2,401 matches
-
a enunțului propozițional. În final se trece la vorbirea ritmică prin citirea și recitarea de poezii, cu voce tare și înceată. Subiectul este antrenat într-un dialog de povestire, iar logopedul trebuie să imprime un ritm de vorbire adecvat, cu articularea accentuată a vocalelor care au creat probleme în pronunție. Cele mai frecvente dislalii ale vocalelor, care necesită corecție imediată, sunt: tonalitatea înaltă, nazalizarea și deformările interfonemice. - Tonalitatea înaltă crează „vocea de cap' stridentă și neinteligibilă, cu pierderea vibrațiilor toracice și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corectă pentru depistarea mecanismului principal de deformare articulară. Principalele măsuri sunt corectarea poziției limbii folosind o spatulă, corectarea poziției mandibulei și buzelor. Poziționarea corectă se realizează prin imitație în oglindă și utilizând planșe, scheme sau softuri computerizate de simulare a articulării. - Deformarea lui a în o deschis impune pronunția cu vârful limbii înafară și o deschidere mandibulară maximală. - Deformarea lui a în e necesită apăsarea limbii cu o spatulă, iar mandibula se coboară mai mult. - Deformarea lui e în i se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
bush-a-dat-lovitura.html?). 1.7.7. Definiții ale modei Parcursul istoric al ideii de modă și al principalelor lucrări pe această temă a arătat că, în linii generale, moda este un fenomen care derivă din contactul social, deci din socializare. În ceea ce privește articularea unor definiții ale modei, cei mai mulți dintre autori au relaționat conceptul de "modă" fie cu practicile estetice ale vieții cotidiene, subliniind caracterul temporar și ciclic al modelor, fie cu atitudinile și comportamentele de consum, de acumulare a unor comodități, accesorii și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cunoașterii sale științifice sau a concepției sale despre viață și multe altele (N. Elias, 1939/2002, 49). Convenția cu privire la un anumit stil, regulile de comportament în societate, modelarea reacțiilor emoționale, aprecierea curtoaziei, importanța vorbirii îngrijite și a conversației, felul de articulare a vorbirii și multe altele, toate acestea se formează în Franța inițial în rândurile societății de curte, ca apoi să înregistreze, printr-o continuă mișcare de extindere, o transformare a caracterului social într-unul național (N. Elias, 1939/2002, 80
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
caracterul vag al noțiunii de "gust colectiv" (G.B. Sproles, 1981, 120), meritul lui Herbert Blumer este, desigur, incontestabil prin orientarea tematicii în acord cu obiectul de studiu al sociologiei. Acest articol a însemnat una dintre cele mai importante contribuții la articularea unei teorii a modei în ansamblul științelor sociale, "o invitație adresată sociologilor de a trata serios problema modei" (H. Blumer, 1968, 275). 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale În sfârșit, omul se uită la Raskolnikov și-i spuse
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a dat naștere unei adeziuni la scară largă a indivizilor, în special a tinerilor, la diverse grupuri sociale, ceea ce Gilles Lipovetsky (2006/2007, 287) denumea "generația contraculturii". Voi prezenta în continuare teoria subculturii care poate oferi un argument teoretic pentru articularea generației contraculturii. 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale Deși teoria fluxului pe orizontală și cercetările prezentate anterior au subliniat rolul mass-media ca surse principale de informare și de orientare a gusturilor cu privire la îmbrăcăminte, totuși, în anumite contexte sociale, mișcările sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lor structurale pentru o perioadă. Însă observația potrivit căreia tinerii din mediile defavorizate își fac publice simbolurile antimodă și se atașează de o anumită marcă de producție pentru a ieși din impersonalitate nu este o evidență "spectaculoasă" a cercetării empirice. Articularea unei teorii cu privire la modul în care inovația din subcultură se infiltrează în curentele dominante ale modei ar trebui să răspundă unor interogații privind modul în care se transmit unele mode vestimentare de la subcultură la cultura dominantă și de aici către
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Bussines School: http://hbswk.hbs.edu/item/4688.html, 2005. Gavreliuc, Alin, O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2002. Gavreliuc, Alin, De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2006. Gibson, Pamela, "Fashioning the body", în Bruzzi, Stella și Pamela, Gibson (eds.), Fashion cultures: theories, explorations and analysis, Routledge, Londra, New York, 2002, pp. 105-117. Ginneken, Jaap van, Collective
