4,006 matches
-
interior. Daca ar fi vorbit despre droguri sau violență ar fi fost altă acțiune dar drogurile și violența sunt și ele dar nu pentru a le face pledoarie de una de alta și asta fiindca dincolo de bine și rău stă atipicul personajului principal. Lumea emoțiilorilor negative, lumea unei arte ce adună traumele și le include în firescul diurn este departe de cele pe care vizionarul halucinant crede că poate găsi. Rămân, drumul și fantasma. De astă dată regizorul, constant cu tema
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mutilată, muribundă spre un înapoi care nu are sens, este însă o singură acțiune posibilă, aceea de a smulge, fie pentru o clipă, ce-ți aparține. Fantomele acestui alt Înghițitor de săbii, sunt recunoscute fiindcă ele nu provoacă decât insatisfacție. Atipic ca antierou pentru lumea în care traiește dar cu distincție seducătoare, romantic, christic, Răzvan este el însuși o irealitate, un fel conținut ce capată întâmplator o identitate posibilă, a creatorului de conținut sufletesc. El privește de sus și, fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Inversiunea poetică vizează modificarea expresivă a topicii obișnuite în propo ziție sau în frază; cuvântul/enunțul transferat în poziția primă își amplifică relevanța: Porni lucea fărul. Creșteau / În cer a lui aripe. (M. Eminescu) Dislocarea sintactică se evidențiază în construcția atipică a enunțului, prin izolarea a doi termeni dependenți sintactic între care se intercalează alte părți de propoziție. Această scindare a grupului conferă un relief stilistic neobișnuit fiecărui element textual, contribuind la sporirea ambiguității discursului poetic: Lacul codrilor albastru (M. Eminescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acvaticul, cosmogonia, apocatastaza, tenebrele, nocturnul, demoniacul, mortul viu, dublul, voluptatea suferinței, evaziunea (fie întrun trecut medieval sau întrun timp mitic, fie în spații exotice boreale, astrale, onirice), metempsihoza, copacul sacru, codrul, floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de excepție. Personajul romantic (geniul, magul, îngerul, demonul, daimonul, Lucifer, Prometeu, Hyperion) este sentimental, imaginativ, visător, contemplativ, dilematic, solitar, interiorizat, însetat de absolut, răzvrătit, dinamic etc. Reprezentanți: - Lirica romantică: Alphonse de Lamartine, Alfred de Vigny, Alfred de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel modern (individualizat, dilematic, contradictoriu, relativizat) etc. În literatura secolului XX tipurile predominante sunt: personaje realiste, moderniste, expresioniste, absurde, postmoderniste etc. Funcțiile pe care personajul le îndeplinește în textul narativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
focalizată pe conflicte și evenimente exterioare, ci este orientată spre devenirea lăuntrică a personajului și spre situarea existențială a omului modern. Desfășurarea acțiunii (transformările) reprezintă seria evenimentelor declanșate prin intrigă. Întâmplările narate se succed întro anumită ordine (simplă/complexă, tipică/atipică) după un model structurant clasic, romantic, realist etc. În proza scurtă, desfășurarea acțiunii evidențiază un singur fir epic, în timp ce romanele urmăresc o acțiune complexă, desfășurată pe mai multe linii narative. De exemplu, în romanul Ion de L. Rebreanu principalul fir
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Episoadele narative au o relativă independență, determinată de memoria afectivă în care se imprimă „decupaje“ din realitatea trăită. Tim pul este discontinuu, guvernat de fluxul conștiinței, de alternanța între timpul obiectiv și durata interioară. Personajele noului roman sunt relativizate, dilematice, atipice, indeterminate uneori („personajul indirect“), contradictorii alteori. Identitatea și existența lor se construiesc treptat, incomplet, din perspectiva subiectivă, internă, a unui personajnarator (caracterizat prin luciditate, prin profunzimea necruțătoare a introspecției) sau din perspectivele divergente ale unor personaje focalizator (descen trarea viziunii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de evenimente fictive care transfigurează realul sau imaginează „lumi posibile“, creând un univers epic ficțional. 9. Textul citat se încadrează în tiparul discursiv al portretului, cristalizat din perspectiva personajului narator. Portretul Zenobiei - vizând trăsături morale, psihice și, mai ales, comportamente atipice - ilustrează fragmentar personalitatea inefabilă a eroinei (gr. Zenóbios - viață a zeului). În mod paradoxal, deși descriptorul pare a realiza o caracte rizare directă, eroina este individualizată printrun sistem de semne stilistice, cu funcții simbolice. Mai întâi, se accentuează raportul neobișnuit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane (aleargă, îmbrățișează, schiază) sugerează ideea că limbajul poetic e viu, însuflețit de o energie interioară și de dorința irezistibilă de a învălui, de a îmbrățișa, deci de a cuprinde și exprima - întro manieră atipică, nebună - tot ce există, concret sau imaterial. Metafora respirația ninsorii presupune tot o personificare, imaginând un univers animat, în care ninsoarea este răsufletul unei fabuloase ființe cosmice. 