1,813 matches
-
o cultură. Theodor Codreanu condamnă situarea în afara valorilor de altfel, ceea ce în acțiunea postmodernă înseamnă negarea de sine! adică acceptarea sfârșitului prin modernism forte și propune o raportare constantă la un sistem de valori care nu poate aluneca în degradare axiologică, chiar dacă cei dedați deconstrucției utilizează poate cel mai "dăunător" instrument al filosofiei, bisturiul. Să încercăm să privim cele trei valuri toffleriene prin prisma raportului omului cu potențialul punct de sprijin al întregului, indiferent de forma pe care o îmbracă. Vom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să-l ajute să gândească adevărul asupra problemei ce și-a propus. Apoi, dacă viața și moartea sunt labirint, desigur că labirint este și creația. Iar creația, de obicei cea artistică, este personajul principal al notelor de față. În sistemul axiologic al lui Codreanu, conturat, în mare, încă de la vârsta de 25 de ani, gândirea, în calitatea ei de categorie psihică, este factorul determinant al existenței umane. Autorul face distincție între gândirea comună, a tuturor și înalta gândire, care este la îndemâna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
grup minoritar, provoacă procese de eroziune și de îmbolnăvire fără leac; sau un Cosovo la comandă. Raportat la realitatea limbii, fenomenul cunoaște un parcurs asemănător, cu acțiune marcantă în două trepte: inseminare și destructurare. Omul modern a depășit faza tripticul axiologic fundamental (adevăr-bine-frumos), acela care-i asigura pe vremuri existența sub pavăza valorilor de tip calitativ. A optat, în schimb, fără să-i pese de riscuri, pentru dipticul advers, economicul și politicul, categorii de tip cantitativ, dinamice și distructive. Modernul, "superior
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, Editura Curtea Veche, București, 2011. Exprimând justa receptivitate pentru Eminescu a românilor, copleșitoare și în trecut și astăzi, G. Călinescu, hotărându-l poet național, l-a fixat în ipostaza de canon, mai exact de normă axiologică în lirica românească. Felurimea expresiei lirice a multor veacuri s-a concentrat, la Eminescu, în una din expresiile absolutului. De aici senzația de aer tare de înălțimi, care arde plămânii sensibili ai gândirii, senzație pe care o descoperim și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și imaginea poetului. Să nu ne iluzionăm că astfel de preocupări de cerc restrâns motivează interesul pentru lectură, reapropierea de text. Idolatria economicului și iradierea subculturală într-o epocă subjugată de ideologia divertismentului ne aruncă, sub vraja relativismului, în haos axiologic și relaxare morală. Totuși, interesul pentru un mare scriitor, un spirit emblematic, saturat de cultură nu se poate stinge după "istovirea fizică" (G.I. Tohăneanu). Deși prezența (tot fizică) nu mai poate incomoda pe nimeni, foiesc "denigratorii moderni", continuând o tradiție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în capitolele următoare va ține cont de particularitatea învățătântului ardelean în contextul mai amplu al învățământului românesc. Fără discuție, școala a fost și continuă să fie o instituție socială decisivă în procesul de reproducere a sistemului de valori (a consensului axiologic) autorizat de autoritățile statale. În realizarea acestui deziderat, o importanță supremă o are literatura didactică, cea care întrupează conținutul informațional și ideologic al procesului educativ. O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui N. Machivelli care vedea în religie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Construind rețele de școli dispersate în întreg teritoriul, autoritățile statale ale principatelor danubiene și-au asigurat controlul asupra unui (pentru moment foarte rudimentar și ineficient) aparat instituțional de diseminare a informației prin intermediul căruia putea acționa în direcția modelării cognitiv-comportamentale și axiologice a propriilor populații. Rămâne ca în capitolele imediat următoare să examinăm concepția despre naționalitate transmisă prin canalele instituțiilor de învățământ, precum și imaginea trecutului colectiv aprobată statal (i.e., memoria colectivă) instituită prin mijlocirea literaturii didactice în conștiința istorică a elevilor. 3
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiunea înarmată și militarizată trebuie să fie permanent pregătită pentru a fi în prag de război. Etica marțială presupune metamorfozarea celor patru virtuți cardinale (prudența, dreptatea, cumpătarea, curajul) și a celor trei virtuți teologale (credința, speranța, iubirea), care constituiau fundația axiologică a civilizației europene clasice, într-un set de șase virtuți național-militare: a) credința; b) disciplina; c) cinstea; d) camaraderia; e) curajul; f) pregătirea de război (p. 68). Toate se trag însă din patriotism, care e virtutea supremă: "Patriotismul este tulpina
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62). Împotriva autohtonismului autarhic propovăduit de adepții extremei de dreapta ca singura soluție de salvare a sufletului românesc de la damnarea sa istorică, același M. Ralea afirma în contra curentului: "Începând a fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația și societatea civilă. Memoria istorică românească s-a conturat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a curriculei naționale, programei de învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare convergență cu tendințele reperabile la nivel global în direcția unei orientări valorice structurată pe trei planuri: i) individualism liberal, în virtutea căruia sunt promovate noțiunile axiologice de demnitate a persoanei, autonomie rațională și realizare a sinelui; ii) angajament comunitarian, întemeiat în valoarea ce prescrie implicarea civică în adresarea problemelor sociale cu care se confruntă comunitățile de apartenență și relevanță afectivă a cetățeanului înțeles ca agent moral