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și de construcție a frazei, în: LRȘ, p. 28-29. [reluare din LLR, 5, nr. 1, 1976, p. 14-15]. [32] DIACONU, MIHAI, Strategiile didactice creative și studiul limbii materne în ciclul primar, RPed, 25, 1976, 25-32. [33] DOBRIȚOIU, ELENA,NEDELEA, ANA, Articularea substantivelor. Observații metodice referitoare la prima etapă de însușire a limbii române de către studenții străini, SȘIC, 1976, 63-71. [34] DORNEANU, EMILIA, Valențele formative ale exercițiului structural în predarea gramaticii, LL, 2, 1976, 375. [35] DUȚU, OLGA, Importanța momentului lexical în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Antologie de critică literară românească: vol. II, Sibiu, Editura Alma Mater, 2004. [112] TODI, AIDA, Limba romana: propuneri de teste pentru examene, Editura Cartea Universitara, București, 2004, 168 p. [113] TODOR, ERIKA MARIA, întrebarea individuală (dialogul cu sinele), - un metadiscurs despre articularea Lumii, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p. 65-67. [114] ȚINTARU-POPESCU, ELENA, Ortografia în ciclul primar. Drobeta Turnu-Severin, Stef, 2004, 55 p. [115] VASILIU, RODICA, Abecedarul pas cu pas / Rodica Vasiliu, Maria Dornescu, - Ed, a 2-a, rev, - Iași, Optima
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
se ivească doar un "eu" contextual, pe care lumea îl cheamă. Este și motivul pentru care simt că în zona aceasta legămintele sunt definitive. * Dacă ideile rele sunt secretate în aceeași zonă cu cele bune, având același "chimism", înseamnă că articularea oricărui sistem axiologic este una predominant contextuală. * Cum nu putem cunoaște în ceilalți energia care le-ar fi necesară să-și înfrâneze pornirile, efortul cerut de supunerea la normele "noastre", ar trebui să fim mai rezervați și în ceea ce privește acțiunile pe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
parfumului tot ce este plăcut pe lume miroase a femeie. * O carte reprezintă un dublu țipăt: al existenței autorului, acesta dorind să fie văzut, să iasă din anonimatul masei, și al suferinței acestuia, iscată de ceea ce trebuie să îndure. E articularea unui țipăt într-un noian de șoapte. * Posibil scop al existenței: să fii sursa unei valori. E un mod de a te afla în centru. * Conturul existenței personale este dat de compromisul pe care reușim să-l realizăm între necesitate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
1. Rolul contextului /57 5.1.1. Mărimea /58 5.1.2. Tehnologia /58 5.1.3. Mediul /59 5.2. Rolul variabilelor personale /63 5.2.1. Personalitatea /64 5.2.2. Teoriile implicite ale organizației /64 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale /65 Partea a doua. RELAȚIA INDIVID-ORGANIZAȚIE /67 Capitolul 4. Sensul muncii /69 1. Sensul muncii, un concept multidimensional /70 1.1. Centralitatea muncii /70 1.2. Importanța acordată diferitelor aspecte ale muncii /71 1.3. Obiectivul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cercetarea medicală. Mijloacele presupun colectarea de fonduri. Se va vorbi despre distanțarea de la scop dacă banii devin prioritatea în jurul căreia se organizează întreaga acțiune... Observarea organizațiilor arată că există o diversitate de scopuri ce depind de poziția în structură, o articulare constantă între scopuri personale și multiple scopuri organizaționale, între scopuri comune și scopuri contradictorii: indivizii au scopuri, nu organizațiile. Se ajunge astfel la o viziune mai puțin integrată și mai puțin coerentă asupra organizației. Organizația nu mai este o mecanică
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
zece) și schimbă viziunea asupra omului în organizație. Acesta dobândește statut de actor. Totuși Curie și Dupuy (1994) îi reproșează că-i rup pe actori de trecutul lor, dar și de implicările lor în mai multe domenii ale vieții. Această articulare între viața la muncă și viața în afara muncii definește "omul plural" care va fi central în modelul sistemului de activități. 5. Modelul sistemului de activități Modelul sistemului de activități a fost dezvoltat de echipa de psihologie socială a muncii (Laboratorul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
lui. Lucrările despre variabilele personale au tendința de a raționa ca și cum un decident autonom (responsabilul), aproape decontextualizat, ar alege forma organizației. Or, este greu să-l izolăm pe decident de contextul în care-și desfășoară acțiunile; se pune astfel problema articulării între variabilele personale și context. 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale Au fost propuse mai multe modele pentru analiza conjugată a factorilor de context și a variabilelor personale. Bobbitt și Ford (1980) propun o extindere a teoriei contingenței structurale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a raționa ca și cum un decident autonom (responsabilul), aproape decontextualizat, ar alege forma organizației. Or, este greu să-l izolăm pe decident de contextul în care-și desfășoară acțiunile; se pune astfel problema articulării între variabilele personale și context. 