9,111 matches
-
asimetrice și cu numeroase petede de colorare. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca talie, vegetează defectuos, producțiile fiind din ce în ce mai mici, iar bobițele sunt lipsite parțial de semințe (fig. 187). Răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Natura virotică a bolii a fost precizată de către K. Harmon și W.C. Snyder în anul 1946. După I. Pop (1988) în țara noastră, boala este frecventă pe soiurile Merlot, Fetească neagră, Chasselas d'ore și pe unii hibrizi. Simptome. Plantele atacate se deosebesc cu ușurință de cele sănătoase prin aceea că sunt de înălțime mai mică; soiurile cu struguri roșii au frunze înroșite sau sunt de un galben-pal la soiurile cu struguri albi. Frunzele încep să se răsucească, dinspre partea superioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
galben în funcție de soi, prezentând pete de arsură ce se întind în spațiile dintre nervuri. Producția este diminuată sub aspect cantitativ și calitativ; strugurii nu se mai maturează normal, coloritul bobițelor este alterat, iar procentul de zahăr este mai mic. Plantele atacate prezintă corzi nelignificate care au un număr mai mic de ochi; rezistența la ger a coardelor este slabă, boala fiind foarte păgubitoare în zonele unde se practică neîngroparea peste iarnă a plantelor (viță de vie cu port înalt). Transmitere-răspândire. Răspândirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi sănătoși. Frunzele lăstarilor infectați se îngălbenesc parțial sau total, țesuturile luând un colorit metalic, caracteristic. Atacul este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în 1-2 ani, nu mai produc struguri. Transmitere-răspândire Transmiterea de la plantele bolnave la cele sănătoase se poate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în 1-2 ani, nu mai produc struguri. Transmitere-răspândire Transmiterea de la plantele bolnave la cele sănătoase se poate face prin altoire. În natură, această boală
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în 1-2 ani, nu mai produc struguri. Transmitere-răspândire Transmiterea de la plantele bolnave la cele sănătoase se poate face prin altoire. În natură, această boală se transmite prin cicada (Scaphoideus littoralis). Plantele atacate manifestă o sensibilitate sporită la făinare (Uncinula necator
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în 1-2 ani, nu mai produc struguri. Transmitere-răspândire Transmiterea de la plantele bolnave la cele sănătoase se poate face prin altoire. În natură, această boală se transmite prin cicada (Scaphoideus littoralis). Plantele atacate manifestă o sensibilitate sporită la făinare (Uncinula necator). Prevenire și combatere. Se recomandă scoaterea din plantații și din școlile de vițe a plantelor atacate și distrugerea lor prin ardere; combaterea cicadei prin tratamente cu organofosforice,este obligatorie. Bacterioze 10.5
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se poate face prin altoire. În natură, această boală se transmite prin cicada (Scaphoideus littoralis). Plantele atacate manifestă o sensibilitate sporită la făinare (Uncinula necator). Prevenire și combatere. Se recomandă scoaterea din plantații și din școlile de vițe a plantelor atacate și distrugerea lor prin ardere; combaterea cicadei prin tratamente cu organofosforice,este obligatorie. Bacterioze 10.5. Cancerul bacterian Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Prima cercetare care ademonstrat că o bacterie dă cancerul a fost cea a lui F.Cavara în 1885
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Rezistența la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin, pe care-l prezintă sucul celular, în această fază. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ceros, permit ieșirea miceliului în exterior. Infecția pe boabe continuă și după ce boabele sunt mai mari și acoperite cu stratul ceros, ciuperca pătrunzând prin partea lățită a codiței bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "putregai brun" . Formarea miceliului și a sporilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Grasă de Cotnari, Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Chasselas rosă, Chasselas d'oră, Regina viilor, Fetească albă și Aligote. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați și distruși prin ardere. Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex cu evitarea azotului în exces. În podgoriile unde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate (fig. 191). Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce se pot uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brunăcenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte vizibilă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce se pot uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brunăcenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte vizibilă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brunăcenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte vizibilă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de asemenea, produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar spori. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate trăi în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție și iernează ca scleroți și rizomorfe. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și Bucium din județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea frunzelor (I. Mirică și col
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
redus de zahăr. În cazul atacurilor puternice, pe tulpini și brațe apar crăpături longitudinale, profunde, care pot fi confundate cu efectul secetelor prelungite din timpul verii (Maria Oprea și col., 1984, E. Ulea, 1994). În secțiune longitudinală prin lemnul butucilor atacați se văd brunificări specifice, dure și de culoare brun cenușie până la brun-violet, în funcție de soi . Ciuperca produce o distrugere a celulozei, lignina nefiind transformată, ceea ce conferă lemnului o culoare închisă. Lemnul crapă în trei direcții, fapt ce explică și ruperea foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
specifice, dure și de culoare brun cenușie până la brun-violet, în funcție de soi . Ciuperca produce o distrugere a celulozei, lignina nefiind transformată, ceea ce conferă lemnului o culoare închisă. Lemnul crapă în trei direcții, fapt ce explică și ruperea foarte ușoară a cordoanelor atacate, când se încearcă rezistența la îndoire, ceea ce se cheamă “testul morcovului”. Uneori simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul din brațe, dar ulterior atacul progresează cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câțiva ani survenind moartea. Transmitere-răspândire. Principala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ating 2-3 cm în diametru. Numărul petelor ce apar pe o frunză este relativ mic (2-3). Țesuturile se brunifică,începând din centrul petelor, iar frunza parcă ar fi arsă. Evoluția bolii este destul de rapidă, astfel că de multe ori planta atacată rămâne desfrunzită la începutul lunii august. Dacă infecțiile sunt slabe, spre toamnă, simptomele descrise dispar. În urma desfrunzirii, ciorchinii prezintă bobițe mici, zbârcite care nu se maturează în mod normal. Transmitere-răspândire. În plantațiile pe port înalt, boala este rar întâlnită, deoarece
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de incubație este extrem de scurtă (2 zile). Astfel se explică pagubele foarte mari ce le produce ciuperca în toamnele ploioase și călduroase. Dezvoltarea ciupercii începând cu 1-2șC, duce la pierderi mari și la strugurii păstrați în depozite frigorifice. Pe organele atacate, ciuperca formează microscleroți sub forma cărora iernează. În primăvară, în urma germinării scleroților, se formează atât spori cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezinfectat prin scufundare în soluție de sulfat de cupru în concentrație de 3 %. În plantațiile viticole și livezi, fructificațiile tinere vor fi adunate și date în consum, înainte ca sporii să se matureze și să fie răspândiți. Butucii sau pomii atacați vor fi scoși, iar locul respectiv va fi dezinfectat cu fungicide. În acest caz, golurile vor fi completate după cel puțin un an. Se recomandă măsuri de agrotehnică viticolă și pomicolă ce duc la ridicarea vigorii plantelor, deoarece ciuperca este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]