2,123 matches
-
cele franceze, astfel încît uneori ele nu mai pot fi delimitate cu precizie. În perioada ocupației normande, în Anglia funcționau de fapt trei limbi: latina era limba oficială și limba comună pentru întregul Occident, franceza (în varianta normandă) era limba aristocrației și limba literară, iar engleza era limba vorbită de clasele medii și cele sărace. În aceste condiții, engleza a suferit o influență romanică foarte puternică și s-a diferențiat foarte mult de germană. Unele împrumuturi făcute acum de engleză din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unele domenii de activitate (muzică, arhitectură, marină, comerț) a fost în mod pronunțat dezvoltată în limbile germanice prin elemente preluate din italiană. La rîndul ei, franceza a reprezentat timp de cîteva secole (secolele al XV-lea al XVIII-lea) limba aristocrației, încît era cultivată în toate capitalele europene și influența toate limbile, inclusiv îndepărtatele limbi ale nordului germanic. Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european Influențarea culturală și influențarea lingvistică transmite unei culturi sau unei limbi două tipuri de elemente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literare occidentale au cunoscut încă un număr de secole concurența limbii latine. De aceea, în secolul al XVI-lea, în Franța, în Italia, în Spania și în Portugalia, numărul operelor scrise în latină depășea numărul celor redactate în limbile materne, aristocrația continuînd să vorbească și să scrie în cea mai mare parte în latinește. În conștiința teoreticienilor limbii din epoca Renașterii, distincția dintre limba populară și limba literară apărea, de aceea, în primul rînd ca o distincție între limbi diferite (limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scris mai întîi în diferite documente și acte, fără preocuparea respectării unor norme precise și uzînd de formele aflate în circulație în dialectele și graiurile locale. Ca atare, mult timp, germanicii nu au avut o cultură proprie conservată de o aristocrație intelectuală și fixată într-un ideal lingvistic care să contribuie la menținerea unui tip vechi (cum s-a întîmplat în cazul unor limbi romanice precum italiana și franceza) și, de aceea, un imperiu germanic, precum cel al lui Carol cel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai ales atunci cînd le-au devenit vecini. De aceea, este regretabil că românii nu au realizat această condiție a lor și nu au întreprins decît sporadic măsuri spre a se proteja. De altfel, lipsa unor intelectuali și a unei aristocrații, chiar în epoca contemporană, care să reprezinte nivelul de raportare și nucleul de coeziune, i-a făcut pe români să nu poată respinge eficient în zona lor de est și de nord-est denumirea provincială moldovean ca substitut pentru numele etnic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
române, și s-au antrenat deseori în acțiuni militare care le-au cauzat pierderi teritoriale. Ca atare, dincolo de vicisitudinile istoriei, starea românilor se explică în mare parte și prin ei înșiși, prin ceea ce le-a lipsit și le lipsește încă, aristocrația și intelectualitatea, adică elitele, păturile sociale cu statut de superioritate, care să le orienteze acțiunile și să le ofere perspectiva unei evoluții istorice pe calea progresului material și spiritual. Spre deosebire de alte popoare, românii nu au avut o aristocrație cu continuitate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lipsește încă, aristocrația și intelectualitatea, adică elitele, păturile sociale cu statut de superioritate, care să le orienteze acțiunile și să le ofere perspectiva unei evoluții istorice pe calea progresului material și spiritual. Spre deosebire de alte popoare, românii nu au avut o aristocrație cu continuitate multiseculară, care să-i reprezinte la nivelul claselor superioare în raport cu aristocrațiile altor neamuri. O asemenea clasă socială a asigurat în Evul mediu o anumită stabilitate popoarelor europene, a oferit modele de viață de un nivel ridicat, iar, o dată cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care să le orienteze acțiunile și să le ofere perspectiva unei evoluții istorice pe calea progresului material și spiritual. Spre deosebire de alte popoare, românii nu au avut o aristocrație cu continuitate multiseculară, care să-i reprezinte la nivelul claselor superioare în raport cu aristocrațiile altor neamuri. O asemenea clasă socială a asigurat în Evul mediu o anumită stabilitate popoarelor europene, a oferit modele de viață de un nivel ridicat, iar, o dată cu zorii epocii moderne, a manifestat impulsul spre educație, prin sporirea cunoștințelor, cultivarea artelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
