5,138 matches
-
după cum îi consideră pe aceștia din urmă ca persoane sau mai curând ca prestatori ai unui serviciu dat, în domeniile foarte diverse ale informării, cunoașterii sau culturii. Intersectându-se, cele două criterii de distingere a formelor comunicării mediatizate, și anume auditoriul vizat și “emițătorii” așa cum sunt ei percepuți, evidențiază mai multe modalități de comunicare posibile: șase “tipuri ideale” ce permit, prin comparare, ca varietatea activităților de comunicare mediatizată să devină inteligibilă. Astfel, când emițătorul presupune că auditoriul este “închis”, deoarece pertractările
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
comunicării mediatizate, și anume auditoriul vizat și “emițătorii” așa cum sunt ei percepuți, evidențiază mai multe modalități de comunicare posibile: șase “tipuri ideale” ce permit, prin comparare, ca varietatea activităților de comunicare mediatizată să devină inteligibilă. Astfel, când emițătorul presupune că auditoriul este “închis”, deoarece pertractările sale cu receptorul se înscriu în interiorul unui cerc circumscris, cuvântul schimb pare cel mai puțin nepotrivit pentru desemnarea formei de comunicare. Schimbul este realizat intragrup dacă este vorba de operarea unei medieri în sânul unei colectivități
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
casetele pe care întreprinderile le rezervă personalului lor. În ceea ce privește schimbul asociativ, acesta este ilustrat de scrisorile numite “confidențiale” și buletinele de informații cu caracter intern. 78 80 Când mesajele se propagă în interiorul cercului mai mult sau mai puțin circumscris unui auditoriu “semiînchis”, este mai bine să se vorbească despre propagare. Este deci vorba de propagarea unei identități sau a unei cauze, după cum se urmărește înregistrarea, în rândul celor predispuși, a unor progrese în ilustrarea și apărarea unei identități sociale sau personale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
termenul de publicație, în accepția sa originară de la cuvântul latin publicare - a face public , trebuie, fără îndoială, să fie utilizat pentru desemnarea oricărei întreprinderi ce constă în a oferi diverse tipuri de prestații - informații, documente, opere de artă, servicii - unui auditoriu “deschis”, dispersat și anonim, și care poate fi deci divers și versatil: publicație cu difuzare limitată, dacă este vorba de o arie geografică restrânsă la un oraș sau chiar la unul din cartierele sale; publicație de masă, când aceasta are
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
textului tipărit, a sunetului și a culorii. Totuși uneori, expresivitatea acestui instrument publicitar poate slabi mesajul sau poate distinge atenția publicului de la el. d. Caracterul impersonal: Publicitatea nu poate fi tot atât de insistentă ca un agent de vânzări al unei firme. Auditoriul nu se simte obligat să fie atent sau să-i răspundă în vreun fel. Publicitatea este capabilă doar de monolog, nu de dialog cu auditoriul. Publicitatea poate fi utilizată atât pentru a crea o imagine pentru un produs (reclamele pentru
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
impersonal: Publicitatea nu poate fi tot atât de insistentă ca un agent de vânzări al unei firme. Auditoriul nu se simte obligat să fie atent sau să-i răspundă în vreun fel. Publicitatea este capabilă doar de monolog, nu de dialog cu auditoriul. Publicitatea poate fi utilizată atât pentru a crea o imagine pentru un produs (reclamele pentru Coca-Cola ), cât și pentru a impulsiona vânzările (de exemplu : o reclamă privitoare la vânzările cu reduceri de prețuri la sfârșitul săptămânii). 91 93 Publicitatea este
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în operele sadoveniene, ce exprimă frumusețea graiului local, melodios, care nu este perceput ca o deranjantă vorbire a ignoranților din zona Munteniei în special, care fac acest dezacord, ci ca o formă de politețe a vorbirii, semn de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna tradiție a graiului local popular folosit frecvent de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de către artiștii negri Înșiși ă, precum și o influență puternică și subterană Între grupurile naționale. În mod sigur, căutarea unor stări de conștiință alternative nu a Început o dată cu moda acid party-urilor. Prin muzică se exercită o influență tot mai mare asupra auditoriului. Dimensiunea imediat accesibilă a scenografiei cântate, a ritmurilor și a undelor melodice va permite multor minorități să-și creeze o identitate și, mai ales, s-o Împărtășească și altora, diferiți, dar capabili să simtă aceleași emoții. Influențele se propagă cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mult decât lucrarea din 1897 (apărută sub formă de articole În La Nouvelle Revue, În 1896), discuțiile de la Ecole des Hautes Etudes Sociales ne permit să distingem punctele esențiale. Bourgeois a ținut aici trei conferințe, la care a asistat un auditoriu prestigios, ceea ce l-a obligat să-și precizeze gândirea. Vom reține distincția dintre solidaritatea naturală, care ține de fapte, și solidaritatea-datorie, care, decurgând din obligația socială, cere dreptate Între oameni: „Noi urmărim un alt scop decât cel al naturii, trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Centrului de Creație Vaslui, domnul George Ilașcu. 7 Corola florii fermecate s-a îmbogățit curând cu alți iubitori de folclor, unii foști membri ai Ansamblului Folcloric de Amatori Stejărelul care, de-a lungul periplului lor artistic în Europa, au încântat auditoriul în Franța, Belgia, Elveția, Polonia, Cehia, Ungaria, Republica Moldova. III. OBIECTUL DE ACTIVITATE Obiectul de activitate al Ansamblului Folcloric Trandafir de la Moldova îl reprezintă prezentarea pe scenă, în special, a unor manifestări folclorice ale provinciei istorice Moldova. 8 IV. COSTUMELE DANSATORILOR
