3,106 matches
-
centru în comuna suburbană Colentina. Aci am înființat în anul 1930, prima grădiniță de copii ce poartă numele de „Ilincuța Cantacuzino”. În primul an au urmat 40 de copii, azi sunt 120 cu două conducătoare. Tot aci am organizat un Ateneu popular, Sfatul Mamelor și anul acesta înființăm la Colentina școala Mamelor. Cele mai multe care veneau la Sfatul Mamelor, erau mamele micuților care vin la grădiniță. Ele veneau odată pe săptămână, marți, cu lucru, când una dintre noi, care am organizat această
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
500.000 lei și ne-au dat un puternic impuls pentru viitor. Au urmat apoi expozițiile anuale de la Casa școalelor, expoziția de la Banca Danubiana (1924), de la Târgul Moșilor și Chișinău (1925), de la Pitești, Arad, Oradea (1927), de la Viena (1928), de la Ateneul Român (1933). Am participat, de asemenea, la Expoziția internațională din Barcelona (1924) și la cea organizată în 1935 în București, pe terenul din Piața Brătianu. În mai 1938 în Casa Rioșeanu, în martie 1939, Casa Rosenthal, în iulie 1939 în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
culturală și-a continuat activitatea cu: cursuri de croitorie, (inițiere și perfecționare) și de stenodactilografie, conferințe cu preocupări culturale la Fundația Carol și Sala Dalles, șezători atât la sediul Federației în prezentare bilunară cât și la un număr de 14 Atenee populare. S-au mai organizat expoziții de artă plastică feminină, înregistrate de anul artistic ca reușite manifestări de acest gen. S-au ținut conferințe de presă pentru a reuși să se obțină participarea activă la difuzarea în public a scopurilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
revistă română”. Profesor agregat din 1901, profesor definitiv din 1906, rămâne mai bine de trei decenii la Catedra de istoria literaturii elene. Va fi și inspector general al învățământului secundar (1905), director general al învățământului superior (1922, 1927). Secretar al Ateneului (1934- 1939), a fost și un conferențiar foarte apreciat. În 1938, se află printre fondatorii Institutului de Studii Latine. Pe lângă manuale destinate învățământului secundar și cursuri universitare, a publicat studii, articole și recenzii în „Convorbiri literare”, „L’Indépendance roumaine”, „Orpheus-Favonius
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
a fost și un conferențiar foarte apreciat. În 1938, se află printre fondatorii Institutului de Studii Latine. Pe lângă manuale destinate învățământului secundar și cursuri universitare, a publicat studii, articole și recenzii în „Convorbiri literare”, „L’Indépendance roumaine”, „Orpheus-Favonius”, „Timocul”, „Anuarul Ateneului român”, „Conferența”, „Cele trei Crișuri”, „Ausonia”, „Revista Fundațiilor Regale”. Cu autoritatea erudiției, B. pledează pentru o cultură națională întemeiată pe valorile clasicismului. Dintr-o perspectivă a valorilor perene, cercetează pătrunderea filosofiei grecești la Roma, scrierile lui Platon, Vergiliu și Hesiod
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
, Edgar Theodor (3.ÎI.1863, Iași - 2.XII.1908, București), prozator, dramaturg și traducător. A urmat liceul la București, unde a absolvit și Facultatea de Drept. A publicat schițe, nuvele, prelucrări și traduceri în „Convorbiri literare”, „Peleșul”, „Ateneul român”, „România liberă”, „Epoca”, „Revista idealista” ș.a. A. e un analist, prozele lui din volumele Foc de paie (1896) și Marieta și alte nuvele (1912) vădind o nuanțata pătrundere psihologică. El are, de pildă, o bună intuiție a sufletului infantil
ASLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
ATENEUL ROMÂN, revistă literară și științifică apărută la Iași de la 15 septembrie 1860 până în decembrie 1861, săptămânal și lunar. Va publica - anunța A.r. în programul său - „tratate” de știință, contribuții la istoria literaturii, un „curier” științific, unul artistic și literar
ATENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
ATENEUL ROMÂN, revistă culturală și literară, cu apariție lunară, editată la București de la 15 ianuarie 1894 până la 15 decembrie 1895. A.r. continua, sub direcția lui T. G. Djuvara, la un interval de 25 de ani, periodicul „Atheneul român” (1866-1869). În
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
culturală și literară, cu apariție lunară, editată la București de la 15 ianuarie 1894 până la 15 decembrie 1895. A.r. continua, sub direcția lui T. G. Djuvara, la un interval de 25 de ani, periodicul „Atheneul român” (1866-1869). În articolul-program intitulat Ateneul român. Precuvântare, C. Esarcu reamintea cititorilor revista predecesoare și realizările ei, subliniind faptul că noua publicație ținea, de asemenea, „să instruiască și să moralizeze poporul”, pentru „a crea în țară un curent educativ”, iar în al doilea rând, să ofere
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
