2,081 matches
-
studiul statistic al faptelor sociale. A. Comte consideră că noua disciplină este menită să încununeze sistemul științelor care se constituiseră deja, și care în opinia sa urmează o serie ascendentă care nu poate fi modificată sau răsturnată, începând cu matematica, astronomia, fizica, chimia și încheindu-se cu biologia. La mijlocul secolului al XIX-lea, considera A. Comte, această piramidă rămâne incompletă, deoarece ea se oprește doar la științele viului. În opinia lui, știința care trebuia să încheie această piramidă și să devină
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
patru volume despre Système de politique positive ("Sistem de politică pozitivă") între anii 1851-18540. Elaborează legea celor trei stadii ale evoluției societății : teologică, metafizică și pozitivă. Consideră că, pentru realizarea stadiului pozitiv, trebuie aplicată legea enciclopedică, adică introducerea științelor (matematică, astronomie, fizică, chimie, biologie și sociologie) care pot oferi armonia socială necesară unei societăți pozitive. 20 Joseph Butler (1692-1752), episcop și filosof englez, scrie cărțile Fifteen Sermons Preached at the Rolls Chapel (1726) și Analogy of Religion, Natural and Revealed (1736
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Capella, cap. A.1. Filologia). Miniaturile manuscriselor scolastice reprezintă adesea sistemul cunoașterii prin imaginea unui copac, din al cărui trunchi puternic se despart șapte ramuri, cîte una pentru fiecare artă (id est disciplină): gramatica, retorica, dialectica, arit me tica, geometria, astronomia, muzica. Pentru a fi un Învățat, studiosul trebuia să fie stăpîn pe toate aceste discipline, chiar dacă În realitate, dintre relativ puținii care puteau accede la educația superioară, rari erau cei ce reușeau să-și desăvîrșească efectiv Întregul curriculum. O restructurare
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
a este rațional, ne interesează ca numărul dinților să nu fie prea mare și raportul menționat să fie cât mai apropiat de a. Problema s-a rezolvat folosind dezvoltarea lui a În fracție continuă. Problema anului calendaristic. Se cunoaște, din astronomie, că anul (perioada unei rotații complete a Pământului În jurul Soarelui) are α = 365,24220... zile „medii”. Dezvoltarea În fracție continuă a acestui număr are primele 5 elemente: . Primele reduse vor fi: 365, 4 1365 , 29 7365 , 33 8365 , 128 31365
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
cursuri predau și profesori persani, caldeeni, fenicieni. Persanii predau magia persanăsub numele de Kabală. Caldeenii și fenicienii care socoteau astrele ființe însuflețite aparținând lanțului universal de emanații divine, cu puteri nelimitate, a invizibilei lumi compusă din infime particule luminoase, predau astronomia, astrologia și magia. Confreeria Frații Tăcerii pe lângă procesul de educație și inițiere al tinerilor, se ocupa și de problemele juridice, administrative și economice, care erau rezolvate de consiliul confreeriei, condus de către un consilier general. Munca se desfășura armonios, toate hotărârile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
funcționa în casa sa. În salonul mare al vilei, erau adunați membri marcanți ai clubului și câțiva iluștri intelectuali din localitate. Nonșalant și dezinvolt, spirit superior și puternic, colonelul își captiva auditoriul cu alocuțiunile sale savante, în domeniile parapsihologiei, astrologiei, astronomiei, biologiei, anatomiei, magiei și radiesteziei. -Domnilor azi vom invoca și comunica cu spiritile unor mari oameni ai antichității și evului mediu. Spiritele vor fi materializate în corp ectoplasmatic și vor putea răspunde la o singură întrebare scurtă. Apariția fiecăruia va