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
de limbaj, ce au valoare dublă, de sistem de comunicare și de normă. Prin urmare, un cod de limbaj poate combina diverse varietăți de vorbire, de obicei, din perspectiva unui scop determinat, așa cum, de exemplu, cine dorește să influențeze un auditoriu cu anumite particularități de vorbire, preia în propriul discurs asemenea particularități, pentru a se prezenta drept un exponent autentic al celora cărora se adresează. V. etos, limbă funcțională. DUBOIS 1973; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COERENȚĂ. În teoria textului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
teorii, cu semnificația de "unitate superioară frazei". Mult mai devreme, însă, în cultura europeană, prin direcția retorică și filozofică ori religioasă, discursul a deținut rolul de construcție lingvistică persuasivă, realizată după o schemă riguroasă, destinată să influențeze emoțional și rațional auditoriul. Din perspectiva lingvisticii franceze, discursul a fost inițial conceput în opoziție cu enunțul: enunțul constituie o suită de propoziții delimitată prin pauze în comunicare, în vreme ce discursul conține enunțul, dar și sfera condițiilor de producere a acestuia. Pentru E. Benveniste însă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupune un ansamblu de mijloace, antrenate în mod conștient sau automat, prin care se redă imaginea de sine a locutorului. În mod necesar, această imagine discursivă a sinelui este marcată de stereotipii cunoscute atît locutorului, care le actualizează, cît și auditoriului, care le receptează și le interpretează. Potrivit lui D. Maingueneau, etosul discursiv este în relație nemijlocită cu o imagine prealabilă pe care auditoriul o poate avea despre locutor, căci, de obicei, există o reprezentare a persoanei locutorului anterioară actelor de vorbire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
necesar, această imagine discursivă a sinelui este marcată de stereotipii cunoscute atît locutorului, care le actualizează, cît și auditoriului, care le receptează și le interpretează. Potrivit lui D. Maingueneau, etosul discursiv este în relație nemijlocită cu o imagine prealabilă pe care auditoriul o poate avea despre locutor, căci, de obicei, există o reprezentare a persoanei locutorului anterioară actelor de vorbire și, deseori, această reprezentare stă la baza imaginii pe care locutorul și-o construiește prin discurs. Acest etos prediscursiv, de care locutorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
hipotipoza, alegoria, ironia. Chaïm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca arată cum se explică folosirea anumitor figuri determinate de nevoile argumentării. Pentru a scoate în evidență semnificația lor argumentativă, ei împart figurile în: (1) figuri de alegere (impun sau sugerează o alegere auditoriului); (2) figuri ale prezenței (măresc prezența auditoriului); (3) figuri ale comuniunii (realizează comuniunea cu auditoriul). Catherine Fromilhague și Anne Sancier disting patru categorii de figuri: (1) figuri care se bazează pe semnificant (forma cuvîntului): aliterația, asonanța, paronomaza etc.; (2) figuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Olbrechts-Tyteca arată cum se explică folosirea anumitor figuri determinate de nevoile argumentării. Pentru a scoate în evidență semnificația lor argumentativă, ei împart figurile în: (1) figuri de alegere (impun sau sugerează o alegere auditoriului); (2) figuri ale prezenței (măresc prezența auditoriului); (3) figuri ale comuniunii (realizează comuniunea cu auditoriul). Catherine Fromilhague și Anne Sancier disting patru categorii de figuri: (1) figuri care se bazează pe semnificant (forma cuvîntului): aliterația, asonanța, paronomaza etc.; (2) figuri care se bazează pe combinări sintactice deosebite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determinate de nevoile argumentării. Pentru a scoate în evidență semnificația lor argumentativă, ei împart figurile în: (1) figuri de alegere (impun sau sugerează o alegere auditoriului); (2) figuri ale prezenței (măresc prezența auditoriului); (3) figuri ale comuniunii (realizează comuniunea cu auditoriul). Catherine Fromilhague și Anne Sancier disting patru categorii de figuri: (1) figuri care se bazează pe semnificant (forma cuvîntului): aliterația, asonanța, paronomaza etc.; (2) figuri care se bazează pe combinări sintactice deosebite, sau figuri de construcție: anacolutul, zeugma, hiperbatul, hipalaga