ATHENEUL ROMÂN, revistă culturală și literară care a apărut la București între 1 iunie 1866 și august 1869, la început o dată pe lună, apoi neregulat. A fost organul Societății pentru construirea Ateneului Român, condusă de C. Esarcu. Din comitetul de redacție făceau parte V. A. Urechia și C. I. Stăncescu. Rubricile erau intitulate „Programul conferințelor Ateneului”, „Cronica Ateneului”, „Educațiune-instrucțiune”, „Belle-arte” și „Maxime”. Se publicau și lucrări literare originale sau traduceri. Scopul revistei
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
și august 1869, la început o dată pe lună, apoi neregulat. A fost organul Societății pentru construirea Ateneului Român, condusă de C. Esarcu. Din comitetul de redacție făceau parte V. A. Urechia și C. I. Stăncescu. Rubricile erau intitulate „Programul conferințelor Ateneului”, „Cronica Ateneului”, „Educațiune-instrucțiune”, „Belle-arte” și „Maxime”. Se publicau și lucrări literare originale sau traduceri. Scopul revistei, enunțat în mai multe articole editoriale, era de a participa la instruirea poporului și la îmbunătățirea moravurilor, prin publicistică și conferințe care să difuzeze
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
1869, la început o dată pe lună, apoi neregulat. A fost organul Societății pentru construirea Ateneului Român, condusă de C. Esarcu. Din comitetul de redacție făceau parte V. A. Urechia și C. I. Stăncescu. Rubricile erau intitulate „Programul conferințelor Ateneului”, „Cronica Ateneului”, „Educațiune-instrucțiune”, „Belle-arte” și „Maxime”. Se publicau și lucrări literare originale sau traduceri. Scopul revistei, enunțat în mai multe articole editoriale, era de a participa la instruirea poporului și la îmbunătățirea moravurilor, prin publicistică și conferințe care să difuzeze cunoștințe științifice
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
Esarcu a mai scris și comentarii la spectacolele Teatrului Național din București, prilej de a discuta menirea primei instituții scenice românești și structura repertoriului dramatic. Tot de situația teatrului românesc se ocupă și Șt. Vellescu, într-o conferință ținută la Ateneul Român și publicată, după aceea, în revistă. Șt. Vellescu semnalează, printre primii, influența negativă pe care „drama de bulevard” o are asupra moravurilor. În același timp, remarcă situația dramaturgiei autohtone, obligată să abandoneze subiectele naționale și să imite modelele străine
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
greșit Înțeles, au fost foarte mulți apropiați ai lui Constantinescu care, după alegerile din 2000, fie au scris texte acerbe la adresa acestuia, fie l-au ignorat. În momentul În care și-a lansat combinația de memorii și documente politice la Ateneul Român, am fost contactat de Zoe Petre și mi s-a solicitat să scriu ceva. Am scris, pentru că fac parte dintre cei care nu uită importanța politicii externe a lui Emil Constantinescu. În timpul războiului din Kosovo, PDSR a condamnat acțiunea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
, revistă care a apărut la Bacău, lunar, între 1925 și 1927, sub îngrijirea lui Grigore Tăbăcaru și George Bacovia, având subtitlul „Literatură, artă, știință”; de la numărul 4 își schimbă titlul în „Ateneul literar”, numărul 10 poartă titlul „Ateneul”, iar la numărul 13 se revine la titlul inițial. Deși marcată de un oarecare provincialism, datorat în primul rând lipsei unor colaboratori de prestigiu, revista se distinge totuși prin amprenta inconfundabilă lăsată asupra ei
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
, revistă care a apărut la Bacău, lunar, între 1925 și 1927, sub îngrijirea lui Grigore Tăbăcaru și George Bacovia, având subtitlul „Literatură, artă, știință”; de la numărul 4 își schimbă titlul în „Ateneul literar”, numărul 10 poartă titlul „Ateneul”, iar la numărul 13 se revine la titlul inițial. Deși marcată de un oarecare provincialism, datorat în primul rând lipsei unor colaboratori de prestigiu, revista se distinge totuși prin amprenta inconfundabilă lăsată asupra ei de poetul George Bacovia. Acesta, împreună cu
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
revista „Vatra”, secretar de redacție, în perioada 1994-1997, al revistei „Educație și cultură” (editată de Casa Corpului Didactic Mureș) și redactor-șef al revistei „Târnava”. Debutează în revista „Flacăra”, în 1983, cu versuri. Colaborează la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Dacia literară”, „Luceafărul”. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Carte de vise (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1996, cu teza Fața și reversul
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
