4,707 matches
-
o subliniem, retragerea spre răsărit a mongolilor, în jurul lui 1370, era rezultatul propriei lor slăbiciuni, în urma îndelungatelor războaie civile. Dispariția de pe scena politică mongolă a lui Abd Ullah, în circumstanțe neclare, a dus la tulburări și mai mari. În teritoriile apusene ale Hoardei (Ak-orda), se impunea tot mai mult emirul Mamai, un nou Nogai, colaborator al lui Abd Ullah, la sfârșitul secolului al XIV-lea. Dacă cele două regate catolice, Ungaria și Polonia, au fost direct implicate în acțiunea de îndepărtare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
CUBLEȘAN, Constantin (16.V.1939, Cluj), prozator, dramaturg, poet, critic și istoric literar. Este fiul Iolandei (n. Pop Zaharonschi) și al lui Grigore Cubleșan, învățători. Face școala primară în câteva localități din zona Munților Apuseni, unde se mută odată cu părinții, apoi liceul la Huedin și la Cluj, terminată în 1955, unde îl are profesor de limba și literatura română pe I. D. Sârbu. În 1959 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-rusă
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
rusească, pleacă în septembrie 1842 la Petersburg, unde ajunge în februarie 1843. Dându-se drept literat maghiar poliglot, e angajat de un prinț rus ca secretar privat, în care calitate îl va însoți pe acesta în voiajul lui prin țările apusene (aprilie 1843-februarie 1844). Încă un popas la Paris, și cu aceasta, itinerarul consemnat în memorialul peregrinului ia sfârșit. Revenit la Petersburg, la capătul celei de a cincea călătorii, îl prinde dorul de țară. În august 1845 se întoarce la București
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
lui Aron Cotruș, într-un fel direct călăuzit de apologetul lui Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii moților și „țării” acestora. Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul său, în geografia Apusenilor, punctată de toponime și hidronime ca Detunata, Arieșul, Albac, Câmpeni, Scărișoara, Vidra, Abrud, sacralizată pentru oamenii locului de amintirea lui Horea și a lui Iancu. Când finalitatea discursului liric nu este celebrarea directă a meleagurilor natale, poetul privește țara întreagă
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
ales în zonele rurale; organizarea unor campanii de promovare eficientă la nivel național Și european, care să-i atragă atât pe turiștii români, cât Și pe cei străini. Considerăm că ar fi mai benefică o promovare regională (de exemplu Munții Apuseni, Delta Dunării, turismul cultural Și religios din Moldova) în dauna celei naționale; construirea de Școli specializate (în parteneriat cu licee sau universități din țară) pentru tinerii care doresc să lucreze în industria turistică Și pentru pregătirea continuă a personalului angajat
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
nespecialist”, totuși coreologii l-au primit cu interes pentru caracterul lui incitant. Proza lui B. din Urme pe piatră (1974) și Șteampuri fără apă (1979) se situează în tradiția lui Ion Agârbiceanu atât ca manieră, cât și ca mediu (Munții Apuseni). În Efigii (1987), B. le conturează lui N. Iorga, D. Caracostea, C. Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, I. Mușlea, I. Breazu, Anton Golopenția și Il. Cocișiu „portrete spirituale”, pline de observații substanțiale. Astăzi, când avem în față o
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
în urma investigării terenului în contact nemijlocit cu problematica relevată de deplina stăpânire a bibliografiei de specialitate. De aceea, nimeni n-a studiat folclorul românesc mai bine decât a făcut-o acest atât de înzestrat fiu de țărani din Mogoșul Munților Apuseni. ION CUCEU SCRIERI: Snoave și ghicitori, București, 1957; Poveștile lui Creangă, București, 1967; Proverbe și zicători, București, 1967; Metoda de cercetare a folclorului, București, 1969; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
contactelor culturale cu Polonia și Ucraina; al optsprezecelea veac înregistrează doar a treia, și ultima, etapă a unui proces de receptare a stilului, cu sugestii italiene, venite pe filieră neogrecească, și cu mai multe contacte - acum directe - realizate cu literaturile apusene. Cercetătorul nu situează începuturile b. românesc mai devreme, considerând că în secolul al XVI-lea începe, la noi, cu Neagoe Basarab, Renașterea, spre a se încheia la sfârșitul primei jumătăți a secolului următor, prin faptele de cultură ale unor ierarhi
