2,802 matches
-
pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc. Prima parte a cuvântului Ar-deal are la fel baza l/r pe care o identificăm în lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica, a înălța“ etc., de unde rezultă că toponimul în discuție reprezintă dedublarea temei cu sensul „sus“ pentru a rezulta sensul „sus-sus“, „peste munte“. O dedublare asemănătoare întâlnim în formele derdeluș, alandala. Toponimele vechi din landșaftul romanității
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
el, având o largă bază populară și teritorială. Ajungând cu prezentarea evenimentelor la epoca descălecatelor Munteniei și Moldovei, Cantemir cercetează mai atent opera lui Antonio Bonfini, „istoricul carele între toți scriitorii pentru lucrurile ungurești mai curat și mai credincios să are” (HVR, p. 444). Citatul acesta este din capitolul al IV-lea din cartea a IX-a. După aceasta autorul lasă un spațiu de cinci capitole, numerotându-le pe următoarele de la X la XVIII. Capitolul al X lea este intitulat: „Arată
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de ce în limba română terminologia agricolă este mai toată cu mult posterioară epocii de colonizare a Daciei”. Izolați în munți, spune autorul, românii au păstrat în memorie cuvinte ca grâu, secară, mei, orz; moară, făină; bou, vacă, vițel, junc; a ara, a semăna, a treiera; jug, furcă, seceră, agru, arie. Este de neimaginat ca noțiuni atât de importante pentru viața omului să se fi păstrat peste atâtea generații în memorie, lipsind obiectele și practicile respective. Numai colaborarea și comunicarea au putut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mult, abundent”, sl. bor „pădure de conifere”. Prin augmentarea prefixală și sufixală a miezului lichid l/r au rezultat forme ca lat. alo „a face să crească, a hrăni, a îngriji, a fortifica”, aro (αρόω) „a lucra, a cultiva, a ara”, vgr. αλικία, ηλικία „vârstă, înălțime”, germ. alt, engl. old „vechi, bătrân”, alb. mal „munte, grămadă, morman; foarte”, față de majë „vârf, extremitate, culme”, rom. mare, nalt, alpi (munți); engl. child „copil”, fellow „om, tip”, great „mare”, germ. gross „mare”, sl. bol
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
intrarea în limbă a cuvintelor plug, sită, război (sau stative), brici de origine slavă nu înseamnă că românii au învățat de la slavi să lucreze cu instrumentele denumite de ele, căci dacă strămoșii noștri ar fi încetat în vreo epocă să are (a ara), să cearnă (a cerne), să țeasă sau să se radă, nu s-ar fi păstrat nici verbele respective”; „Dacă cuvintele de origine slavă sunt atât de numeroase și atât de răspândite la noi, dacă influența slavă apare atât
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbă a cuvintelor plug, sită, război (sau stative), brici de origine slavă nu înseamnă că românii au învățat de la slavi să lucreze cu instrumentele denumite de ele, căci dacă strămoșii noștri ar fi încetat în vreo epocă să are (a ara), să cearnă (a cerne), să țeasă sau să se radă, nu s-ar fi păstrat nici verbele respective”; „Dacă cuvintele de origine slavă sunt atât de numeroase și atât de răspândite la noi, dacă influența slavă apare atât de des
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în Ungaria primei jumătăți de secol XX, mai ales prin adaptarea romanelor clasice, maghiare sau străine. Deși în 1948 Peter Kuczka realizează banda Poporul condamnă, în care un chiabur fură carburatorul tractorului care aparținea colectivului pentru ca țăranii să nu poată ara și să fie nevoiți să-l ceară pe al său, ilustrând exemplar tema sabotajului, centrală în ideologia comunistă, esteticianul Finogenov din Moscova decretează că banda desenată este o "murdărie imperialistă și trebuie să dispară", în consecință fiind sistată producția până în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de copaci rupți de vijelie, cu înfricoșare... Câteva pâlpâiri și lampa de cinci focuri, de pe măsuță, s-a stins încet, superstițios... „Doamni... sămn rău...! își zise în gând bătrâna și-și făcu semnul crucii de mai multe ori. - Nu mai ari gaz, mătușă Săftica... murmură pădurarul, și el înfricoșat în inima lui, călcând-o pe gând, văzându-i spaima din ochi. ...S-o gătit gazu‟, mătușî Săftica repetă el, încet, mai mult pentru sine, ascunzându-și gândul superstițios. Scăpară un chibrit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
