1,871 matches
-
terenului pentru următoarea lovitură, etc. Pregătirea corpului pentru lovirea mingii Acțiunea brațelor Pregătirea corpului pentru lovirea mingii începe cu schimbarea prizei. După sesizarea traiectoriei fluturașului, din poziția fundamentală, palma mâinii drepte se răsucește puțin pe mânerul rachetei spre interior, degetul arătător se alătură celorlalte, iar degetul mare se așează pe muchia lată a mânerului. Brațul drept se duce prin fața corpului spre stânga sus, până în dreptul umărului stâng. În timpul acestei mișcări, brațul are cotul la nivelul umărului drept, iar racheta are vârful
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
fundamentale și a deplasărilor în teren: În învățarea prizei: * mânerul se apucă prea aproape de capăt (priză lungă) fapt ce determină nesiguranță în mânuirea rachetei; * capătul mânerului depășește palma (priza scurtă) având ca și consecință limitarea amplitudinii mișcărilor din încheietură; * degetul arătător se așează de-a lungul mânerului, ceea ce duce la obosirea mâinii; * degetul mare se trece peste cel arătător ceea ce determină o oboseală și lipsă de precizie în lovituri; * neschimbarea prizei pentru loviturile de stânga - provoacă scăderea forței de lovire și
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
ce determină nesiguranță în mânuirea rachetei; * capătul mânerului depășește palma (priza scurtă) având ca și consecință limitarea amplitudinii mișcărilor din încheietură; * degetul arătător se așează de-a lungul mânerului, ceea ce duce la obosirea mâinii; * degetul mare se trece peste cel arătător ceea ce determină o oboseală și lipsă de precizie în lovituri; * neschimbarea prizei pentru loviturile de stânga - provoacă scăderea forței de lovire și efectuarea mișcărilor din umăr. În învățarea poziției fundamentale: * așteptarea mingii nu se face cu fața la adversar, corpul fiind răsucit
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
volum variabil de lichid și pipete cu bulă, care nu au gradații intermediare și cu care se poate măsura volumul înscris. Aspirarea substanțelor toxice se face cu para de cauciuc, după care se închide orificiul superior al pipetei cu degetul arătător, reglând volumul de lichid dorit. Biuretele sunt tuburi cilindrice gradate terminate la partea inferioară cu un vârf de golire prevăzut cu un robinet. Se utilizează la măsurarea exactă a volumelor. Citirea se face astfel încât meniscul inferior al lichidului să fie
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
volum variabil de lichid și pipete cu bulă, care nu au gradații intermediare și cu care se poate măsura volumul înscris. Aspirarea substanțelor toxice se face cu para de cauciuc, după care se închide orificiul superior al pipetei cu degetul arătător, reglând volumul de lichid dorit. Biuretele sunt tuburi cilindrice gradate terminate la partea inferioară cu un vârf de golire prevăzut cu un robinet. Se utilizează la măsurarea exactă a volumelor. Citirea se face astfel încât meniscul inferior al lichidului să fie
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
gradate cu care se pot măsura și volume mai mici decât cel înscris. Pentru a măsura cu pipeta un anumit volum, se introduce vârful pipetei în lichid și se aspiră până când lichidul depășește gradația dorită. Se astupă pipeta cu degetul arătător, se scoate din lichid și se lasă să curgă lichidul până când limita inferioară a meniscului lichidului atinge gradația. La golire, lichidul se lasă să curgă liber, atingând vârful pipetei de peretele vasului în care se golește lichidul. Nu se suflă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
și deprinderi specifice luptei pentru priza preferată. SĂBIUȚA /I, II /viteza, forța, rezistența / membre inferioare, brațe, trunchi / /lupta pentru prize, dezechilibrări) Partenerii sunt în poziția stând cu piciorul drept înainte, atingându-se reciproc, priza reciprocă de degetul mare, cu degetul arătător întins. Scopul luptei este de a determina adversarul să deplaseze piciorul drept de pe sol sau să atingă solul cu altă parte a corpului. În același timp fiecare jucător încearcă să-și atingă adversarul în orice parte a corpului, cu excepția capului
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
