1,531 matches
-
Edom aflați în Iordania, la vest cu Galileea, Valea Beit Shan, aflate în Israel, Samaria și Iudeea, divizate între Israel, Autoritatea Națională Palestineană și zona controlată de armata israeliană a Cisiordaniei, iar la sudul Mării Moarte, cu regiunea Arava sau Araba, împărțită între Israel și Iordania. Depresiunea însăși se află sub controlul a trei entități statale: Israel și zone controlate de armata sa după anul 1967, teritoriul Autorității Naționale Palestinene și Iordania. În partea sa nordică Depresiunea Iordanului e formată din
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
si până la Hatzeva. Acest lac, denumit „Lacul limbii” (în ebraică Yamat Halashon), care a ajuns la o adâncime maximă de 180 metri. În perioada secării de acum 25,000 ani, s-a creat un șes - Kikar Hayarden (denumire biblică, în arabă Ghor) în care Iordanul a săpat și format o lunca inundabilă denumita Geon Hayarden (în arabă Zor). Acum circa 15,000 ani ce-a mai rămas din Lacul limbii s-a micșorat, lăsând în urma sa Marea Galileei și Marea Moartă
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
precum Ziziphus spina-christi (în ebraică „shizaf”), iar în sud Balanites aegyptiaca, cunoscut drept curmalul de deșert, Calotropis procera, numit și mărul de Sodoma sau fitilul deșertului. La est de Fatzael se află o depresiune de salinitate sau lac sărat (în arabă „sebkha”, în ebraică „malha”), unde crește o vegetație specifică: arbuști ca Atriplex halimus,(cunoscută în franceză ca „pourpier de mer”, „iarba grasă de mare”), Nitraria retusa, soiuri diverse de săricică locală - Suaeda asphaltica, de asemenea tufe perene de Arthrocnemum macrostachyum
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
(în arabă: أرواد; în aramaica biblică: אַרְוָד, "Arvad") - cunoscută și ca Arado (în greacă: Άραδο), Arados (greacă: Άραδος), Arvad, Arpad, Arphad, și Antiochia din Pieria (greaca veche: Αντιόχεια της Πιερίας), numită și insula Ruad, este o
Arwad () [Corola-website/Science/331240_a_332569]
-
în mod tradițional din mătase dar în prezent și din bumbac sau fibră sintetică, cu aspect unduit sau „apos”. Istoria cuvântului "moar" este complicată. Cea mai timpurie origine acceptată este arăbescul "mukhayyar" („مُخَيَّر” în arabă, care înseamnă "ales"), o țesătură făcută din lâna caprei angora, din "khayyara" („خيّر” în arabă), 'a ales' (prin urmare, o țesătură „aleasă” sau de calitate). S-a sugerat de asemenea că termenul arab ar proveni din latinescul "marmoreus
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
sau „apos”. Istoria cuvântului "moar" este complicată. Cea mai timpurie origine acceptată este arăbescul "mukhayyar" („مُخَيَّر” în arabă, care înseamnă "ales"), o țesătură făcută din lâna caprei angora, din "khayyara" („خيّر” în arabă), 'a ales' (prin urmare, o țesătură „aleasă” sau de calitate). S-a sugerat de asemenea că termenul arab ar proveni din latinescul "marmoreus", însemnând "mărmuriu". Până în 1570, cuvântul a intrat în limba engleză sub forma "mohair". Acesta a fost apoi
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
fardeau" „povară” (sec. XII); "arsenal", "jarre" „urcior”, "luth" „lăută” (sec. XIII). Alte cuvinte arabe au pătruns prin intermediul limbii italiene a negustorilor care aduceau mărfuri din Orient. Astfel de cuvinte sunt "coton" „bumbac”, "jupe" „fustă” (sec. XII); "douane" „vamă”, împrumutat de arabă din persană (sec. XIII); "carat", "magasin" „magazin” (sec. XIV). Și limba spaniolă a fost o filieră de împrumuturi arabe, de exemplu "hasard" „întâmplare, hazard” (sec. XII); "algorithme" „algoritm” (sec. XIII); "guitare" „ghitară”, împrumutat de arabă din greacă (sec. XIII). În
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
XII); "douane" „vamă”, împrumutat de arabă din persană (sec. XIII); "carat", "magasin" „magazin” (sec. XIV). Și limba spaniolă a fost o filieră de împrumuturi arabe, de exemplu "hasard" „întâmplare, hazard” (sec. XII); "algorithme" „algoritm” (sec. XIII); "guitare" „ghitară”, împrumutat de arabă din greacă (sec. XIII). În Evul Mediu, cărturarii arabi excelează în științe. Ei aduc în Europa o seamă de termeni care intră în franceză prin intermediul latinei medievale, din domenii ca: Și prin intermediul englezei au intrat câteva cuvinte arabe în franceză