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Această pagină nu se introduce in PDF!) AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio Studiu introductiv, traducere și note de Anca Negru Cuprins Studiu introductiv / 41 Introducere / 41 Partea întâi: Matematică / 55 Partea a doua: Astronomie și muzică / 75 Partea a treia: Filozofie / 98 Concluzii / 115 Bibliografie / 130 Commentarii in Somnivm Scipionis / 134 Liber primus / 134 Liber secundus / 306 Comentarii la Visul lui Scipio / 135 Cartea I / 135 Cartea a II-a / 307 Note la "Comentarii
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
celor trei interstitii (I, 6, 40) importanța numărului trei în această teorie nu este exprimată. Totuși, întreaga teorie a elementelor este ca o alegorie vizuală elaborată în figuri geometrice despre formarea Universului vizibil ce simbolizează principiul Inteligibil. Partea a doua Astronomie și muzică Capitolul 1 Mișcarea sferei celeste și mișcarea planetelor Astronomia, ca și muzica, este o știință a mișcării, însă a mișcărilor vizibile (Rep. VII - 530cd), se bazează pe un sistem armonic de mișcări fondat pe natura ideală a lucrurilor
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
teorie nu este exprimată. Totuși, întreaga teorie a elementelor este ca o alegorie vizuală elaborată în figuri geometrice despre formarea Universului vizibil ce simbolizează principiul Inteligibil. Partea a doua Astronomie și muzică Capitolul 1 Mișcarea sferei celeste și mișcarea planetelor Astronomia, ca și muzica, este o știință a mișcării, însă a mișcărilor vizibile (Rep. VII - 530cd), se bazează pe un sistem armonic de mișcări fondat pe natura ideală a lucrurilor. Astronomia studiază regularitatea, periodicitatea mișcărilor astrale, este prototipul perfecțiunii, ordinii și
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și muzică Capitolul 1 Mișcarea sferei celeste și mișcarea planetelor Astronomia, ca și muzica, este o știință a mișcării, însă a mișcărilor vizibile (Rep. VII - 530cd), se bazează pe un sistem armonic de mișcări fondat pe natura ideală a lucrurilor. Astronomia studiază regularitatea, periodicitatea mișcărilor astrale, este prototipul perfecțiunii, ordinii și armoniei universale. Cu excepția opoziției fundamentale dintre mișcare și repaos (stare, moveri Comm. II, 6, 2), Macrobius, urmându-l pe Platon, adesea prin interpretările lui Plotin, distinge două mișcări esențiale: mișcarea
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat anima qua impellitur; Plot. II, 2, 1). Macrobius încearcă să ofere o soluție problemei fundamentale a întregii astronomii antice: în ce fel, pornind de la mișcările simple (circulare și uniforme), să ia în considerare mișcarea contrară a planetelor menționând mișcarea diurnă (I, 17, 6-7 de septem subiectis globis ait, qui versantur retro contrario motu atque caelum. quod cum dicit
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
fixelor servește drept punct de pornire în comparare, este unitatea de măsură a altor viteze; O diferență de mare importanță între metodele de analizare a lui Platon și a lui Macrobius este faptul că, pe de o parte, pentru Platon astronomia se definește nu ca o observație prin intermediul simțurilor, a mișcărilor cerului vizibil, ci drept o cunoaștere ideală a mișcării și repaosului, a variațiilor de viteză între coordonatele rapidității și lentoarei 23, pe de alta Macrobius susține, sprijină ideaticul (teoreticul) prin
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Macrobius susține, sprijină ideaticul (teoreticul) prin sensibil (practic, empiric), raționalul este demonstrat, verificat empiric, adică printr-un apel la simțuri (nec negare hoc quisquam poterit quod visus adfirmat - I,18, 6; ibid. I, 18, 7). Cerul, obiectul de studiu al astronomiei, este un sistem armonic de mișcări circulare, care susțin relațiile de identitate și diferență. Știința mișcării presupune două forme elementare de mișcare: una definită prin identitate, mișcarea de rotație în jurul axei proprii (mișcarea sferei celeste), alta prin diferență, mișcarea de