8. Un element de diferențiere a genului liric în raport cu celelalte genuri literare este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor și incert. d) Contracte numite și contracte nenumite. Unii autori le numesc contracte tipice (numite) și contracte atipice (nenumite). Contractele numite sunt acele contracte al caror continut esential este expres reglementat prin nume de drept, imperative sau supletive și a căror denumire corespunde operației economice la care se referă. Contractele nenumite sunt acele contracte al căror conținut nu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ideosincratic despre științe și practici să deschidă posibilitatea unor discursuri obiective și/sau obiectivizante, în sfera socio-umanelor. Deconstrucția sa, clar-obscură, "structuralistă", "funcționalistă", realizată printr-o analitică a reprezentărilor și a funcțiilor acestora în diferite discursuri moderne, este cu totul aparte, atipică și inclasabilă. Între Foucault și cunoașterea sa, se stabilește o relație multiplă de apreciere, de combatere, de valorizare, ceea ce deschide posibilitatea unor noi discursuri. De altfel, aceasta a fost marea intenție a scrierilor lui Foucault: noi posibilități de discurs. Istoric
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
filosofie. A gândi cu i/Istoria și a face filosofie (istorică) sunt două instanțe diferite. Foucault nu a fost niciodată un filosof de meserie și cu atât mai puțin vreun consilier de politician, în ciuda experienței gaulliste. Istoriile lui Foucault sunt atipice pentru peisajul istoriografic modern mai ales pentru că profesorul francez a practicat scrierea lor ca pe un discurs 206 despre relații social-politice și despre putere, iar, prin natura lor, istoriile de discurs vizează un mod de prezentare discontinuu, atât timp cât avem de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al U.E. nr. L258 p. 11 din 1.10.2009. Normele privind nulitatea au fost preluate integral în noua reglementare. 120 C. Gheorghe, Societăți comerciale. Voința asociaților și voința socială, Ed. All Beck, București, 2003, pp. 28 și urm. 121 Atipic, legitorul român transformă această reglementare specială a nulității nulitate de drept comercial, mai precis nulitate de drept societar, în dreptul comun în materia nulității persoanelor juridice, de drept civil sau de drept comercial. Noutatea fundamentală a Codului civil în domeniul nulității
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
este cea referitoare la cauzele de nulitate în Codul civil apărând o cauză de nulitate în plus. Instituția nulității comerciale a fost translată cvasiidentic în domeniul dreptului comun, în privința persoanei juridice în general. Făcând abstracție de această sursă de inspirație atipică și sondând ansamblul dreptului privat, transferul normativ poate fi criticat. Resorturile reglementării comerciale țin de necesitatea protejării terților care contractează cu bună-credință cu societatea comercială, de necesitatea salvgardării ființei societății comerciale, de securitatea circuitului comercial orientat spre exploatarea oportunităților economice
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
to date și hermeneutică aplicată la variile stadii de viață și scrieri ale moralistului din Rășinari, cum ar fi "Psihanaliza ca hermeneutică a textului", "Cioran și Volutele romanului său familial", "Sarcasm și melancolie în râsul lui Emil Cioran", "Un antisemit atipic", "Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor" ș.a.m.d. Pe urma unor celebre eseuri cum ar fi cel al lui Sigmund Freud despre Leonardo, a lui Jaspers despre Hölderlin, încă tânărul autor îl introduce pe Cioran într-un tunel de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ca pe o istorie a unei vocații, dublate de o conștiință a propriei valori, artistice, umane, morale. În numele căreia Marin Preda și-a îngăduit să fie un mare însingurat, iubitor de oameni, cu siguranță (prieteni, scriitori, soții, copii, părinți etc.) dar atipic, exigent, adesea bănuitor și polemic. Cel ce a trecut prin multe și umilitoare încercări până să fi fost omologat ca mare scriitor, nu va fi scutit de puseuri narcisice și autoritare. Coleg de generație cu Geo Dumitrescu, Ion Caraion și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