inutiles” (Paris), „Lumea românească”, semnând și In-Interim, M., M.B., M. sau Mihail Bera, X.Y. Îi apar, postum, traduceri în franceză din autori români sau fragmente din scrierile proprii în „Bulletin des tours d’ivoire” (Ixelles, Belgia), „Orizont”, „Revista literară”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Almanahul literar”, „Réalités secrètes” (Paris), „Manuscriptum”, „Dialogue” (Montpellier). Publicistica lui, deși restrânsă, oferă indicii suficiente despre întinderea și profunzimea preocupărilor sale. Acuta nevoie de a ști, de a înțelege cât mai exact lumea, omul, este una dintre constantele
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
și arta spectacolului, amândouă domeniile fiind considerate sub raportul evoluției lor istorice în spațiul cultural românesc, dar și eseuri despre artă ori despre personalități de prim rang ale culturii universale, precum și note de călătorie. A colaborat la „Contemporanul”, „Cântarea României”, „Ateneu”, „Teatrul”, „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Revue d’histoire du théâtre” ș.a. Domeniul vizat aproape în exclusivitate de scrierile lui B. este istoria teatrului românesc - în ambele accepții principale ale termenului „teatru”: literatura dramatică și spectacolul teatral ca atare. Unele
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
-șef la „Alma Mater”, lucrând apoi ca redactor la revista „Cronica”. A debutat în aceeași revistă, în 1968, iar în volum, în 1974, cu Anotimpul corăbiilor. Publică mai cu seamă în revistele ieșene „Cronica” și „Convorbiri literare”, dar și în „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Scânteia tineretului”, uneori semnând cu pseudonimul Petru Bogdan. B. scrie o poezie a seninătății aproape netulburate, inițial articulată pe simbolurile convenționale ale poeziei patriotice: țara, „cariatide brazii”, plaiul, fluierul. În Anotimpul corăbiilor, încrederea în Partid („Orice zidesc cu
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
din Iași, unde predă un curs de istorie a teatrului universal. Colaborează cu numeroase studii, eseuri, articole de istorie și critică literară, de teorie și istorie a teatrului, cronici dramatice și recenzii la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Arlechin”, „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Teatrul azi”, „Viața românească”, „Dacia literară”, „Timpul”, „Kitej-grad”, „Romanoslavica”, „Studii de slavistică”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” ș.a. A publicat volumele Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea (în colaborare cu
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
1953-1955). Este absolvent al Facultății de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967). Lucrează ca desenator tehnic, profesor suplinitor, instructor metodist, iar din 1964, ca redactor și apoi redactor-șef adjunct al revistei „Ateneu” din Bacău. După mutarea la București, devine secretar al Uniunii Scriitorilor (1979), apoi director al Editurii Cartea Românească (1980-1989) și redactor-șef al revistei „Arc” (1991-1997). Debutează cu reportaje în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1958) și cu proză în
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
română și franceză în mai multe sate din județul Bacău și a absolvit Institutul Pedagogic al Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1973, cursuri fără frecvență). Este apoi bibliotecar la Clubul ICTB (Apaca) din București. Debutează cu poezie în revista „Ateneu” (1967), fiind încurajat de Ioanid Romanescu. Colaborează cu versuri, eseuri și recenzii la „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Familia”, „România literară”, „Caiete critice”, „Cuvântul românesc” (Canada), „Sinteze”. Participă la mai multe cenacluri literare
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
Pedagogic al Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1973, cursuri fără frecvență). Este apoi bibliotecar la Clubul ICTB (Apaca) din București. Debutează cu poezie în revista „Ateneu” (1967), fiind încurajat de Ioanid Romanescu. Colaborează cu versuri, eseuri și recenzii la „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Familia”, „România literară”, „Caiete critice”, „Cuvântul românesc” (Canada), „Sinteze”. Participă la mai multe cenacluri literare și înființează el însuși unul, în cadrul Clubului ICTB. Debutul editorial are loc în 1989
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
țară, între care „Drumul vremii” (Craiova), „Pasărea albastră”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Litera” (Arad), „Sfarmă-Piatră”, „Flacăra” ș.a. Câteva strofe îi apar și în „Universul” și „Universul literar”. În 1945, părăsind gazetăria, urcă din nou pe scenă, jucând la diverse atenee populare bucureștene, iar din 1949 este angajat la Teatrul de Stat din Reșița, de unde se și pensionează. B. a debutat ca poet în „Epoca” (1922), cu versuri de factură vag minulesciană. Cel dintâi volum, Florile roșii (1934), incluzând câteva poeme
BARCAROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]