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
diferență. Știința mișcării presupune două forme elementare de mișcare: una definită prin identitate, mișcarea de rotație în jurul axei proprii (mișcarea sferei celeste), alta prin diferență, mișcarea de revoluție cu deplasare în spațiu (mișcarea proprie planetelor). Capitolul 2 Imobilitatea Pământului În astronomie, Pământul deține un rol deosebit, relevat și de Macrobius (I, 20, 22; 22, 3-7; I, 19, 11; II, 4, 7 sq.) atribuit lui datorită presupusei imobilității și poziției sale care coincide cu centrul Universului; opoziția fundamentală Pământ planete se reduce
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
45-46), la intervalele și acordurile muzicale (II, 1, 13), în calcularea distanțelor dintre planete (II, 3, 14). 2. Unitatea Teoriei Contrariilor 2.1. Doctrinele menționate deja, care presupun teoria contrariilor cuprind patru domenii ale cunoașterii și totodată ale realității: matematică, astronomie, muzică, filozofie (etică și metafizică). Delimitările, diferențele dintre ele sunt eliminate prin aplicarea consecventă și concomitentă a unor informații, idei, teorii ce aparțin primelor trei domenii filozofiei sau prin apelul la acestea pentru a justifica, explica o idee filozofică. Toate
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
terestră și în mod special în cea celestă (II, 1, 13); proporțiile elementelor determină inextricabilitatea conexiunii lor în cadrul Corpului Universal (I, 6, 28); monada este Parul-Impar echivalentă cu cea de-a doua ipostază, Intelectul (I, 6, 8-9). 2.1.2. Astronomia și muzica sunt amândouă științe ale mișcării, cea dintâi studiază regularitatea și periodicitatea mișcărilor astrale, cea din urmă mișcările aerului sau șocurile survenite din ciocnirea violentă a două corpuri sau a aerului și a unui corp; sunt în strânsă interdependență
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
prin impulsul rațional al Sufletului Universal devine armonică, o muzică inteligibilă, de neperceput de către oameni (II, 4, 14); ordinea (gama ascendentă I, 21, 6), viteza de mișcare a astrelor au de asemenea un rol important în muzica sferelor. Muzica și astronomia sunt amândouă în dependență de matematică: prima datorită supunerii intervalelor concordante analizei matematice, fiind astfel în legătură directă cu Numărul (aritmetică, cf. supra), cea de-a doua prin calcularea vitezei planetelor (II, 4, 8-9), determinarea distanțelor dintre planete (aceeași progresie
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Universal (matematică, metafizică, funcție generatoare); 2.2.3. ierarhizarea și guvernarea Universului (diviziunea neoplatoniciană) incluzând ordinea planetelor, distanța dintre ele, mișcările contrare, legitatea naturii: sfera aplanes pe de o parte și pe de alta Pământul și cele 7 sfere planetare (astronomie, matematică, metafizică; funcție ordonatoare); 2.2.4. muzica sferelor (muzică, astronomie, metafizică, funcție generatoare, expresia raționalității lui); 2.2.5. generarea sufletelor multiple (metafizică, funcție ordonatoare) 2.2.6. descensus-ascensus, întoarcerea sau depărtarea de Sufletul Universal provoacă cele două fenomene
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Universului (diviziunea neoplatoniciană) incluzând ordinea planetelor, distanța dintre ele, mișcările contrare, legitatea naturii: sfera aplanes pe de o parte și pe de alta Pământul și cele 7 sfere planetare (astronomie, matematică, metafizică; funcție ordonatoare); 2.2.4. muzica sferelor (muzică, astronomie, metafizică, funcție generatoare, expresia raționalității lui); 2.2.5. generarea sufletelor multiple (metafizică, funcție ordonatoare) 2.2.6. descensus-ascensus, întoarcerea sau depărtarea de Sufletul Universal provoacă cele două fenomene (matematică, metafizică și etică: funcție pozitivă, unificatoare și negativă, distructivă); 2
