3,682 matches
-
ca ochii Ciclopilor. Între timp, încet-încet, bradisismo scufunda în mare lacul Baiae și vilele luxoase. Grandioasa reședință a Pisonilor, aflată în locul numit astăzi Punta Epitaffio, a fost înghițită de mare. În prezent, spectaculosul ei nymphaeum reprezintă o fantastică aventură de arheologie subacvatică. Portretele. Din anii tinereții, care au marcat atât de aspru viața lui Gajus Caesar - numit de istoricii potrivnici Caligula -, ne-au rămas, risipite în diferite muzee, diferite portrete. Strămoșul său Julius Caesar este reprezentat, poate în cea mai autentică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pieptănat cu cărare. Apoi vedem un tânăr cu părul des, ondulat, cu orbite adânci; seamănă cu imaginea lui Gajus Caesar de la Muzeul din Napoli. Se presupune că ar fi unul dintre frații săi uciși. Tot la Napoli, la Muzeul de Arheologie, se află chipul Octaviei, blânda soră a lui Augustus, care i-a primit în casa ei pe orfanii Cleopatrei și ai lui Antonius, și Agrippina șezând; nu mai este foarte tânără, și se crede că a fost reprezentată după ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fost împărat. Toți merg în ordine, de la o placă la alta, pe albeața marmurei. Capitolul V Amintirea mamei. Tânărul împărat care a adus în brațe la Roma urna cu cenușa mamei sale a trezit o vie emoție în sufletele oamenilor. Arheologia - lapide, inscripții, monumente, monede - ne oferă o mărturie mai imparțială decât istoricii: multe orașe au ridicat în cinstea familiei persecutate cenotafuri sau monumente comemorative, cum este cel dedicat lui Drusus, descoperit la Bergomum, Bergamo de astăzi. Sau cenotaful, cu splendide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
amenințe știința. Cercetarea lui, care ar fi trebuit să fie atât de revoluționară și de importantă, se demascase ca o poză de competență pe spinarea altora și eu eram sătul până-n gât de așa ceva de la vizitele duminicale făcute în A. Arheologia se dovedise a fi o pavăză ineficientă în fața tiraniei și a forței cuvântului. Mi-am lichidat colecția, mi-am donat cele mai importante obiecte descoperite muzeului, restul i l-am dăruit lui Armin, am scris o scrisoare către arheologul cantonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Moreira, pe care și-l dispută progresistele localități antagoniste Morón și Navarro, ca să nu mai vorbim de Leguisamo, tare mă tem că uruguayan. Să revenim la declarația lui Zevasco: „Istoria e un act de credință. Nu au importanță arhivele, mărturiile, arheologia, statistica, hermeneutica, nici faptele; istoriei Îi incumbă istoria, liberă de orice ezitare și scrupule; numismatul să-și păstreze monedele, iar vânzătorul de hârtie - terfeloagele. Istoria e o injecție cu energie, un suflu dătător de viață. Intensificând potența, istoricul Încarcă cernelurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
al fiecărui popor; Mexicul și-a recucerit astfel, cu litere de tipar, puțurile de petrol din Texas, iar noi, calota polară și inalienabilul său arhipelag, fără a pune În primejdie viața nici măcar a unui singur argentinian. Și mai mult Încă. Arheologia, hermeneutica, numismatica, statistica nu sunt, În zilele noastre, slugarnice; ele și-au recâștigat În timp libertatea și, comparate cu mama lor, Istoria, sunt științe pure. Esse est percipi Vechi turist al zonei Núñez și al Împrejurimilor ei, n-am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-ntreagă, e supărat, o incriminează trepidînd și-i arată ca Necruțătorul viciile: „prosperitate, egoism și kitsch”, o frămîntă, o Înfierează, o pune cu spatele la zid, ironic, neiertător, apoi abătut: „istoria e nerecunoscătoare”. Iar e de vină istoria. Niciodată nimic despre biologie, arheologie, mutanți. De vină pentru tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul etc. sînt istoria și Europa. Apare resentimentul: „În vreme ce noi ne jertfeam pe cîmpurile de bătălie, aliații Își țeseau legende, Își Înălțau temple monumentale”. Stonehendge. De-acum trei mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Alba Iulia, repere istorice l Literatură, arheologie, artă Potențialul turistic al municipiului Alba Iulia, așezare străveche, având rădăcini adânci în istorie, se distinge prin punerea în valoare a unor monumente istorice, arheologice și de artă - începând cu ruinele Castrului Roman, unde între anii 106 și 275 au
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
New Delhi, 2006. 41. EEMEREN, Frans Van, GROTENDORST, Rob: Argumentation, Communication, Fallacies: a pragma-dialectical perspective, Lawrence Erlbaum Associates Publishers, New Jersey & London, 1996. 42. FOUCAULT, Michel: Ordinea discursului. Un discurs despre discurs. Editura Eurosong & Book, Bucuresti, 1998. 43. FOUCAULT, Michel, Arheologia cunoașterii, Editura Univers, București, 1999. 44. FISKE, John, Introducere în științele comunicării, Editura Polirom, Iași, 2003. 45. FAIRCLOUGH, Norman, Language and Power, Longman, Londra, 2001. 46. FLORESCU, Vasile, Retorica si neoretorica: geneză, evoluție, perspective; București, Editura Academiei R.S.R., 1973. 47