erau străini și nu comunicau cu clasele de jos. În același timp, reprezentanții claselor superi-oare nu aveau distincție și purtare aleasă, nu se impuneau prin prestigiu, cultură și maniere, pentru a putea reprezenta modele de conduită 114. Cu timpul însă, aristocrația de origine slavă s-a românizat și aceasta a condus la începuturile unei culturi majore românești, cînd au fost realizate cîteva opere notabile, îndeosebi în secolul al XVII-lea. Nu s-a putut crea totuși o tradiție a acestei culturi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cîteva opere notabile, îndeosebi în secolul al XVII-lea. Nu s-a putut crea totuși o tradiție a acestei culturi, deoarece, începînd cu a doua jumătate a acestui secol și, mai ales, o dată cu instaurarea domniilor fanariote în secolul următor, vechea aristocrație a fost eliminată sau grecizată, clasa stăpînitoare fiind formată în cea mai mare parte din greci fanarioți, deci nu dintr-o aristocrație grecească cu tradiție, ci din elemente sociale cu simple aspirații de îmbogățire rapidă. Pe de altă parte, biserica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu a doua jumătate a acestui secol și, mai ales, o dată cu instaurarea domniilor fanariote în secolul următor, vechea aristocrație a fost eliminată sau grecizată, clasa stăpînitoare fiind formată în cea mai mare parte din greci fanarioți, deci nu dintr-o aristocrație grecească cu tradiție, ci din elemente sociale cu simple aspirații de îmbogățire rapidă. Pe de altă parte, biserica ortodoxă nu a reprezentat un factor favorizant pentru înscrierea românilor în circuitul valorilor bizantine, atunci cînd acestea se realizau, dar ea a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a reprezentat un factor favorizant pentru înscrierea românilor în circuitul valorilor bizantine, atunci cînd acestea se realizau, dar ea a putut avea un rol în rapida înstăpînire a fanarioților asupra culturii române. În perioada tîrzie de existență a Imperiului Bizantin, aristocrația și clerul din Țările române uzau de limba slavonă, iar nu de mediogreacă, dar, atunci cînd aceste țări au ajuns în sfera de influență turcească, după secolul al XV-lea, grecii și biserica lor au fost folosiți pentru a submina
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-lea, grecii și biserica lor au fost folosiți pentru a submina spiritul de independență al românilor. În acest mod, s-a pregătit terenul pentru grecizarea culturii din Principate, grecizare produsă cu mare repeziciune în secolul al XVIII-lea, prin instaurarea aristocrației fanariote. Desigur, uzînd în oficierea cultului de o limbă străină, slavona, biserica nu a putut sprijini cultura română în epoca veche și realizarea unui aspect literar al culturii române și nu a permis dialogul și comunicarea cu Europa civilizată. Cînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de merite și în spirit european, ale învățaților ardeleni, considerîndu-le, în mod fals, ca îndepărtate de sufletul românesc, pentru a apărea ca singura personalitate demnă de atenție și pentru a găsi soluția propriei afirmări sociale prin profesia de "critic". Lipsa aristocrației și a vieții orășenești a determinat și lipsa culturii majore și a limbii literare pentru o lungă perioadă de timp și, în consecință, lipsa participării efective la comunicarea europeană. Existența unui număr redus de intelectuali din rîndul clerului sau al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se desprinde de viața "naturală " (Spațiul mioritic). Și alți învățați, precum poetul Mihai Eminescu și lingvistul Alexandru Philippide au văzut în Ștefan cel Mare gradul de înălțare maximă la care au putut ajunge vreodată românii. 114 Chiar mult mai tîrziu, aristocrația, reprezentată de boierime, nu era desprinsă de viața rurală și nu se deosebea prin simțire și prin manifestări de clasele de jos, așa cum constată G. Ibrăileanu în cazul lui Costache Conachi (Vezi G. Ibrăileanu, Opere, vol. VII, Editura Minerva, București
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
boieri bogați și destul de bine plasați în erarhia funcționărească”... Maiorescu, fiul lui Ion Maiorescu, profesor, dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau deloc cultul descendenței, știind să prețuiască înainte de toate aristocrația spiritului”. Erau cu toții și foarte tineri: Pogor 31 de ani, Maioresc 24 de ani, Carp 25 de ani, Rosetti 27 de ani, Negruzzi 22 de ani. După cei zece junimiști care au reluat activitatea societății în toamna anului 1865, cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Declarația franceză a drepturilor omului și cetățeanului, accesul meritocratic la funcțiile publice, sancționarea abuzurilor administrației, ordine în finanțele publice și armată națională. Și legiuirile fanarioților și revendicările boierilor "pământeni" aveau încă în substanța lor pilonii ordinii feudale, care oferea privilegii aristocrației laice și clerului, punând povara dărilor pe omul de rând, fie el țăran sau târgoveț. În plină modernitate europeană, putem spune că Principatele de la gurile Dunării navigau după formula: "feudalism rețeta noastră națională". Principiile moderne de organizare a statului aveau