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
ca primul cuvânt. Unele cuvinte au intrat în argoul militarilor francezi, cu ocazia cuceririlor franceze din Magreb, în secolul al XIX-lea. Dintre acestea unele se păstrează în registrul familiar, de exemplu "toubib" „doctor” (medic), "clébard" „javră”, "souk" „harababură” (în arabă „piață”). Începând cu anii 1960, în urma imigrației din Magreb, vorbitorii de franceză preiau unele cuvinte din domeniul gastronomic, precum "couscous" (mâncare pe bază de urluială de grâu fiartă), "merguez" (cârnăcior din carne de oaie) sau "méchoui" (miel sau oaie la
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
cazul termenilor științifici și tehnici, din limba descoperitorului sau inventatorului ("aluminium", "dinosaure", "téléphone"). Alteori este vorba de o limbă intermediară, ca în cazul cuvintelor "chocolat" (în franceză intrat din spaniolă, care l-a împrumutat din limba nahuatl) sau "algèbre" (din arabă, prin intermediul latinei medievale). În cazul numelor de unități de măsură formate din numele de familie ale unor savanți, precum "volt", nu se poate vorbi despre o limbă de origine anume. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe cuvinte internaționale sunt
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
(în italiană: Gerardo da Cremona, în latină: Gerardus Cremonensis, c. 1114-1187) a fost un savant și traducător italian. A studiat și a activat la Toledo. Traducerile sale (lucrări științifice din greacă și arabă) cuprind peste 90 de volume, între care se găsesc și Elementele lui Euclid. A tradus lucrările lui: Arhimede, Euclid, Ptolemeu, Apoloniu, Al-Horezmi, Hipocrate, Al-Farabi și alții. Astfel a popularizat în Europa nivelul științific al autorilor antici și islamici. Multe din
Gerardo din Cremona () [Corola-website/Science/334059_a_335388]
-
Shu‘ubiyya (în arabă: "الشعوبية") reprezintă o mișcare de rezistență a musulmanilor nearabi în fața dominației arabe, care a avut loc în lumea islamică, îndeosebi în Iran și în Andaluzia, în perioada califatului abbasid. La baza acestei mișcări se află un verset din Coran (49
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
până în ziua de astăzi. Cultură persana a avut o mare influență asupra culturii arabe, mai mult în plan artistic și literar decât în cel științific și filosofic (spre exemplu, operă literară "", o culegere de fabule care a fost tradusă în arabă din persana medie), la fel si istoriografia arabă s-a format după modelul persan. La două secole după ce această mișcare s-a manifestat în est, o altă formă a sa a luat naștere în Spania islamică. Această mișcare a fost
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
Ahmad bin Muhammad bin Hanbal Abu Abd Allah al-Shaybani (în arabă : احمد بن محمد بن حنبل ابو عبد الله الشيباني ), cunoscut ca imamul (n. 780 - m. 855) s-a născut la Bagdad și a fost un important teolog și un savant musulman. El este considerat fondatorul uneia dintre cele patru școli
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
este una dintre cele patru școli de drept sunnite, alături de școala malekită, cea hanefită și cea șafeită. Hanbalismul sau școala hanbalită îl are drept fondator pe cetățeanul irakian, Ahmad bin Muhammad bin Hanbal Abu Abd Allah al-Shaybani (în arabă : احمد بن محمد بن حنبل ابو عبد الله الشيباني), cunoscut ca imamul Ahmad ibn Hanbal (n. 780 - m. 855). Această școală de drept se bazează pe interpretarea strict literală a Coranului și a hadith-urilor (spusele și faptele profetului Muhammad), „înlăturând
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
se bazează pe interpretarea strict literală a Coranului și a hadith-urilor (spusele și faptele profetului Muhammad), „înlăturând atât ideea de «consens» (ijmaa), cât și pe cea de interpretare personală bazată pe analogie (qiyas)”, pentru a elimina posibilitatea apariției inovației ( în arabă: بدعة bid‘a). În cazul în care apar situații în care nu există un răspuns clar în textele sacre, școala hanbalită nu acceptă cutuma, așa cum o fac juriștii care aparțin școlilor malekită sau hanefită, bazându-se, în schimb, pe hadith-uri