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
editori), Approches modulaires: de la langue au discours, Delachaux & Niestlé, Lausanne, 1999, p. 188. 7 John GUMPERZ, Language in Social Groups, Stanford University Press, Stanford, 1971; Directions in Sociolinguistics (with Dell Hymes), Holt, Rinehart and Winston, New York, 1972. 8 Michel FOUCAULT, Arheologia cunoașterii, Editura Univers, București, 1999, p. 28. 9 Dominique MAINGUENEAU, Analyser les textes de communication, Editura Dunon, Paris, 1998, p. 37. 10 Jean Michel ADAM, Linguistique textuelle. Des genres de discours aux textes, Nathan, Paris, 1999, p. 39. 11 Norman
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
rezultate din exportul de cereale la prețuri scăzute 14. Soluția crizei economice susținută de Titulescu era adoptarea tarifelor preferențiale. Dar, mai întâi, acesta 12 Ion Agrigoroaiei, Nicolae Titulescu și relațiile României cu marile puteri, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A. D. Xenopol” (în continuare AIIAI), tom propunea rezolvarea imediată a două probleme: vânzarea stocurilor disponibile de cereale din recolta anului 1930 și problema creditelor agricole. Diplomatul român solicita ca statele vest europene, care importau în mod obișnuit cereale pentru propriile
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
deteriorare a relațiilor româno - polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității 44 Idem, Politica externă a României (l937 Ă, p.115. 45 I. Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1982. 9. Idem, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.Cuza”, 1996. 97 87 12. Dina Doru, Ivașcu Ion, Teodorescu Dorin, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina, Editura Fundației
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
deteriorare a relațiilor româno - polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității 44 Idem, Politica externă a României (l937 Ă, p.115. 45 I. Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1982. 9. Idem, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.Cuza”, 1996. 97 87 12. Dina Doru, Ivașcu Ion, Teodorescu Dorin, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina, Editura Fundației
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în "imaginarea" națiunii române. Odată fixată această relație intimă dintre comunitatea actuală și trecutul ei, memoria istorică (imaginară sau reală) a devenit o axă centrală în definirea identității naționale și bază a revendicărilor de ordin politic. Ceea ce poate fi numită "arheologia istoriografică a trecutului", prin care românii și-au "excavat" memoriile colective ale originii, a fost procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea sunt variațiuni românești ale miturilor transculturale ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o dată statornicită în inconștient, suportă inalterabilă, orice bombardament al conștiinței" (p. 107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord.), Nationalism (pp. 29-24). Oxford: Oxford University Press. Gellner, E. (1983). Nations
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numai limba latină în cele dendîi două, clase. 2. Limbele română, franceză și germană cu literaturele lor, predate de trei profesori. Profesorul de limba română va preda și noțiuni de psihologie, logică și estetică. 3. Istoria civilizațiunei, cu noțiuni de arheologie și de sociologie, predate de un profesor. 4. Cosmografia, geologia și geografia, predate de un profesor. 5. Fizica descriptivă, chimia cu mineralogia, anatomia și fiziologia plantelor și animalelor, predate de un profesor. 6. Algebra, geometria elementară, trigonometria plană, și noțiuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
casă bună cu materialismul, ci că lumea e în continuă prefacere, căci creația e încheiată doar în plan divin, nu și-n ființa lumii. Faptul fusese confirmat încă de ontologia arheității eminesciene, vecină, din acest punct de vedere, și cu arheologia lui Michel Foucault, fără, însă, echivocul sofistic al acesteia. Creația divină înseamnă arheitate, adică seminare, care li se arată postmodernilor ca di-seminare, lucrătoare ca hazard. Or, în "hazard" se ascund energiile divine. Între cele cinci argumente împotriva materialismului, Părintele Stăniloae
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
conceptul lumii în sine, amenințată, astfel să-și piardă transparența de lumen. Pentru teologia ortodoxă a Părintelui Stăniloae, lumea, în diversitatea ei, nu este unitară ontologic, ca în metafizicile tradiționale și ca în teologia scolastică. El confirmă filosofiile diferenței sau arheologia și genealogia lui Foucault. Nefiind ontologică, unitatea lumii este întotdeauna dialogică. Acest aspect profund îl apropie pe Părintele Stăniloae de viziunea lui Emmanuel Lévinas din Tolalité et Infini (1961), cu a sa curbură a spațiului intersubiectiv 25, dar, și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]