2,884 matches
-
roluri ale auditorului. Destinatarii-locutori sînt considerați participanți impliciți în relația interlocutivă, în sensul că ei sînt vizați de ceea ce se spune și pot reacționa eventual; nu sînt considerați destinatari participanții neratificați, adică diferitele instanțe care asistă la schimbul verbal în calitate de ascultători sau de martori. În schimburile diadice, se face deci diferența între destinatari direcți sau alocutori (adică vizați de locutorul prezent) și destinatari indirecți sau ascultători. Determinarea acestor configurații interlocutive are drept repere alternanța schimburilor verbale și prezența regulatorilor. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care își cunoaște scopurile și audiența, ce transmite informația spre un public eterogen și slab organizat. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de un dezechilibru favorabil emițătorului. Printre termenii cu sens asemănător se numără: vorbitor, în opoziție cu ascultător; expeditor, în opoziție cu destinatar; autor, în opoziție cu cititor; cel care codifică un mesaj, în opoziție cu cel care decodifică un mesaj ; locutor, în opoziție cu interlocutor. V. locutor, destinatar, interlocutor. CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unei prezențe "goale" pe care celalalt simte nevoia s-o umple arătând interes pentru starea persoanei ce joacă rolul dezinteresatului, al neparticipantului; plângerea: creează presiunea salvării, ascultarea fiind o bună formă de a oferi energie poate sugera responsabilitatea sau obligația ascultătorului de a susține sau ajuta persoana ce se plânge (văicăreală). Cum ne putem apăra de hoții de energie? In primul rând să nu devenim obiectul atitudinilor de mai sus. Să devenim conștienți că toate certurile, necazurile și frustrările oamenilor au
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
la creier, În mod tradițional prin folosirea difuzoarelor, căștilor audio sau traductorilor piezoelectrici. Purtătorii modulați pot fi transmiși direct, În timp real, sau pot fi Înregistrați și depozitați pe suporturi mecanice, magnetice sau optice pentru transmisii programate și repetate către ascultător." Conform celor susținute de Silent Sounds Inc., acum este posibil, folosind supercalculatoare, să se analizeze modelul emoțional regăsit În electroencefalograma umană (EEG) și să se replice (să se "cloneze") aceste modele, adevărate "semnături emoționale", pe alt calculator, și, la voință
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
arăta credibil este acela de a fi precis. Credibilitatea rămâne o parte importantă a personalității noastre. 1.5.4.5. Secretele Cu toții iubim secretele. Când împărtășim secretele celorlalți câștigăm multă încredere din partea lor. Aceasta arată că avem multă încredere în ascultător. Când ne confesăm oamenilor, determinăm reacții reciproce, comunicarea se deschide la niveluri intime și este foarte ușor să ne convingem interlocutorul. 1.5.4.6. Deschiderea spre viitor Marii comercianți nu se mulțumesc să încheie o tranzacție, ei folosesc deschiderea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și amplificate de muzicalitatea rostirii. Cuvântul corect utilizat gramatical și ca tonalitate, fără prețiozități, are menirea să înlăture barierele dintre emițător și receptor, precum bătrâna ateniană îl recunoaște pe Theophrast că este străin după un singur cuvânt rostit, la fel ascultătorul simte când cel ce vorbește este „la el acasă”, din punctul de vedere al tematicii și limbajului. Când Theophrast a întrebat prin ce a fost recunoscut, i s-a răspuns că „vorbea prea etic”. Cuvintele rostite pot deci trăda și
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
nu înseamnă nimic în comparație cu puterea cuvântului. 2.8 Rostire și sens Rostirea este aceea care aduce cu fiecare cuvânt înseși lucrurile prezente, face ca totul să se miște și să pară viu într-atât încât să capete bunăvoința și interesul ascultătorului. Rostirea exactă, nuanțată, armonioasă, articulată corect dă comunicării valoare de interpretare personală, o personalizează sporind implicarea vorbitorului. Modul cum sunt rostite cuvintele și frazele exprimă trăsături de presonalitate, face inimitabil pe cel ce vorbește. Să ne gândim la discursurile lui
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
multă căldură umană, toate astea fiind greu de găsit în argumentarea adesea întortocheată și pedantă a anumitor pagini din marile tratate... E uimitor cum el știe să expună și să clarifice chestiunile cele mai dificile, să se apropie de sufletul ascultătorilor și să vorbească la fel ca un om obișnuit”; iar Quacquarelli observă că prin Predicile sale Augustin „face să se nască între el și acultători o simpatie reciprocă. Îi place să vorbească nu pentru că e încântat de cuvintele rostite, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de preț ale omileticii augustiniene: atingerea unui uimitor echilibru între simplicitate și elaborarea retorică. Acest echilibru este consecința unei atente discipline, formulată pe plan teoretic de Augustin însuși în Doctrina creștină, unde spune că predicatorul trebuie să-i povățuiască pe ascultători, să placă acestora și să-i instruiască; însă este și rezultatul unei neîntrerupte activități de propovăduire în sânul comunității. Și, în orice caz, nu e de crezut că aceste predici ar fi axate exclusiv pe probleme de etică practică; chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