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
SUA, fondator al Universității Virginia. După redactarea Declarației, s-a dedicat 5 organizării noii republici americane pe modelul polis-ului grecesc, al comunităților democratice, în care ființa umană să se dezvolte liber și independent, competiția liberă selectând elitele comunităților, respectiv "aristocrația naturală" care trebuie investită în conducerea comunităților, a "districtelor" (wards). A fost adept al libertății religiilor, unitarian conservator, care a spijinit exprimarea liberă a tuturor credințelor, fiind promotor al statului național, al eticii industriale, al drepturilor statelor și al abolirii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
bisericii albe a satului, cu totul distrusă de războaie și a Curții Domnești, prinsă între iataganele otomane și diplomația rusă și având drept figură centrală, pe domnitorul Grigore al IIIlea Ghica. O altă lume prezentă în roman este aceea a aristocrației ruse, polarizată în jurul cneazului Grigorii Aleksandrovici Potemkin (1739 1791), om de stat, militar și diplomat rus, care apare în roman ca fiind comandantul suprem al armatei ruse combatante în Moldova, dar și ca favorit și sfătuitor apropiat al împărătesei Ekaterina
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o adevărată armată de 200.000 de oameni, împărțiți în unități combative de elită (Waffen SS) și în "unitățile cu cap de mort" însărcinate să facă treburile "murdare" ale regimului (poliție, paza lagărelor etc.). Menit să devină "matrița" unei noi aristocrații rasiale, selecționată cu grijă și fanatizată, SS-ul este condus de Reichsführerul Himmler care are și comanda Gestapoului. Aceste organizații care depind de Partidul Nazist, vor intra curînd în concurență, apoi în luptă deschisă cu serviciile de contraspionaj ale armatei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Desigur, muncitorii calificați nu au dispărut din uzina modernă. Din contra, aceștia ocupă un loc important în operațiunile de ajustare, de utilare, de reglare și de finisare care nu necesită automatizarea benzilor și care fac din ci un fel de aristocrație muncitorească, dar care nu reprezintă decît o fracțiune minoritară a personalului utilizat în marea industrie. Ei sînt cei care efectuează operațiunile cele mai grele și mai dezumanizante ale muncii din industrie, cei care suportă efectele demoralizatoare ale unui mediu în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
filozofului și cărturarului Mircea Vulcănescu: generația premergătoare (apărută după revoluția lui Tudor Vladimirescu 1821); generația pașoptistă (care a organizat revoluția politică națională, între care N. Bălcescu, Ion Brătianu, Golescu, Kogălniceanu, Rosetti, Avram Iancu); generația junimistă (reprezentată de intelectuali ai vechii aristocrații Carp, Negruzzi ș.a. la care s-au adăugat cărturari și scriitori ca Maiorescu, Eminescu, Creangă, P.P. Carp, V. Pogor). Ca spațiu de exprimare a ideilor a fost revista "Convorbiri literare". Această generație cuprinde două etape: una culturală, la Iași, una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
astăzi, iar sub parchet era bazinul unde se scălda lumea vara. Iarna se așeza parchetul deasupra. Inaugurarea s-a făcut cu mare pompă și a fost prezidată de prințul Dimitrie Ghica, primul efor al Eforiei spitalelor civile. A asistat toată aristocrația bucureșteană. Din anul acesta sala a fost dată pentru balurile mascate publice; o lume imensă umplea această vastă încăpere, dar gustul publicului era altul; după doi ani, lumea a părăsit sala băilor Eforiei și s-a întors la sălile cele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au săvârșit represalii, au executat și au ucis pe adversarii politici. În restaurantele din București apar doamne în doliu, ai cărora bărbați căzuseră în luptele politice. În București, toată opinia publică este simpatică prințului, numai ziarul l’Indépendance Roumaine, organul aristocrației române, care era rusofilă, publică numai versiuni ostile lui Battenberg. De-abia intrat în Sofia, prințul Alexandru, în fața ostilității hotărâte a Rusiei, este silit să abdice. El adresează o proclamație către popor, apoi instituie o regență compusă din Stambulof, Karaveloff
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
l-am regretat! Lupta a apărut la București în ziua de 15 noiembrie și imediat s-a plasat pe piață. Numele lui Panu devenise de mult popular în toate colțurile și în toate straturile țării. În loji, bineînțeles, era toată aristocrația. [procesul atentatului contra lui ion brătianu] În ziua de 17 decembrie vine înaintea Curții cu jurați procesul atentatorului la viața lui Ion Brătianu, Stoica Alexandrescu. Parchetul a implicat și pe frații Iosif și Ion Oroveanu, cel dintâi deputat liberal opoziționist
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]