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
și cultură în Europa de Apus). Din păcate, aceste proiecte nu s-au realizat. B. face parte dintre acei specialiști români care nu și-au mărginit cercetările doar la trecutul țării noastre, ci și-au extins investigațiile și asupra Europei apusene. Studiază istoria și cultura orașului italian Amalfi pentru a înțelege problemele esențiale ale orașelor mediteraneene la începutul Evului Mediu. Împreună cu alți istorici ai culturii, contribuie la elaborarea proiectului unei noi istorii a Europei medievale, cea dintâi lucrare colectivă de istorie
BERZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285711_a_287040]
-
fusese și în secolul al XVI-lea, Transilvania a revenit în fruntea activităților promotoare de credință și de cultură. Ca urmare a unirii unei mari părți a românilor ardeleni cu Biserica Romei (1698-1700), s-a deschis orizontul lor către centrele apusene de învățătură. În Transilvania s-a format, din tineri trecuți prin seminariile și colegiile de la Viena și Roma, Școala Ardeleană, care a așezat temelia culturii și conștiinței naționale moderne. Învățații Școlii Ardelene, în majoritate clerici uniți, au pus la loc
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
mare pentru vremea aceea. B. Vaticanului, cea a lui San Marco din Veneția, Laurentiana din Florența, fondată de Laurențiu Magnificul, biblioteca lui Matei Corvinul de la Buda, cea a Universității din Oxford etc. sunt tot atâtea centre de înflorire a culturii apusene. Vor veni însă vremuri grele și pentru b. Mai întâi tulburările pricinuite de Reformă și de războaiele religioase din secolul al XVI-lea vor duce la imense distrugeri de b. abațiale. În special în Anglia, dar și în Franța, pierderile
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
întâmplările pe care le trăiesc se desfășoară grăbit, previzibil, spre teza finală. Fără putere de creație, neglijând analiza resorturilor lăuntrice, C. izbutește mai bine în memorialistică. Mai multe texte din Amintiri constituie evocări ale unei copilării petrecute în decorul Munților Apuseni, regiune cu o mitologie stranie („vâlva băii”) și cu o lume de El Dorado, în care chiar cei apropiați (bunicul, popa Moldovan, Gherasim, dascălul Cojoc) iau dimensiuni fabuloase. Interesante sunt și evocările anilor de școală, în care elegiacul spontan se
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
de documentare, al cărei rezultat va fi utilizat în articole de sociografie, sociologie, în broșuri și cărți cu titluri grăitoare: Sociografia românească (1928), Cum trăiesc 40 000 de moți (1928), Satele răzlețe ale României (1939), rod al studiilor despre Munții Apuseni, dar și în lucrări de interes cultural mai larg, legat de personalități și momente istorice importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România (1926; răsplătită cu un premiu al Astrei), Dinastia românească a Corvinilor
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
pod peste Dunăre, acum trei sute de ani, bătrânul și nebiruitul Sinan-Pașa. El venea cu oaste multă și cu vâlvă mare, hotărât să sfarme - odată pentru totdeauna - cuibul acesta de viteji, care de-atâta timp stăteau străji nedormite la porțile Europei apusene și nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
HOREA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN Era În toamna anului 1784. Se anunța o iarnă grea. Țăranii din Transilvania așteptau de multă vreme să li se ușureze traiul. Iobagii de pe moșiile nobililor fuseseră transformați În robi ai pământului, iar cei din Munții Apuseni, În robi ai aurului. Nobilii și statul doreau să aibă cât mai multe cereale și cât mai mult aur, dar acestea nu puteau fi obținute decât de brațele iobagilor, pe care-i obligau la fel de fel de munci grele. Deosebit de grea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