predici în care au intrat și compoziții neautentice așa cum se întâmpla de obicei cu aceste culegeri. Omiliile autentice au mai ales un caracter exegetic și respectă tradiționala distincție dintre semnificația literală și cea spirituală care trebuie să servească la educarea ascultătorului sau a cititorului. Morala creștină este prezentată destul de simplu, fără prea multe aprofundări. Omiliile cu conținut dogmatic sunt puține: ele se referă mai ales la problema încarnării sau combat în mod generic ereziile. În unele este explicat simbolul apostolic, în
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la orice ornament literar (și acest aspect dovedește diferența dintre spiritul secolului al cincilea, înclinat spre literatură, și cel al secolului al șaselea, mai realist); Cezar folosea limba populară, de zi cu zi, adaptându-se la capacitatea de înțelegere a ascultătorilor, și evita cu desăvârșire înfloriturile retorice. Aceste principii, conform cărora predicatorul trebuie să se exprime în modul cel mai natural și mai simplu pentru a putea fi înțeles și de către cei fără carte, sunt subliniate în mod repetat de către Cezar
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trebuie privite ca aur purificat (I, 369). Isidor nu e de acord cu alegorizarea sistematică a Scripturilor care ne face să ne considerăm mai învățați decât suntem și transformă cuvintele acestora în orice lucru dorim noi ceea ce îi derutează pe ascultători (IV, 117). Îi critică și pe cei care se străduiesc să interpreteze tot Vechiul Testament ca o referire la Cristos: forțând sensul simplu al enunțurilor, aceștia fac un serviciu păgânilor și ereticilor; numai unele părți sunt profeții referitoare la Cristos (II
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
selecții întâmplătoare. Învățăturile sunt niște „conferințe”, adică discuții pe teme cu caracter spiritual, legate de itinerariul ascezei monastice: renunțarea, umilința, conștiința, teama de Dumnezeu, interdicția de a-ți urma propria judecată, aceea de a judeca etc. Au fost notate de ascultători și după aceea redactate, deși nici cei ce le-au redactat nu au fost mânați de intenții literare ca în cazul Conferințelor lui Ioan Cassian (aici, pp. ???-???) analoage ca gen. Textele lui Dorotei păstrează spontaneitatea exprimării orale. Temele sunt dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
oamenii să-l caute pe pipăite, pornind de la lucrările sale, iar acum îi îndeamnă să se îndrepte către El și să iasă din epoca neștiinței în vederea Judecății de Apoi și a Învierii. Și tocmai când Pavel abordează această ultimă temă, ascultătorii îl lasă baltă: nu fără îndreptățire, Luca vedea tocmai în acest motiv evanghelic un obstacol greu de depășit pentru tradiția culturală greacă. Astfel, succesul lui Pavel la Atena a fost limitat, nu inexistent, pentru că, afirmă autorul bizuindu-se probabil pe
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu fără îndreptățire, Luca vedea tocmai în acest motiv evanghelic un obstacol greu de depășit pentru tradiția culturală greacă. Astfel, succesul lui Pavel la Atena a fost limitat, nu inexistent, pentru că, afirmă autorul bizuindu-se probabil pe tradiție, unii dintre ascultători s-au convertit: “între care și Dionisie Areopagitul și o femeie cu numele Damaris, și alții împreună cu ei” (17,34). Dacă Damaris nu va mai reapărea pe scena istoriei, cu totul altul va fi destinul lui Dionisie. Prin 180, Dionisie
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
siguranță, aceasta nu există nici în prezent. Diferite tipuri de muzică sînt preferate de diferite segmente din public, și de aceea istoria din secolul al XX-lea a serviciilor publice de radio reprezintă istoria recunoașterii treptate a fragmentării masei de ascultători din societatea civilă în diferite segmente de gusturi. Curentele din sfera muzicii ilustrează problema de bază în acest caz: modelul serviciilor publice încorsetează audiența și încalcă în mod regulat propriul său principiu privind egalitatea accesului pentru toți la programele de
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a astrologului. Autoritatea și înțelepciunea lui salvă de la dezmembrare enormul imperiu mongol, rămas fără conducător. I-L-C-T forță pe fiii marelui dispărut să recunoască pe Ogotai șef. Dar fatalitatea imediată nu a putut decât să fie amânată. Urmașii marelui Khan, toți ascultători ai verdictelor planetare, unii cu capitala în China, alții tocmai pe Volga sau spre Persia, nu mai aveau o conducere unitară. Pe la 1400, un nou soare răsare pentru imperiul mongol: Timur-I-Lang, cunoscut sub numele Tamerlan cel Schiop. Acest demn urmaș