groasă, cu tainele ei de nepătruns... PARTEA A DOUA „Învrednicește, Doamne, inima mea, ca să pot vedea binele și răul!“ Solomon „...Te-am auzit cum hăuleai departe Înfiorând pădurea’nzăpezită, Bătrâne lup, cu gura istovită, Etern pribeag al câmpurilor moarte. Te-ara auzit cum hăuleai departe. Te-am auzit, și’n ceasurile grele Ce mă gonesc cu vifore turbate, Am priceput chemarea ta de frate, Și-am priceput că-n noaptea fără stele Tu ești tovarăș visurilor mele. Tu, numai tu, neîmblânzită
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
chemările lui. Și iar bătrânul trase cu ochiul la Anuca. O clipă se opri și ascultă ăuitul atât de jalnic și tânguitor, apoi, continuă... - Graiul nu i-l înțălegi, da‟ cu inima îl sâmțăști, pentru că și el, ca și omul, ari inima gre‟... trebuie s-o spuie cuiva! Anuca, își făcea de treabă, dar asculta, încordată și cu o privire ciudată. Fără nicio vorbă, fata ieși din casă, și‟n capătul ceardacului, își puse palmele la gură și începu să ăuie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în crâng. Tufișuri și hățișuri, clătinându-se de vietăți, mărginesc drumeagul până sus. De departe, acolo sus se vede pâlcul de salcâmi înalți... Acolo îi cimitirul. Satul viu... cu toții, trăiesc învecinați cu morții lor. Pe coasta dealului, un țăran își ară ogorul. În plug, boii cu spume sub jug și la gură, răsuflau adânc, sufereau... dar, trăgeau mai departe credincioși stăpânului, într-o înțelegere tacită, într-o împerechere de destin și suferință în inima amândurora. Soarele se lăsa spre asfințit. Văzduhul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
prezent, După amarul acesta de ani, Dă cineva pe tine...doi bani? Morala: Când nu ești bun la nimic, Nu pretinde cinste și onoare, Fiindc-ai avut un ...stră...străbunic, Om de mare valoare?! DOUĂ PLUGURI Un nenorocit de plug, Ara... aiurea și strâmb Un necultivat de dâmb, Spre a semăna porumb, Plugul bătrân mai mergea... Mai se-oprea... Până...s-a oprit de tot Într-un...ciot Noduros și netot! Ca și cum nu era îndeajuns, Supărat și-obidit, S-a întors
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
bătrân mai mergea... Mai se-oprea... Până...s-a oprit de tot Într-un...ciot Noduros și netot! Ca și cum nu era îndeajuns, Supărat și-obidit, S-a întors și-a zărit, Că-ntr-un loc ca-n palmă, în șes, Ara... ca să zic... excelent, Cu mult spor și cu interes, Un plug cumpărat recent, Cam scump, din import; Cum era cătrănit, Ca un veritabil resort A... sărit Plugul cel ruginit Și-a vorbit Mai mult... suduit: -Ești cea mai urâtă dihanie
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
cred demodat, Și că în prezent Nu mai sunt ...eficient, Și am cel mai slab...randament! Nu știu dacă s-a supărat Plugul modern dar a... tăcut La-nceput ! Nu părea...afectat, Și-a virat, ca în joacă, Începând Și arând, Odată la deal și-odată la vale, Douăzeci de brazde să-ntoarcă, Nemțești...de egale! Drepte, perechi-perechi, Rapid reușind să facă Treaba plugului...vechi!! Luându-l apoi în tărbacă : Nu te supăra că îți spun: Ești demodat și bătrân! Nu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ireproșabil de idilice. Așa cum era de așteptat, Inge fu plină de o nemulțumire disprețuitoare: — Ai mai văzut așa un rahat absolut? pufni ea. Dacă te-ai lua după toate tablourile astea cu țărani plini de mușchi care strâng porumbul și ară câmpurile, ai crede că trăim Într-o poveste de Frații Grimm. Am dat aprobator din cap. Îmi plăcea când se ambala În legătură cu vreun subiect, chiar dacă vocea Îi era prea ridicată și părerile ei erau din acelea care ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sforăiturile lui după orele petrecute la cazanul de făcut rachiu al popii. Marie, strigă răstit bărbatul, să-mi pui ceva demâncare în traistă, c-am de gând să plec la târg! Azi ți-ai găsit! Când ogorul stă să-l ari, dumnealui pleacă să târguiască?! oftă femeia. Numai azi mai primesc negustorii grâul cel vechi. Vrei să n ai para chioară de Sfintele Paști? Parcă de Paști îți arde ție, Vasile? se zbuciumă femeia, dar nu ieși din cuvântul bărbatului, puse
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
n-a admirat, în nopțile cu lună, stelele, răsucind cosițele vreunei fetișcane sau scăldându-se în apa bălților? Se simțea stingher. Nu mai umblase de unul singur, de când taică-su, Neculai, îl adusese, într-o zi friguroasă de aprilie, să are bucata de pământ de pe Dealul Boului. Dar, acele zile erau așa de îndepărtate... Cu sufletul îndoit, ajunse la marginea comunei Coarnele Caprei. Aburii dimineții deșteptară câinii ciobanilor, care se ițeau de sub cojoacele mari, care-i apăraseră de frigul pătrunzător al