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale Au fost propuse mai multe modele pentru analiza conjugată a factorilor de context și a variabilelor personale. Bobbitt și Ford (1980) propun o extindere a teoriei contingenței structurale pentru a lua în calcul, alături de factorii de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de efort (expectanță). Persoana estimează posibilitatea de a atinge, printr-un anumit nivel de efort, o anumită performanță în realizarea sarcinii. Toate aceste variabile se combină pentru a determina motivația în muncă. Le putem prezenta într-o schemă. Figura 7. Articularea diferitelor componente ale modelului VIE Acest model este multiplicativ: motivația va fi nulă dacă unul dintre factori are o valoare egală cu 0. Individul este motivat dacă se simte capabil să ajungă la un rezultat și dacă performanțele profesionale îi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
una de "gestionare a diversității". Ea constă în a lua act de multiplicitatea teoriilor. Această diversitate este apoi organizată, fără un progres veritabil; • cea de-a doua constă în integrarea veritabilă a cercetărilor, prin combinarea diferitelor modele teoretice sau prin articularea lor pe baza unui cadru metateoretic. Este vorba aici de un "demers de integrare". Vom prezenta aceste două abordări. 4.1. Gestionarea diversității Landy și Becker (1987) s-au aflat la baza acestei orientări. În primul rând, ei clasează diferitele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în analiza ecarturilor dintre rezultate și normele de referință. Teoriile consolidării vor explica procesul de feedback. Teoriile expectanței vor guverna organizarea buclelor de control, în timp ce teoriile nevoilor vor permite explicarea atracției spre scopuri. Teoria controlului constituie un cadru care permite articularea tuturor teoriilor clasice ale motivației. Modelul integrativ are o mare valoare euristică. El îi permite lui Klein să emită treizeci de ipoteze care nu decurg din teoriile clasice. Rămâne însă ca ele să fie validate... DE REȚINUT • Motivația poate fi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pe baza unor relații de putere pe care grupurile le stabilesc în întreprinderi. Întreprinderea apare ca un loc privilegiat de socializare. După Francfort, Osty, Sainsaulieu, Uhalde, 1995. Figura 13. Șase tipuri de identități colective la locul de muncă Tentative de articulare a acestor orientări opuse au fost realizate de Sauvezon (2000). 5. O tentativă de integrare Potrivit lui Sauvezon, cultura organizațională poate fi considerată o reprezentare socială. Reprezentarea va fi definită, împreună cu Guimelli (1994), ca "un ansamblu de cunoștințe și opinii împărtășite
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și l-am primit de la obraz sfânt. Cuvioasa Ana numai s-a uitat la mine și m-a străpuns până-n inimă. De la dânsa mi-au venit și hotărârile de acuma”. În fapt, lucrurile avuseseră o nu chiar atât de lineară articulare, dar felul ei de a le vedea astfel înlănțuirea nu rămâne, totuși, cu nimic mai puțin simptomatic, mai puțin încărcat de un înțeles cu valoare de sinteză. Sfătuită de starețul de la Bistrița să se ducă și „la stăpânirea pământească în
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
pătimaș, „îndârjit”, imputat de Călinescu. Dimpotrivă, întreaga ei „prezență” în textul romanului, până la sfârșit, rămâne perfect credibilă, cu tot cu accentul de apogeu dramatic și acel climat special, de superioară „teatralitate”, care marchează distinct finalul: distinct, dar pe temelii consolidate progresiv în articularea epică a textului, care conferă forță sfârșitului și o credibilitate substanțială. Soluția sadoveniană a ieșit, indubitabil, din înfruntarea unor riscuri estetice de felul celor discutate: însă a făcut-o cu o subtilitate viguroasă, nu evitând ciocnirea de asemenea îndoieli și
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
romane, vremea lui Heraclius (610-641) a părut a fi cea care trebuie asociată acestui început. Lemerle propune însă anul 330, atunci când Constantin cel Mare a inaugurat noua capitală a imperiului. Din punctul nostru de vedere, dacă este să se evalueze articularea și evoluția unui model cultural de un asemenea profil, este util să considerăm că începuturile modului de gândire bizantin se manifestă în veacul IV, numit și veacul de aur al creștinismului, căci în această vreme nu numai că se precizează
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
istorică.’ Până la urmă, pentru un răsăritean, așa cum afirma Stăniloae, lumea creată nu are alt sens decât acela de a fi un loc de întâlnire a persoanelor și în primul rând a lui Dumnezeu Persoană cu omul persoană, și istoria acestei articulări a relației personale are consecințe radicale asupra creației. Pe măsura trecerii vremii, lumea devine tot mai personalizată, tot mai asumată de persoane ca mijloc de adâncire a comuniunii între ele. Există un nemărginit proces în cunoaștere în măsura în care este un nesfârșit
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]