este de a determina adversarul să deplaseze piciorul drept de pe sol sau să atingă solul cu altă parte a corpului. În același timp fiecare jucător încearcă să-și atingă adversarul în orice parte a corpului, cu excepția capului, cu vârful degetului arătător pentru a obține un punct. Lupta se va desfășura atât cu mâna dreaptă cât și cu mâna stângă, fapt ce duce la dezvoltarea ambidextriei. Variantă Pentru a dinamiza jocul și a dezvolta cu preponderență îndemnarea, se pot mișca liber ambele
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
una din lațurile triadei vitale, încetarea acesteia se vă exterioriza prin: pierderea sensibilității, abolirea reflexelor și paralizia sfincterelor. Prezintă importantă practică dispariția reflexului pupilar și paralizia sfincterului anal. Aprecierea dispariției reflexului pupilar se face prin contacte repetate ale vârfului degetului arătător pe suprafața corneei. La animalele în viață se produce o retractare spontană a pupilei. La cadavre acest reflex este abolit. Reflexul pupilar dispare însă și la animalele în stare de comă profundă că și în urmă instilațiilor de Atropina sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rebelă de păr, etc. Aceste mișcări sunt natural, mai grele. Profesorul trebuie să aibe prezență de spirit pentru a prinde vioara din zbor atunci când începe să alunece. Al doilea punct de sprijin al viorii este palma mâinii stângi între degetul arătător și degetul mare. În pozarea mâinii stângi la gâtul viorii, mai ales la copiii cu mâini scurte putem începe în poziția a treia cu pozare corectă. Fără a contracta musculatura brațului, antebrațului, palmei și degetelor, sprijinim vioara între degetul arătător
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
arătător și degetul mare. În pozarea mâinii stângi la gâtul viorii, mai ales la copiii cu mâini scurte putem începe în poziția a treia cu pozare corectă. Fără a contracta musculatura brațului, antebrațului, palmei și degetelor, sprijinim vioara între degetul arătător și falanga unghiei degetului mare astfel încât între cele două degete, sub gâtul viorii să rămână un mic spațiu. Vioara este astfel ținută în voie, fără a înțepeni gâtul. Prin închiderea (micșorarea) unghiului dintre braț și antebraț, asigurăm o relaxare mai
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
predarea viorii. Karl Flesch în “Arta violinei” volumul I, pag.35-38, indică caracterele distinctive ale modurilor de apucare a arcușului. Modul de apucare franco-belgian “O ușoară rotație spre înăuntru (pronație) a antebrațului din articulația cotului de circa 25 grade - degetul arătător apasă pe baghetă lateral, la capătul de sus al falangei mijlocii care prin aceasta este împinsă mai departe cu o porțiune considerabilă spațiul intermediar între degetul arătător și cel mijlociu - degetul mare stă față în față cu degetul mijlociu, degetul
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
spre înăuntru (pronație) a antebrațului din articulația cotului de circa 25 grade - degetul arătător apasă pe baghetă lateral, la capătul de sus al falangei mijlocii care prin aceasta este împinsă mai departe cu o porțiune considerabilă spațiul intermediar între degetul arătător și cel mijlociu - degetul mare stă față în față cu degetul mijlociu, degetul mic se ridică în timpul cântatului la vârful arcușului, pentru ca să nu slăbească apăsarea degetului arătător, arcușul tare întins, baghetă ținută înclinat.” Modul de apucare rusesc ( a lui Auer
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
aceasta este împinsă mai departe cu o porțiune considerabilă spațiul intermediar între degetul arătător și cel mijlociu - degetul mare stă față în față cu degetul mijlociu, degetul mic se ridică în timpul cântatului la vârful arcușului, pentru ca să nu slăbească apăsarea degetului arătător, arcușul tare întins, baghetă ținută înclinat.” Modul de apucare rusesc ( a lui Auer) “Rotire puternică a antebrațului spre înăuntru cu circa 45 de grade - degetul arătător apasă lateral pe locul de legătură dintre falanga mijlocie și cea a rădăcinii, pe
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
degetul mic se ridică în timpul cântatului la vârful arcușului, pentru ca să nu slăbească apăsarea degetului arătător, arcușul tare întins, baghetă ținută înclinat.” Modul de apucare rusesc ( a lui Auer) “Rotire puternică a antebrațului spre înăuntru cu circa 45 de grade - degetul arătător apasă lateral pe locul de legătură dintre falanga mijlocie și cea a rădăcinii, pe baghetă și o cuprinde cu falanga unghiei - conducerea o preia degetul arătător, în timp ce degetul mic (ca urmare a rotației puternice a antebrațului) atinge bagheta
