1,519 matches
-
la urechile tuturor. Circulau bârfe. Se clevetea. Pauline era considerată o pedantă, mai rău, o "amazoană intelectuală". Copleșiți, părinții nu contenesc a-i repeta că jucând jocul acesta periculos își distrugea reputația, "risca să-și compromită întreg viitorul". Tânăra e asaltată de admiratori, însă aceștia nu sunt decât plevușcă. În acest răstimp, Pauline lăsa să-i scape peștii cei mari, partidele bune. În cele din urmă, norocul îi surâde Paulinei. Curând, prietena sa Elizabeth îi mărturisește că un tânăr misterios îi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o refuleze un drenaj, o mică supapă de siguranță, care o împiedică să explodeze. Face ca virginitatea să-i fie suportabilă. Din păcate, pe măsură ce gustă din savoarea acestui joc, Catherine îi descoperă și limitele. Ca atâtea alte fete tinere, este asaltată de "emoții neașteptate și de așteptări care rămân nesatisfăcute"36. Se împiedică mereu de un obstacol. Să sfideze interdicția, să depășească faza ambiguității, a necuviințelor cuviincioase este pentru ea o imposibilitate viscerală. Nerușinatele Cu toate acestea, sunt fete care, îmboldite
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și simplu / Cu sufletu-i curat"81. Lucru cât se poate de grăitor, adesea relația de seducție se înfiripă fără a ține seama de vârsta și de starea civilă a respectivei doamne. "Atâta-ți spun, dacă mai continui să-ți asaltezi ostașul cu răvașe așa înflăcărate, am de gând să-i trimit portretul tău", își amenință un domn bătrân consoarta, ajunsă și ea la o vârstă respectabilă, într-o caricatură publicată într-un cotidian de mare tiraj 82! Unii soldați angajează
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
echilibru la care reușise să ajungă cuplul este distrus când Hugo este transferat la Paris, în 1925. Cei doi soți lăsau în urmă America puritană și șovăielnică și se trezeau cufundați dintr-odată în atmosfera frenetică din Montparnasse. Amândoi sunt asaltați de senzații noi și tulburătoare, care îl îmbată pe Hugo, dar o scârbesc pe Anaïs. Când se află la croitor, tânărul bancher "privește îndelung și cu încântare fotografiile dansatoarelor de music-hall, care afișează o nuditate grosolană, cu totul lipsită de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-l considere o distracție, un exercițiu de seducție. Însă jocul acesta nu li se mai pare la fel de subversiv ca odinioară. El s-a delimitat de reputația infernală care îl însoțise în perioada Belle Époque. Când flirtează, Dominique Desanti nu este asaltată de remușcări, cum i se întâmpla cândva Catherinei Pozzi sau Mariei Bashkirtseff. Cel mult are senzația că practică aceste jocuri cu o oarecare "maliție nevinovată". Să stârnești dorința celuilalt face parte din joc, și cea care practică flirtul o știe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Nadia se strecoară într-un furou negru, asortat cu mănuși lungi de aceeași culoare și ciorapi sexy de nailon. Își pune un colier de perle și își aruncă în jurul gâtului un boa de puf. Când revine în cameră, Stef o asaltează cu fotografii... înainte de a se arunca și el pe pat. Cu toate astea, idila nu durează mult. Cei doi amanți sunt repede prinși din urmă de convențiile sociale ale epocii. Dacă unei tinere dintr-un mediu de oameni simpli i
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Reprezentanții lor se adresează direct Curții pentru a denunța furturile nobililor. Unul dintre purtătorii lor de cuvînt, Horea, merge la Viena în noiembrie 1783, apoi în aprilie 1784. În primăvara anului 1783, împăratul a făcut o vizită în Banat, fiind asaltat cu reclamații. Horea se exprimă în numele celor pătimași, adică a "celor care suferă". Preludiul răzmeriței a plecat de la modificarea modalităților de recrutare militară. losif al II-lea instaurează un sistem întărit de apărare a frontierelor. Or, acceptarea înrolării militare este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avioane anglo-americane bombardează capitala timp de o oră. Rezultatul: 900 de morți, 1200 de răniți. Apa lipsește din oraș, tramvaiele nu mai circulă. Șeful casei militare a Palatului, generalul Sănătescu, notează în jurnalul său, la data de 6 aprilie: "Sîntem asaltați de pretutindeni și sîntem întrebați care este hotărîrea guvernului. Eu nu pot să spun nimic, pentru că trebuie să păstrăm o totală discreție asupra a ceea ce avem de făcut". Vor trebui încă șase luni ca România să iasă din război, șase
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