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
oră vom pleca. peste ocean Zburăm peste oceanul pe care l-au traversat cândva căutătorii de aventuri și de aur. Un Cortes și ceilalți spanioli din Estremadura, "leagănul conchistadorilor", care recunoșteau cu insolență că n-au mers în America să are pământul. Săgeata gotică devenise catarg de corabie. Alchimiștii îi cedaseră locul lui Columb. Acum, omul nu se mai amăgea că ar fi în stare să creeze aur. Mai realist decât cei ce se îmbătaseră cu iluzia că-l vor crea
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
fost mai nemiloși decât vizigoții. Ei n-au cruțat nici laguna, nici piramida, nimic. Au hotărât să construiască o capitală nouă, să transforme vechea istorie în deșert. Capitala aztecilor a avut soarta Cartaginei, cu deosebirea că ruinele n-au fost arate și presărate cu sare. Din ea n-a mai rămas la suprafață nimic, dacă nu cumva se află în parcul Alameda, a cărui enormă pată verde se vede bine acum, vreun copac vechi de cinci secole. Cortes a urmărit, în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
găsi fără să zbori pe Lună. Prietenele mele de la școala generală sunt toate măritate și au copii, iar două dintre ele sunt deja văduve de război. Toată lumea discută despre război, de parcă nu s-ar fi terminat. Preria din afara orașului este arată, fiindcă aici se vor construi case. Casele ridicate până în prezent sunt foarte urâte, vopsite în culori țipătoare și enervante. Mă fac să-mi fie dor de căsuța noastră. Știu că tu o urăști, dar pentru mine a fost un sanctuar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
spre noi, privește ca și cum, după multă vreme, deși a uitat vechea ură, denunță totuși ceva. Din vremea când multe din toate acestea nu se întâmplaseră încă, din zilele victorioase ale gloriei, rămân plăcile de marmură ce acoperă pe toate laturile Ara Pacis Augustae de la Roma: într-un cortegiu ritual, însă familial și spontan, înaintează Augustus și Livia, senatori și sacerdoți, Germanicus, pe atunci foarte tânăr, și amiralul Agrippa, care urma să dispară peste câteva luni. Micul său fiu Lucius - ce avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Dar chiar și dacă printr-o minune de la Dumnezeu, reușești să nu fii prinsă asupra faptului și o să reușești să iei numele tuturor persoanelor care sunt implicate În chestia asta, ele tot o să nege. Dacă ajunge În ziare, ai să arați de-a dreptul ridicol. Nu te-ai gândit și tu la magazin și la toate repercusiunile pe care le poate avea ceva de genul ăsta? —Ba sigur că m-am gândit. M-am mai gândit și cum ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
rătăcea de trupu-mi prin cețuri rătăcit, ale ideii, pierdut acolo,-n zvonu-acelei muzici ce, cum se zice, sferele o cântă; și trupul meu zăcea-n însingurare, lipsit de suflet și-n pământ eratic. Născuți ca viața-n doi s-o are-ntruna, nu mai trăiau, căci el era materie și-atât, iar sufletul doar spirit, tinzând a se-ntregi, dulce-Eugenia! Ci ochii tăi țâșniră ca izvoare de vii lumini, lucind peste cărarea-mi, și sufletul mi-l strânseră, ducându-l din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fost puse pe picioroange, care au crescut tot mai mult, devenind chiar gigantice. Acestea făceau necesare malaxoare pentru beton atât de puternice, încât până și bărcile cu motor ale lui Herr Hackler se lungiră și se lărgiră considerabil, și el ara tot mai iute așezările de odinioară, erodându-le definitiv straturile culturale cu ajutorul valurilor artificiale. Și am plecat din nou în Italia, împreună cu Onkel Ralph, tante Doro, familia Saner, am locuit într-o pensiune confortabilă, nu departe de cea veche. După orele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
căci spre sfârșitul primului capitol toți eroii erau morți: decapitați, sugrumați, trași în țeapă, arși sau sfârtecați. Mai mult încă: nu mai rămăsese nimeni care să-i răzbune pe eroii uciși. Pe un astfel de teren plin de stârvuri și arat cu plugul scrisului și-a găsit încercarea mea narativă sfârșitul precoce. De-ar mai exista acel jurnal, el ar fi în orice caz interesant pentru fetișiștii fragmentului. Nu mi-a trecut prin minte să-i las pe toți acei sugrumați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]