cititori. R.Z.
MINERVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
coautor al video-filmului Paradis pierdut în memorie (1995). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru Paradis pierdut în memorie (1993). Frecvența metaforelor care aproximează condiția poetului, a scrisului, și, simultan, temeiul lor biografic, transpuse într-un discurs liric apt să conjuge confesiunea și reveria, meditația și evocarea, lumea lăuntrică și lumea exterioară, indică în M. un „poet din spița «livreștilor» ironic-sentimentali” (Ion Pop). Scrisul său este premeditat „cărturăresc”, afirmând deschis conștiința convenției literare: „Scriu de parcă ar trebui/ să fiu
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
anotimp literar stagnant în propriile-i suficiențe și inerții. Acceptând obedient canonul, el făcea totuși dovada că își cunoștea destul de bine disponibilitățile și natura artistică. Sensibilitatea lui nu își putea afla o expresie pe măsură decât în registrul unei poezii apte să-i preia nu doar ruralismul, ci și să răspundă unui anume spirit mimetic, ce îi era structural. Apropriindu-și motive, ritmuri și imagini caracteristice unui climat literar pe care își puseseră amprenta V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga, St. O.
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
libertate spirituală, pentru eliminarea automatismelor și mimetismelor din conștiință, el respinge înregimentarea ideologică sau politică, criticând extremismul și orice ar putea leza demnitatea individului. În numeroasele cronici și comentarii literare sau teatrale din periodice, încearcă să evidențieze atitudini și idei apte să contribuie la revelarea ori la conștientizarea unor aspecte ale vieții personale și sociale ca elemente ale procesului de (auto)cunoaștere și de ameliorare a existenței. Dar spiritul său însetat de certitudini l-a călăuzit spre credință. În confesiunea Calea
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
trebuie să fie de o sinceritate desăvârșită și să ocolească imitația. Aceasta din urmă este un principiu distructiv cu atât mai primejdios, cu cât duce la neglijarea individualității naționale a poporului din care face parte artistul. Specia literară cea mai aptă de a releva specificul național i se părea a fi romanul, îndrumat spre un „realism popular”, prin care să se fixeze asupra unor personaje din lumea rurală. În ceea ce privește poezia, M. a considerat că esența ei se află în stabilirea unui
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
autorul propune insistent o reformă radicală a domeniului. Contraoferta sa presupune substituirea pozitivismului miop tradițional cu o orientare teoretofilă de nuanță nominalistă, abandonarea vânătorii de influențe în beneficiul identificării universaliilor, topoilor speculativi de mare circulație. Teoreticianul pledează pentru un ecumenism apt să răstoarne sensul polarității frustrante central/periferic și să transforme cultura într-o piață de valori cu liberă circulație în toate direcțiile. E primul proiect coerent de proporții în care se angajează M. În jurul lui gravitează o masă compactă de
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
politic, într-un cuvânt ale intelectualului M. e încrederea în demnitatea pragmatică a teoriei și în fuziunea fertilă dintre idealism și militantism. A fost singurul intelectual român de formație literară autor al unui proiect cultural provocator, de amplă deschidere ideologică, apt să prelungească în contemporaneitate eforturile unor antecesori, printre care se numără Titu Maiorescu sau E. Lovinescu. În același timp, sintezele lui se oferă programatic drept premise pentru efortul constructiv al generațiilor tinere de cercetători. Teoria lui Marino, despre care el
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
învăluită, a sentimentalismului său funciar. Apelul la romanța tradițională dezvăluie și o notă autohtonă a poeziei minulesciene: un trubadur, un jongler cu o psihologie balcanică, a cărei formă de expresie e bavardajul. Poezia lui M. e ușor de memorat și aptă de (auto)parodiere, cum s-a și petrecut în epocă. Verslibrismul minulescian (Vladimir Streinu), unul strict formal (constând în ruperea și redispunerea tipografică a versului clasic, ca vers liber), este un tip de exercițiu care a deschis calea celui veritabil
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
ale teoriei literare trecuți la studii cultural-ideologice, ca Tzvetan Todorov); altele asemenea și oricare din combinațiile lor, eventual cu elemente greu miscibile ca Merleau-Ponty, Lévinas, Ricoeur, Leiris, Deleuze (numai în compania lui Guatari, fiindcă Logique du sens e mai puțin aptă de a fi tradusă în program politic) și alții. Istoria receptării gândirii franceze - în genere, istoria receptării gândirii europene - în Statele Unite nu s-a scris încă în mod sistematic, iar cărți ca aceasta a lui Lilla vor putea servi drept
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
măcar că-i goală». Concluzia e aceea a unui adolescent hotărâtă să isprăvească și, cu o scurtătură nervoasă, să meragă Înainte: «Nici - o scofală, ducă-se dracului». Mișcările acestea bruște și impetuoase cu care Îndeamnă la ură de clasă, sunt Însă apte să Îmbrățișeze cu o tandrețe bărbătească masa muncitorilor. «Măi fraților, măi uitaților, măi tovarăși!», sau să cuprindă torențial colectivitatea activă și peisajul muncii socialiste de la noi sau din Uniunea Sovietică. Cheltuind larg din forța lui verbală, acumulând vorbe care stimulează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Însă cum ne putem aștepta ca dintr-un lemn atât de strâmb să fie meșterit ceva cu desăvârșire drept?”3. In una din ultimele sale scrieri, Metafizica moravurilor, el admitea, chiar dacă cu părere de rău că, „specia noastră nu este aptă să poată inspira prea multă dragoste, dacă e cunoscută mai îndeaproape”4. Caracterizând prietenia, considerată în desăvârșirea ei, drept o unire a dragostei și respectului pentru o altă persoană, Kant observa că aceasta este în practică de neatins 5. Referindu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sine epistemologic, drept corelat al fenomenului, și lucrul în sine ontologic, drept corelat al subiectului cunoscător. Jacobi și toți cei care l-au urmat în afirmația că admiterea lucrului în sine ruinează sistemul filosofiei transcendentale ar fi ignorat această distincție, aptă după părerea lui Noica să probeze că sistemul este pe deplin coerent 58. În „Cuvântul înainte” menționat mai sus, ca și în ultimele propoziții ale studiului său, Noica încearcă să slăbească impresia că pretinde a fi reușit acolo unde atâția
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
permis schimbarea identității celor suspecți și a celor urmăriți, respectiv a românilor care refuzaseră să se supună ordinelor de chemare ale guvernului Antonescu, studenților români și a altor compatrioți „ne pouvant justifier aucune nationalité”, cum menționau fișierele poliției - altfel spus, apți pentru deportare. Unele din aceste acte am reușit chiar un timp să le legalizez la Consulatul român din rue Brémontier, punând astfel total la adăpost persoanele care le întrebuințau. Tot prin Gociu s-au tipărit diverse alte legitimații (carnete ale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]