feminine adesea se autodefinesc prin acte de violență, angajîndu-se într-un comportament extremist "macho". Femeile sînt în general mai pasive și mai neputincioase, deși, ocazional, cum se întîmplă cu sora lui Mookie, Jade, și cu soția lui portoricană, Tina, ele asaltează verbal personajele masculine. Într-adevăr, aceste exemple demonstrează tendința lui Lee de a utiliza imagini stereotipe de "scorpii" feminine, deși Jade, interpretată de sora lui, Joie Lee, este un personaj care dovedește multă înțelegere. Așa cum notează Michelle Wallace, Lee privilegiază
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel încât, chiar și în chestiunile militare, se consideră necesar să se discute, dacă războiul este drept sau nu. În afară de dreptate, tăria trebuie să fie însoțită și de prudență, iar prudența înseamnă a nu dezlănțui războiul. În cazul în care suntem asaltați avem dreptul de a ne apăra, după cum a procedat și David, care nu a mers niciodată la război fără să fi fost provocat ori fără a cere mai întâi ajutorul lui Domnului, care l-a făcut întotdeauna biruitor. Ambroziu declară
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
doctrină isterică și lipsită de unitate, era asemenea unui venin aducător de moarte și s-a răspândit din Persia în tot Imperiul roman, infiltrându-se în societate, îndeosebi în cea intelectuală și contaminând totul. În falsitatea și nelegiuirea sa, maniheismul asalta creștinismul, statul roman și mai ales armata imperială zguduită în stabilitatea și unitatea sa de omogeneitatea pietismului creștin. În cadrul acestor atacuri susținute, maniheii nu și-au dat pace niciodată: după persecuția violentă suferită sub domnia lui Dioclețian (284-305), au continuat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cheamată să reprezinte psihozele individuale ale personajelor). Poate fi și acesta o trăsătură a unei maniere femine de a scrie literatură, o “ceartă cu literatura” drapată Într-un expresionism numai pe jumătate jucat. Într-o lume În criză de timp, asaltată de conformismul televizualului și plictisită de nesfârșite saga, romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o serie abia deschisă - un videoclip. Avem de-a face fără Îndoială cu o scriitură psihologizantă - o altă trăsătură
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fiscal de raportare“, iar bătrânul s-a prefăcut că înțelege și a acceptat... Juristul în devenire habar n-avea ce-i aia legislație fiscală românească, dar voia să epateze cu citate pescuite de prin Monitorul Oficial - Partea I. M-a asaltat cu telefoanele chiar din acea seară. Numărul șapte era arestat, tocmai o rupsesem cu numărul opt, eram așadar cât se poate de singură, dar nu și disperată, așa că îmi permiteam să fiu pretențioasă; italianul era un pic prea îngâmfat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fost aplaudat viu, de vreo trei ori, dar, s-ar părea, în mod „haios”, ironic. Nu s-a bucurat de „primiri oficiale”: autorități, fanfară, pîine și sare, fete în costume naționale, flori. Nicăieri n-a fost vînat de reporteri sau asaltat de admiratori și admiratoare. De-a lungul întregii sale vieți, Bacovia n-a făcut parte din vreun „comitet de lectură”, „consiliu de administrație”, „juriu”, n-a acordat și n-a înmînat premii. N-a îndatorat pe nimeni și n-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mare. Ce mai vrei și tu prin crînguri Și cu noi te prinzi tovarăș? Viața noastră e-ncîntată. Iar a ta e-ntunecată De unde vii, te-ntoarce iarăși, Să fim singuri." 191 Văzîndu-l fără iubită, cucul, teiul și izvorul l-au asaltat cu întrebările. Dialogul închipuit de poet este amețitor de frumos: "Cucu-ntreabă: unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zînă să răsară Tuturora Teiul vechi un ram întins-a Ea să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Acest fapt îl face pe individul respectiv ca din presupus persecutat, să devină adesea persecutor, recurgând la reclamații, plângeri, violențe verbale și chiar la acte de agresiune corporală. Din categoria unor astfel de oameni se recrutează așa-numiții procesomani, care asaltează organele judiciare cu nenumărate sesizări și reclamații, și care aduc climatele familiale și profesionale într-o stare de exasperare. Atât delirul de „persecuție”, cât și cel de „revendicare”,, sunt puternic susținute afectiv și volițional în cadrul „sindromului paranoid”, știut fiind că
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
înjositoare nu-și poate găsi căile redresării ei morale, decât în „lumina conștiinței”: posibilitatea oamenilor de a se regenera sub raport moral este strâns legată de „patosul recuceririi sensului înalt și pur al vieții”; numai sub zbaterile chinuitoare ale „conștiinței” asaltate de „remușcare”, patimile cele mai încordate slăbesc, omul se umanizează, trăind ideea reconstrucției morale a propriei personalități. Că este așa o demonstrează nu numai existențele zbuciumate ale lui Mitea Karamazov, sau Raskolnikov, dar și strigătul de durere al lui Richard