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
se facă acceptată și să se impună abia începând cu secolul al VI-lea. Această școală a avut numeroși adepți în Siria și Mesopotamia, unde selgiukizii au provocat declinul ei, prin susținerea școlii hanefite. Taqî ad-Dîn Aḥmad ibn Taymiyyah (în arabă: تقي الدين أحمد ابن تيمية), cunoscut ca Ibn Taymiyyah (22 ianuarie 1263 - 26 septembrie 1328) și discipolii săi au inițiat în secolul al XIV-lea o renaștere a acestei școli în Siria. Influența otomanilor, care a continuat mișcarea reacționară inițiată
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
Laylat al-Qadr (în arabă: "لیلة القدر"; persana: "Shab-e-Qadr"; turcă: "Kadir Gecesi") este o noapte binecuvântata în religia islamică și semnifică noaptea în care Allah a început revelarea Coranului cel Sfânt, profetului Muhammad, prin intermediul îngerului Gabriel. Această noapte importantă din luna Ramadan este cunoscută că
Laylat al-Qadr (Noaptea Destinului) () [Corola-website/Science/334297_a_335626]
-
(în arabă: "Laylat al Baraat"; "ليلة البراءة", turcă: "Berat Kandili") este una dintre nopțile considerate sfinte în religia islamică. Se sărbătorește în noaptea de 14 spre 15 a lunii , lună premergătoare lunii sfinte Ramadan, mai ales de către musulmanii sunniți. În această noapte
Noaptea Barat () [Corola-website/Science/334307_a_335636]
-
își petrec noaptea adorându-l pe Allah. 1. http://www.questionsonislam.com/content/laylatul-barat-night-barat-0 2. http://www.dinimizislam.com/detay.asp?Aid=2009 3. http://www.diyanet.gov.tr/tr/dinig%C3%BCnlerlistesi/berat-kandili/9 4. Coranul, Traducere din limba araba de George Grigore, Cagri Yayinlari, Enes Ofset, Istanbul 2009;
Noaptea Barat () [Corola-website/Science/334307_a_335636]
-
ul reprezintă un termen general care desemnează mai multe interpretări ale islamului, al căror factor comun este negarea autenticității hadith-ului (în arabă: حَدِيث), astfel distanțându-se substanțial de concepția tradițională ale celor două mari rituri, sunnismul și șiismul . După cum sugerează și numele, coranism (în arabă: قُرْآنِيّة, de la القُر
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
multe interpretări ale islamului, al căror factor comun este negarea autenticității hadith-ului (în arabă: حَدِيث), astfel distanțându-se substanțial de concepția tradițională ale celor două mari rituri, sunnismul și șiismul . După cum sugerează și numele, coranism (în arabă: قُرْآنِيّة, de la القُرْآن, Coranul), adepții acestei orientări religioase consideră Coranul singura sursă a credinței islamice autentice. Conform coraniștilor, legea islamică (sharia, شريعة), așa cum este înțeleasă de către majoritatea musulmanilor
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
coraniștii aduc argumentual că, dacă hadith-ul ar fi fost atât de important, necesitatea sa ar fi fost menționată în Coran : „El este cel care a pogorât asupra voastră cartea deslușită.” (6:114) „O Carte cu versete lămurite.” (41:3) (în arabă, verbul folosit este „fussilat”: care este explicată în detaliu...) “Noi am făcut să pogoare Cartea asupra ta, ca tâlcuire pentru toate lucrurile” (Coranul, 16:89) „Dacă acesta (Muhammad) ar fi făcut născociri asupra Noastră, l-am fi apucat cu mâna
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
Hadj Mohammed (în arabă: محمد أمين الحسيني, n.1895, Ierusalim - d. 4 iulie 1974, Beirut) a fost un politician și lider religios musulman arab palestinian, care a funcționat ca Muftiu al Ierusalimului în perioada mandatului britanic asupra Palestinei. În octombrie 1937 a fugit din
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
erau în 2010, și 4% în 2000, lăsându-se de înțeles că „vârful” creșterii va fi resimțit de vestul continentului. Arabizarea constă în creșterea influenței culturale asupra unui teritoriu non-arab, ce se schimbă treptat în unul a cărui populație vorbește araba și/sau încorporează cultura arabă. A fost mai vizibil realizată în timpul expansiunii musulmane arabe care au răspândit limba și cultura arabă și a fost executată de arabii musulmani, — spre deosebire de arabii creștini sau triburile iudaice din Arabia — aceștia răspândind islamul pe
Islamizare () [Corola-website/Science/335081_a_336410]