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
I, 6, 29-31 și îl citează pe Hesiod I, 9, 7. 4. Influența Comentariilor lui Macrobius în Evul Mediu Popularitatea operei macrobiene în Evul Mediu se datorează mai ales subiectelor și doctrinelor de mare interes prezentate, în special din domeniul astronomiei și geografiei (mișcările sferei celeste și planetelor, ordinea sferelor planetare, dovezile cu privire la plasarea centrală a Pământului în Univers, armonia sferelor, cele patru zone locuite ale globului, doctrinele referitoare la suflet, ipostazele neoplatoniciene etc.), dar și preciziei și exactității expunerii. Influența
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
musica e filosofia nell'antichita, edizioni dell'Atheneo, 1991. Aubenque, Pierre, Problema ființei la Aristotel, traducere de Daniela Gheorghiu, prefață și control științific Ioan Lucian Munteanu, ed. Teora, colecția Universitas, București, 1998. Le Boeuffle, Andre, Le vocabulaire latin de l'astronomie, service de reproduction de theses, Universite de Lille, Lille, 1973, vol. 1-3. Bouche-Leclercq, A., Istoria divinației în antichitate, ed. Symposion, 1999, vol. 1. Brehier, Emile, Histoire de la philosophie, tome 1, fasc. 1 și 2, Presses universitaires de France, Paris, 1967
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
inerțiale" (Bereiter, 1984; Bransford, 1989); incapacitatea celui ce învață de a aplica sau transfera cele învățate; lipsa de conceptualizare datorată neînțelegerii, inconsistenței informaționale sau transferului negativ, materializate uneori în concepte empirice, chiar naive (vezi cunoașterea în domeniul fizici, biologiei, chimiei, astronomiei ș.a.). La nivel instituțional, învățarea școlară reprezintă : un proiect sociocultural și psihopedagogic dirijat și autodirijat de asimilare intensivă a ceea ce este planificat în anumite documente curriculare - plan de studii, programe manuale recomandate ș.a. ; activitate sistematică de asimilare a valorilor curriculare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în personajele lui și în relațiile dintre ele. Simpla expunere a cunoștințelor sau teoriilor lui nu este de ajuns. La fel ca orice informații de alt tip oare se găsesc în literatură, cum ar fi, de exemplu, date privind navigația, astronomia sau istoria, asemenea expuneri nu reprezintă altceva decât "materie" sau "conținut", în unele cazuri, legătura ou psihologia timpului poate fi îndoielnică sau foarte slabă.( a) Încercările de a-l introduce pe Hamlet sau pe Jaques în vreunul din tiparele psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
din povestirea Cu Parlamentul în URSS. Urmându-l pe Victor Anestin, S. abordează și epica de anticipație. În Lămuriri, text așezat în fruntea „romanului astronomic” pe care îl compune, își mărturisește intenția de a da noțiuni științifice folositoare, îndeosebi de astronomie, „într-o formă literară cât mai îngrijită” și „fără aberațiunile de imaginație în căutarea senzaționalului ale imitatorilor lui E. A. Poe”. Dacă noțiunile transmise cititorilor sunt relativ neînsemnate, dacă latura SF e de o naivitate patentă, în schimb acuratețea stilului, ritmica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
în subsoluri, fiind readuse la Atena pe la 100 î.Hr. În 86 î.Hr., sunt aduse la Roma și ajung mai târziu până la Andronicus din Rodos. Vastul sistem filosofic și științific conceput de Aristotel, uimitor prin diversitate (logică, teologie, politică, estetică, fizică, astronomie, zoologie etc.) și profunzime, a stat la baza gândirii medievale creștine și islamice și a fost axul culturii Occidentului până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Din cele peste 150 de lucrări care îi sunt atribuite (Diogenes Laertios menționa 145), s-
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]