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
limba rusă, de tot hazul, la Radio Nova, Maricica Livițchi invita doritorii să vină de urgență la sediul partidului din strada Columna, pentru a fi înscriși pe liste și a porni neîntârziat bătălia pentru câștigarea alegerilor. Nu știu care a fost reacția ascultătorilor radionoviști - în general fani ai lui „Space Girls” și „Backstreet Boys” - la discursul cu reale valențe actoricești ale Maricicăi Livițchi (la început, pentru a capta atenția, vocea e stinsă, sugrumată de tristețe, abia reușind să rețină puhoiul de lacrimi caritabile
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
țiganii și-au dat seama de trădare. În întunericul nopții a avut loc un conflict care s-a terminat tragic: un țigan ucis cu pistolul, Neculai Isac a rămas fără un ochi, țigăncușa a fost înjunghiată și aruncată în fântână... Ascultătorii au rămas "tăcuți și mâhniți", imaginându-și fântâna care nu mai exista, iar Neculai Isac cu ochiul "cel viu, mare și neguros, privea țintă în jos, în neagra fântână a trecutului". Neculai Isac era căpitan de mazâli la Bălăbănești, din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de analiză a narativității, dar o analiză nu strict lingvistică: sînt luate în considerație și narațiuni vizuale precum filmul, benzile desenate, afișele de reclamă ca modalitate de expresie culturală implicînd efectul pe care diferitele aspecte narative le au asupra cititorului / ascultătorului sau privitorului. Așa cum ni se atrage atenția, în teoria și critica actuală s-a depășit iluzia iluministă că, în încercarea sa de a întelege, subiectul se poate situa în afara a ceea ce critică și analizează. Sîntem avertizați că obiectivitatea este o
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe deplin integrată în text. Cînd un personaj nu numai că privește dar și descrie ceea ce vede, apare o anumită schimbare în motivație, deși rămîn în joc, în principiu, toate cerințele de mai sus în privința motivației. Actul vorbirii necesită un ascultător. Vorbitorul care vizează construcții de personaje trebuie să aibă cunoștințe pe care ascultătorul interesat de personaje nu le are, dar i-ar plăcea să le aibă. Ascultătorul, de exemplu, poate fi orb, sau tînăr sau amator. Mai există o a
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și descrie ceea ce vede, apare o anumită schimbare în motivație, deși rămîn în joc, în principiu, toate cerințele de mai sus în privința motivației. Actul vorbirii necesită un ascultător. Vorbitorul care vizează construcții de personaje trebuie să aibă cunoștințe pe care ascultătorul interesat de personaje nu le are, dar i-ar plăcea să le aibă. Ascultătorul, de exemplu, poate fi orb, sau tînăr sau amator. Mai există o a treia formă de motivație, care seamănă cu descrierea homerică. La nivelul fabulei, actorul
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în principiu, toate cerințele de mai sus în privința motivației. Actul vorbirii necesită un ascultător. Vorbitorul care vizează construcții de personaje trebuie să aibă cunoștințe pe care ascultătorul interesat de personaje nu le are, dar i-ar plăcea să le aibă. Ascultătorul, de exemplu, poate fi orb, sau tînăr sau amator. Mai există o a treia formă de motivație, care seamănă cu descrierea homerică. La nivelul fabulei, actorul realizează o acțiune cu un obiect. Descrierea devine, atunci, pe de-a-ntregul narativă. Un
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ca naratorul este parte din fabulă. Semnele procesului emotiv sînt, prin urmare, și semne de auto-referință. Există mai multe tipuri de astfel de semne. Aș vorbi chiar de două situații diferite de limbaj: limbaj referitor la contactul dintre vorbitor și ascultător, și limbaj referitor la ceilalți. Această împărțire în două situații de limbaj, una personală și una impersonală, ne-ar putea ajuta să înțelegem acest fenomen, ca și altele asemenea lui. În f.II am văzut dovezi că naratorul este implicat
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
putea calcula un timp mediu de lectură per roman. Timpul pentru lectură ar fi atunci, în principiu, comparabil cu timpul acoperit de un concert sau o piesă de teatru, chiar dacă timpul acestor spectacole nu variază de la destinatar la destinatar (de la ascultător la ascultător, de la spectator la spectator), ci de la spectacol la spectacol. Produsul final al acestor calcule este îndoielnic, pentru că lucrăm cu medii; și apoi relevanța încă rămîne de stabilit, pentru a nu mai menționa problemele legate de repetiții. Deocamdată, trebuie
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]