totodată să aspiri la ținuta sa academică, plină de roade (cărți) și originală prin felul de a se dărui, comunica și stimula molipsitor mintea, inima și literatura discipolilor săi. Oricum, pentru acei ani șaizeci ai veacului XX, Profesorul Balaci era "atipic", pro-occidental prin profesie și disident, în înțelesul bun al cuvântului, prin comportamentul său cu totul "nepartinic" față de studenți, cărora tot timpul li s-a adresat cu domnule, și cărora le-a transmis, înainte de toate, propriul eroism, de făclier al valorilor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
istorice și politico-administrative a spațiului arabofon au determinat anumite trăsături în ceea ce privește constituirea, dinamica teritorială și funcțiunile politice ale frontierelor, cu implicații directe asupra stărilor de conflictualitate ce decurg din definirea lor. Totodată, aceste caracteristici au determinat proliferarea numeroaselor limite frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație, limite ale zonelor demilitarizate etc.), care, pe lângă frontierele de stat propriu-zise, vin să complice și mai mult desenul spațial al sistemului frontalier. În cuantificarea mărimii (lungimii) limitelor frontaliere am luat în considerare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
teritoriale din spațiul arabofon însumează 66.880 km., dintre care 60.284 km. (90,1%) reprezintă frontierele de stat propriu-zise (34.345 km. frontiere terestre și 25.939 km. fațade maritime), iar 6.596 km. (9,9%) sunt segmente frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație etc.). Distribuția ponderii celor două categorii de limite teritoriale este diferită de la un stat la altul și reflectă de fapt repartiția stabilității și echilibrului geopolitic la nivel regional (Tabelul nr. 10, fig
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
două state. Potrivit autorului menționat, în bilanțul geopolitic al unui stat trebuie analizate diferitele sale dyade frontaliere, cu precădere cele care generează stări conflictuale. Un număr de 9 state arabe, plus Israelul, au o pondere relativ ridicată a segmentelor frontaliere atipice: Teritoriile palestiniene (97,2% din lungimea frontierelor), Sahara Occidentală (53,7%, inclusiv Berma interioară de separație stabilită de autoritățile marocane), Somalia (38,8%, inclusiv limitele autoproclamatelor regiuni secesioniste Somaliland și Puntland), Maroc (11,9% frontiera cu Sahara Occidentală), Iordania (5,8% limita
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
duminica, nu va bea. Și-l trimite la piață, să cumpere o rață, că vroia să gătească rață pe varză. Spăsit, Nuni promite. Și mai promite că-ntr-o oră e acasă, cu rața sub braț. Se prevestea o duminică atipică, pentru conflictu alizantul comedian. N-a fost să fie... Chestia cu rața a mers ușor. După aceea începe burlescul... Căci bietul Nuni trece pe lîngă barul poreclit Acvariu, unde se aduna actorimea între repetiții. Obișnuința-l face să privească cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Vancea, află că trebuie să plătească și tichete de masă, pentru toți cei care se cazau. Nu e de acord. I se sugerează să obțină scutire de la directorul stațiunii, tovarășul Scăunaș. Acum, să-l descriu puțin pe acest "manager": era atipic. Incult și servil cu autoritățile, mai mult decît cepeleag, cu o emisie groaznică și neplăcut privitului. Vorbea cu t în loc de c sau ș. Drăcuia des și folosea perfectul simplu. Cînd vorbea, închidea ochii, să se poată concentra. Bîțîia un picior
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
găsea atunci peste tot. A sorbit o gură, a tras un fum și, vai!, a dat să se dezbrace, spunînd că vrea să doarmă. Am înlemnit. Nu știu de ce, nu eram de acord. Simțeam că nu e cazul (da' simțeam atipic, zău așa!). Am pretextat că aștept o vizită. Atunci mi-a cerut... bani de hotel. Supus, i-am dat 100 de lei (camera la hotel costa, pe vremea aia, cam între 75 și 125). Tot ce-și dorea, primea. Naiba
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
1.6 a avut un impact deosebit asupra elevilor, întrucât s-au prezentat situații de viață în care elevul trebuia să-și dovedească nu numai cunoștințele matematice, ci și spiritul practic și creativ. Mi s-a părut necesară o abordare atipică a acestei activități de învățare, deoarece societatea modernă impune schimbarea proiectării tradiționale, catehetice cu una creativă, pragmatică. Am parcurs un set de exerciții și probleme care necesitau estimarea rezultatelor prin rotunjimea termenilor sau depistarea unor posibile erori. Fișă /Estimarea rezultatelor
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
pentru care pământul este, mai mult decât un mijloc de subzistență, un criteriu al valorii individuale. Titlul este sugestiv pentru intenția autorului de a face din Ion tipul generic al țăranului ardelean, dar și de a sugera evoluția lui spre atipic, ca personaj puternic individualizat. Trei scene importante au dus la nașterea acestui text literar. În anul 1932 în Mărturisiri romancierul mărturisește că a fost impresionat de o scenă pe care a surprins-o la hotarul satului Prislop. Un țăran s-
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]