al Vienei ca să ceară Împăratului legi mai ușoare, care să-i ocrotească de lăcomia nobililor. De fiecare dată s-au Înapoiat numai cu promisiuni și au așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au Început să se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a trimis armata, care a Înconjurat Munții Apuseni. Conduși de Horea, Coșca și Crișan, iobagii au hotărât să Înfrunte primejdia. Nobilii Însă au reușit să Înșele din nou, cu promisiuni, o parte din răsculați. Cei mai mulți s-au gândit s-aștepte primăvara și atunci iobagii au plecat pe la casele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Cuvinte: iobag = țăran fără pământ, obligat să muncească pe moșia nobilului; nobili = În trecut, stăpâni ai pământului; robi ai pământului = iobagi obligați să muncească pe pământul nobililor; robi ai aurului = iobagi obligați să lucreze În minele de aur din Munții Apuseni; Viena = capitala statului austro-ungar sub stăpânirea căruia se afla și Transilvania noastră; Apuseni = ramura de apus a Munților Carpați. DIN ANII DE ȘCOALĂ AI LUI NICOLAE BĂLCESCU după Ion Ghica E o zi ploioasă de martie. Acum, parcă s-a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trecut, stăpâni ai pământului; robi ai pământului = iobagi obligați să muncească pe pământul nobililor; robi ai aurului = iobagi obligați să lucreze În minele de aur din Munții Apuseni; Viena = capitala statului austro-ungar sub stăpânirea căruia se afla și Transilvania noastră; Apuseni = ramura de apus a Munților Carpați. DIN ANII DE ȘCOALĂ AI LUI NICOLAE BĂLCESCU după Ion Ghica E o zi ploioasă de martie. Acum, parcă s-a mai luminat. Peste o jumătate de oră, clopoțelul va suna sfârșitul lecțiilor de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fost un luptător de seamă pentru realizarea năzuințelor de veacuri, care s-au Împlinit abia mai târziu. Poporul i-a Închinat, În semn de recunoștință, multe cântece de slăvire a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine Iancu de la munte Cu trei sute de răgute
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
la bătaie Cu răgutele pe vale; Iancule mpăratule, Iancule viteazule, Lasă-ți feciorii Încet Că le sar bumbii din piept. Iancu nici habar n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
interdependențe se lărgește, procesul de schimb impersonal generează tentații pentru comportament oportunist (neonorarea obligațiilor de plată, pasarea responsabilității la alții, hazard moral). Costurile de tranzacție cresc proporțional cu volumul și intensitatea schimburilor. Ca atare, de-a lungul timpului, în țările apusene au fost dezvoltate structuri instituționale complexe, precum: definirea și legiferarea drepturilor de proprietate; definirea și legiferarea contractelor și a garanțiilor; formarea ierarhiilor corporatiste; integrarea pe verticală; responsabilitatea limitată a acționarilor; legile falimentului etc. Toate aceste instituții au dus la restricționarea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
probabil, intenția de a dezvolta o industrie a oțelului și, de asemenea, în practică un deficit al balanței de plăți. 2.Creșterea economică maximizată. Formularea mai respectabilă a obiectivului dezvoltării și una care reflectă cel mai puternic influența gândirii economice apusene. Obiectivul îl reprezintă creșterea globală a output-ului. Compoziția produsului este secundară. Aceasta înseamnă că testul cheltuielilor de investiții este doar cantitatea care crește produsul total. Există, de asemenea, un puternic accent pe investiția inițială, de capital. 3.Creșterea selectivă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
câteva cazuri, cauzele înapoierii sau cerințele de progres vor fi aceleași”. „Trebuie să recunoaștem - afirma Galbraith - că dezvoltarea economică este un proces care se extinde în interval de la noile națiuni ale Africii la aparatul social și economic elaborat al națiunilor apusene. La fiecare stadiu, de-a lungul acestui continuum, există o politică corespunzătoare pentru a determina progresul. Ceea ce corespunde unui stadiu, este eronat în cadrul altui stadiu. Dacă dezvoltarea este să depindă de participarea populară, atunci trebui să existe un sistem de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
atingând un nivel de prosperitate comparabil cu cel al Occidentului este nesemnificativ. Din punct de vedere istoric și geografic dezvoltarea este un proces neobișnuit. El nu apare ca ceva normal și larg răspândit în întreaga lume ci ca un “exceptionalism apusean și un miracol” sud-est-asiatic. Prin urmare studiul istoriei economice occidentale și sud-est asiatice are, mare importanță pentru înțelegerea procesului dezvoltării. Teoria economică clasică și doctrina liberalismului au explicat procesul social și politicile promotoare ale acestuia adoptând perspectiva creșterii economice pe
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]