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Este istoricul în măsură să se erijeze într-o instanță morală și să emită sentințe condamnatorii? Pe linia clasică trasată de Leopold von Ranke încă din mijlocul secolului al XIX-lea, continuată de Max Weber prin postulatul său al "neutralității axiologice", se poate răspunde negativ la această interogație: singura datorie morală a istoricului qua istoric este integritatea epistemică a concluziilor sale (Berger, 1963)31. "Istoriei i-a fost atribuită funcția de a judeca trecutul, de a instrui prezentul în beneficiul vremurilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după cum am amintit deja, formate pe baza unor cunoștințe non-experențiale, de mâna a doua, preluate din mediul socio-cultural. Cele mai plauzibile surse de informație despre comunism pe care adolescenții le pot accesa pentru a-și forma reprezentări sociale și evaluări axiologice despre trecutul comunist pe care nu l-au experiențiat biografic sunt familia, școala și mass-media. Din păcate, chestionarul utilizat în studiul "Elevii și cultura civică" nu conține întrebări care să permită examinarea rolului mass-media în configurarea atitudinilor referitoare la comunism
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spațială în structurarea memoriei istorice a unei comunități. O altă lipsă care a sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal și tipul cetățeanului ideal imaginate și promovate de elitele puterii. În fine, tabloul deficiențelor trebuie completat cu absența revistelor culturale din analiza întreprinsă. O mai mare atenție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela ca povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri. Nu este o manieră "blândă" de a trata subiectul radiografiat și nici pe povestitor, deoarece partenerul de dialog este de multe ori un intervievator cinic și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
gen de relații interpersonale). Toate înțelesurile semnificative se transmit de la un individ la altul, printr-o logică implicită a socialului. Caracteristicile culturale ies în evidență prin compararea cu alte tipare culturale (Bozian, 2004). Diferența dintre culturi nu este de natură axiologică, deci nu putem vorbi de culturi "superioare" sau "inferioare", ci numai de culturi diferite. în acest sens, Cuche (1996/ 2003) considera că decît să operăm cu termenul "cultură", ar fi mai potrivit termenul "culturație" (asemenea termenului "aculturație"), subliniind astfel dimensiunea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realități sociale plurale, în care diferitele straturi etnice, confesionale, generaționale se alătură în cadrul unui context istoric determinat. Disponibilitatea reciprocă a grupurilor implicate este una pasivă, rutinieră, angajată fără prea multe relații consistente de schimb și cooperare. Această aglutinare a reperelor axiologice nu exclude existența unui set comun de valori și principii legate de identitatea civică, dincolo de identitatea etnică sau religioasă. Comunitățile interculturale includ grupuri etnice, religioase, culturale care nu numai că partajează același spațiu, dar au învățat să și cultive relații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
identitățile se definesc din interior" (Cucoș, 2000, p. 145). Avem tendința de a ne relativiza în raport cu "altul", făcînd accesibile anumite paliere identitare care sînt compatibile cu alteritatea. "Identitatea culturală autentică este modificabilă, structurantă, autoconstructivă [...], personalitatea se organizează în jurul unui nucleu axiologic relativ stabil" (Cucoș, 2000, p. 147). Acestui nucleu însă i se alătură permanent valori preluate de la mediul integrator, identitatea fiind în mare măsură o entitate fluidă, modelabilă. Contactul cu "celălalt diferit" reprezintă cea mai bună ocazie de a ne interoga
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al strategiei realizării de sine, al centrării pe sarcină în dauna centrării pe relație, al atitudinii față de schimbare, precum și al favorizării clipei în dauna dezvoltării organice, G. Hofstede a furnizat o descriere a conceptelor-reper din modelul său prin intermediul unei lecturi axiologice. Astfel, distanța față de putere indică măsura în care membrii cu mai puțină putere într-o organizație sau instituție acceptă și se așteaptă ca puterea să fie distribuită inegal. Aceasta reprezintă inegalitatea definită de cei în subordine, nu de superiori, ceea ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cerințe ale existenței umane: nevoi biologice, elemente de coordonare a interacțiunii sociale și cerințe de conviețuire și funcționare în grup (Schwartz, Bardi, 2001, p. 280).Cele zece tipuri de valori sînt definite și descrise prin valorile reprezentative pentru fiecare tip axiologic. Grila de valori a lui Schwartz totalizează 57 de valori individuale, ele putînd fi grupate în cele zece tipuri de valori, în funcție de substratul motivațional comun. Vom prezenta în continuare cele zece tipuri, urmate de definiția lor și de valorile individuale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Validitatea acestui model a fost confirmată prin studii laborioase, pe zeci de mii de subiecți din întreaga lume. Din cele zece categorii valorice de la nivel individual, Schwartz derivă pe căi empirice șapte categorii la nivel cultural societal. Toate aceste categorii axiologice răspund la trei seturi de exigențe comunitare "universale": 1) exigența de relaționare interpersonală în cadrul grupurilor de referință, care ilustrează nevoia de autonomie; 2) exigența garantării responsabilității individuale în cadrul integrării sociale, cu favorizarea perechii simbolice egalitate-ierarhie; 3) exigența relației de calitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
istorică a valorilor sociale, ultimele studii ale lui S. Schwartz (2000, 2005) atestă că cei mai "individualiști" devin europenii occidentali, care îi întrec pe cei care dețineau la Hofstede această întîietate simbolică, nord-americanii, aceștia din urmă impunîndu-se însă în registrul axiologic al "ierarhiei" și "stăpînirii". 7.6. Patternuri relaționale, culturi dependente de context și orientări temporale O altă sistematizare în termeni de dimensiuni culturale implicite face disocierea culturi puternic dependente de context versus culturi slab dependente de context, pornind de la o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]