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Totuși, logica nu relevă nimic despre legăturile de esență care există între perechile de enunțuri. Aceasta se datorează faptului că, în mod curent, argumentarea reprezintă un anasmblu de dispozitive și de strategii discursive folosite de locutor pentru a-și convinge auditoriul, iar aspectele argumentării sînt raportate la efectele de discurs și nu sînt asociate cu proprietățile limbilor naturale. De aceea, argumentarea pune în evidență aici mai degrabă o formă de a n a l i z ă a d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-l face capabil să producă el însuși alte enunțuri urmînd aceste reguli. V. competență discursivă, intertextualitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PATOS. În retorica antică, termenul páthos trimite la unul dintre cele trei tipuri de argumente sau dovezi menite să convingă auditoriul: "Convingerea este produsă prin mijlocirea auditorilor, atunci cînd aceștia sînt împinși de discurs la o pasiune; căci noi producem judecăți în mod diferit, după cum simțim durere sau plăcere, prietenie sau ură" (Aristotel). Patosul este o dovadă tehnică, un mijloc de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mînia, mila, frica ș. a., precum și contrariile lor). Cunoașterea pasiunilor duce la controlarea căilor prin care acestea pot fi făcute să servească unui anumit scop. Astfel, afirmă Aristotel, este important să știm dispoziția afectivă pe care trebuie să i-o inducem auditoriului, ce pasiune trebuie să stîrnim sau să calmăm, în funcție de reacțiile dorite cu privire la obiectul discursului. Pasiunile nu sînt nici virtuți, nici vicii, ci emoții, stări pasagere, legate de dispoziții. Ele nu fac deci obiectul unei judecăți morale. În a n a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prilej, se transforma aici într- un adevărat cutremur. Îndreptîndu-și memoria, cu toate luminile aprinse și toate măștile spiritului mimînd amintiri, spre zilele tinereții sale receptive și înflăcărate, Pnin se îmbăta cu propriul vin, pe măsură ce oferea probă după probă din ceea ce auditoriul lui bănuia politicos că ar fi umor rusesc. Nu tecea mult și nu se mai putea abține; lacrimi în formă de pară i se prelingeau pe obrajii bronzați. Ieșeau atunci la iveală nu numai dinții lui șocanți, ci și o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se declara învins, studenții lui erau în delir. Aici înțelegem foarte clar semnificația celor două componente narative esențiale, notate în primul capitol: povestitorul și povestea. În timp ce Pnin însuși este absorbit de umorul aparent devastator al textelor, amuzamentul studenților ce formează auditoriul derivă în exclusivitate din spectacolul fascinant dat de povestitor. Și, înglobînd cele două aspecte, mai avem amuzamentul cititorului produs de descrierea fermecătoare a veseliei studenților pricinuită de exaltarea lui Pnin: un sentiment călduros de comuniune în umor, cu atît mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Plaideurs și Esther. Piesele lui Racine sunt caracterizate prin "dodecasilabul alexandrin", adică versul are 12 silabe în echivalența franceză. Ele realizează fraze de o rară eleganță, puritate, pasiune și transparență a intrigii, care ating frumusețea diamantului, realizând un catharsis al auditoriului. 42 Josef Breuer (1842-1925), medic evreu-austriac, demonstrează funcția nervului cranial X, supranumit vag, în respirație. Împreună cu Hering, descrie reflexul Hering-Breuer, ca mecanism important al respirației. Împreună cu fizicianul matematician Ernst Mach descoperă funcția celor trei canale semicirculare și a fluidului endolimfatic
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mare parte a poeziilor mele, nu am nevoie decît de o recitare însuflețită sau pasionată, adecvată subiectului". 15. în vreme ce Shaw și Barrie, prin prefețele lor si prin indicațiile scenice detaliate si sugestive pe care le oferă, se adresau unui dublu auditoriu, astăzi tendința teoreticienilor dramaturgiei este împotriva judecării oricărei piese altfel decît ținînd seama în mod precumpănitor de valoarea ei scenică: în această privință tradiția franceză (Coquelin, Sarcey) și tradiția rusă (Stanislavski - Teatrul de artă din Moscova) sînt de acord. 16
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
despre el în vizitele sale din circumscripție și în discursurile sale la ceremoniile locale. Deputatul își pregătește cu grijă proiectul și îl menționează din nou pe perioada următoarei campanii electorale atunci când atrage atenția asupra "dosarului său de activitate legislativă" amintind auditoriului de textele pe care le-a propus în favoarea fermierilor, muncitorilor, comercianților, pensionarilor, funcționarilor sau pompierilor. Dacă câțiva votează pentru el din recunoștință sau din convingerea că deputatul i-a apărat pe drept, proiectul său legislativ și-a îndeplinit scopul. Putem
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]