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
lui Auer) “Rotire puternică a antebrațului spre înăuntru cu circa 45 de grade - degetul arătător apasă lateral pe locul de legătură dintre falanga mijlocie și cea a rădăcinii, pe baghetă și o cuprinde cu falanga unghiei - conducerea o preia degetul arătător, în timp ce degetul mic (ca urmare a rotației puternice a antebrațului) atinge bagheta, numai în timpul trasului la talon și anume cu vârful său extrem — spațiu intermediar foarte mic între degetul arătător și mijlociu - degetul mare stă exact față în
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
cuprinde cu falanga unghiei - conducerea o preia degetul arătător, în timp ce degetul mic (ca urmare a rotației puternice a antebrațului) atinge bagheta, numai în timpul trasului la talon și anume cu vârful său extrem — spațiu intermediar foarte mic între degetul arătător și mijlociu - degetul mare stă exact față în față cu acest spațiu intermediar - el se sprijină cu vârful său extrem jumătate pe muchia caprei, jumătate pe baghetă - arcuș slab întins și înclinat întinderea să fie atât de redusă încât bagheta
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
redusă încât bagheta să poată fi apăsată fără mare efort până peste păr, totuși suficient de tare, ca să mai posede suficiente oscilații proprii la mijloc, pentru a sălta de la sine”. Modul de apucare german Plasează punctul de contact al degetului arătător cu bagheta arcușului, în articulația dintre falangele 2 și 3. H.Seling arată că acest mod de apucare a arcușului, modul vechi german, nu mai este luat azi în considerație de către pedagogii moderni ai viorii. Brațul pozat în mod invariabil
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
masă și să-1 mențină în această stare. Poate face aceleași exerciții ample, relaxate, pe care le-a făcut și cu creionul. Se urmărește ca toate degetele să rămână rotunjite în poziția lor naturală. Odată fixat degetul mare în fața degetului mijlociu arătătorul va avea o poziție mai avansată pe baghetă. Punctul de contact va fi falanga mijlocie către articulația dintre ea și falanga rădăcinii. Rădăcina trebuie menținută în stare normală, ușor boltită, nu prelugită. Degetul inelar așezat rotund, sprijinit pe baghetă cu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
falangei unghiei, Degetul mijlociu și inelar trebuie să simtă mereu contactul cu bagheta și să fie aproape de peretele caprei. Degetul mic, rotund, se așează în vârf, pe bagheta, spre șurub (dar nu "pe" ). Deosebit de important este complexul deget mare - mijlociu — arătător. El realizează fermitatea dar și suplețea viitoarei trăsături de arcuș. Exercițiile de apucare mai pot fi făcute și cu arcușul sprijinit oblic sau orizontal pe o suprafață plană, orizontală, astfel încât talonul să rămână nesprijinit. Se efectuează apucarea arcușului ca mai
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
cu scaunul, numai așa vom avea un sunet plăcut. Atenția profesorului trebuie mereu îndreptată spre combaterea unor greșeli cum ar fi: - intrarea degetului mare în scobitura caprei; - rămânerea degetului mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
unor greșeli cum ar fi: - intrarea degetului mare în scobitura caprei; - rămânerea degetului mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este posibil să se păstreze punctul de contact pe falanga mijlocie a degetului arătător pe întreaga
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este posibil să se păstreze punctul de contact pe falanga mijlocie a degetului arătător pe întreaga lungime a arcușului, dacă degetul mare nu colaborează prin modificări ale unghiului
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este posibil să se păstreze punctul de contact pe falanga mijlocie a degetului arătător pe întreaga lungime a arcușului, dacă degetul mare nu colaborează prin modificări ale unghiului față de baghetă. Odată ce apucarea arcușului a reușit corect ca aspect exterior, ea trebuie fondată și pe calea simțurilor. Trebuiesc înțelese și simțite cele două momente de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]