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
demonstrează nu numai existențele zbuciumate ale lui Mitea Karamazov, sau Raskolnikov, dar și strigătul de durere al lui Richard al III-lea în noaptea bătăliei de la Bosworth, când el are impresia că spiritele celor uciși și nedreptățiți de el îl asaltează și-l acuză. Țipătul lui de disperare este, de fapt, expresia unei revelații psihice, respectiv al unei conștiințe, devenite acum deschise spre exigențele dreptății, spre necesitatea revenirii la acele sentimente umane, care aspiră capacitatea de compasiune și de înțelegere interiorului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diferite în cele două sisteme. Într-un sistem parlamentar de tip cabinet, presiunea se pune pe guvernarea centrală: aceasta poate fi sufocată cu ușurință. În Statele Unite, grupurile trebuie să atace multe aspecte pentru a obține ce doresc; ele nu pot "asalta" întregul sistem. Societatea poate fi mai atomizată, dar diviziunea responsabilității politice între mai multe centre de putere înseamnă că, în final, această atomizare are consecințe mai puțin grave decât cele pe care le-ar fi avut într-o țară unitară
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai puțin grave decât cele pe care le-ar fi avut într-o țară unitară condusă de un sistem de tip cabinet. Legăturile directe între popor și guvernare Sprijinul pentru democrația liberală în statele occidentale Imaginea unui sistem politic neputincios asaltat de nenumărate grupuri mici poate fi subiectivă. Acolo unde aceste grupuri sunt cele mai numeroase cu alte cuvinte, în democrațiile liberale occidentale sprijinul general față de regim este de asemenea răspândit, chiar mai larg decât în trecut. În aceste societăți, normele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
voluptatea murindului: o funestă Cină de toamnă, cuminecare cu viața, dar și cu moartea, vegheată de o ambiguă Ea și întreruptă de Marele Câine de Veghe; o Apariție în timpul unui ritual executat de micul soldat cu "somnul plin de spasme", asaltat de păsările aruncate prin vântul-abis și cu gleznele prelungi, transparente linse de animalele uscate de vânt; coborârea Îngerului negru, teribilul vestitor al apocalipsei ("strigându-mi cu gură de ură că nu, dar nu, că nimic nu se mai poate face
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ca un fel de marcaj al distanței pe care autorul acestei poezii o așează între propria interioritate și un cititor inapt să o circumscrie altfel decât trunchiind-o, așadar agresând-o. Și mai direct este țipătul aruncat mulțimii care îi asaltează universul lăuntric tradus în cheie lirică: "Am tras cu creta un cerc și încă unul/ am scrijelit mii de cercuri/ țipându-le noli me tangere/ noli me tangere/ Ei atunci au scos chei franceze, clești,/ patente, răngi și alte delicate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
hidalgo al speranței". Biologicul, organicul pur este scena acelorași lupte; ca într-o arenă internă, spațiu de dezvoltare și interacțiune surdă a funcțiilor fiziologice, organele vitale, ele însele transformate în cupluri prin coexistența incipient pură a principiilor de semn contrar, asaltează ființa rațională cu somații seci, cu "telegrame/ conținând pasaje viclene", construite în general pe ideea morții lente, neiertătoare. Plămânul, ficatul, inima, creierul ("hermafroditul") nu încetează a amenința poetul cu spectrul neputinței de a "pricepe", de a da sens unui "cântec
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare Când serviciu public de Informații din Franța a fost înlocuit de o serie de noi servicii telefonice, utilizatorii au fost asaltați de o mulțime de numere începând toate cu 118, urmate de alte trei cifre. Numărul 118.712 al France Telecom a înlocuit numărul inițial de Informații, 12, numărul 118.218 a lansat o versiune parodiată a două staruri de aerobic
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că își vopsește părul negru, dar părul era deja negru cînd l-a cumpărat". În acest caz apare o distorsiune a implicației p q, în care negarea premisei nu face decît să accentueze concluzia inițială disforică. viii) " Știu că ești asaltat de invitați. Te sfătuiesc să aplici următoarea tactică: dacă se sună la ușă apari îmbrăcat de plecare; în cazul unui musafir nedorit exclami: "Vai ce rău îmi pare, trebuie să plec, sînt așteptat; în caz contrar afirmi: "Vai ce bine
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]