1,649 matches
-
salvează salata, dar nu vreau să-mi imaginez ce părere ar avea despre film un bolnav de cancer care n-are nici măcar bani de medicamente, darămite să-și permită tot ce n-a făcut într-o viață - Himalaya, Coasta de Azur, Coasta Boacii. There Will Be Blood - un film inteligent construit Cocoșul decapitat, de Radu Gabrea și Marijan Vajda, are aerul - nu știu dacă din dorința regizorului sau din cea a producătorilor străini (cunoscute televiziuni europene) - unui foarte onest film destinat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
a mers totul uns. Doamna & Mătușa Babeți m-a plimbat câteva ceasuri prin centrul Timișoarei, arătându-mi câte și câte minunății invizibile pentru turistul grăbit - de la fosta rezervație de trandafiri la casele etniei rrome copiate după vilele de pe Coasta de Azur. Am cumpărat toate ziarele împreună de la un tip căruia voia neapărat să-i facă vânzare. Și care mătușă m-a înțeles că trebuie să iau chiar toate revistele „concurente“. Totuși, ne-a plăcut cel mai tare și mai tare să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de pe fundal a scăzut, prechimbându-se Într-un zumzăit monoton, bucățile de simit aruncate În aer dispăreau, o urmă de magie adia odată cu briza, feribotul aluneca lin, iar fantomele tuturor peștilor care trăiseră odată În apele alea Înotau Împreună cu ei În azurul dens, vâscos al mării. Când s-a terminat cântecul ajunseseră deja la țărm. Câțiva dintre pasageri au sărit jos Înainte ca feribotul să ajungă la doc. Armanoush a privit uimită acest spectacol de acrobație, admirând nenumăratele talente pe care istanbuliții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un boem? A.S.: Cred că unui poet nu-i strică defel să fie un pic boem în tinerețe, să cunoască lumea subteranei, beția libertății anarhice, atmosfera cafenelelor și mansardelor înstelat-sordide, gustul poeticescului "decoct" compus din mici doze de infern și azur savurat alternativ până la capătul unor (atâtor!) zile și nopți... Marii artiști au fost de multe ori și mari personaje, actori ai boemei. Pe unii i-ai nominalizat aici, dar lista poate fi continuată cu mulți alții, inclusiv cu trei-patru nume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de neamul meu de domni și de țărani”. Puterea cerească “vindecă pe cei ce s-au prăbușit sub cizme și sub norme”. Ostracizatul speră că va veni “Desprimăvărarea” când “din Înfrațirea șoimului cu zarea\vom ști să bem paharul de azur.” Oriunde este mânat de biciul cuceritorului poetul poartă imaginea țării sale “ce a crescut cu mine pe Bugeac, trupul să mi-l sature de viu”. Prietenia i-a adus poetului alinare “ ți-ai rupt cămașa toată de pe tine și rănile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Savastano a dat buzna În celulă, agitat și fericit. Abia de-a putut bâigui: — V-am tras clapa, dom’le! Mi-am adus și bosu! În urma lui venea un domn oarecum astmatic, cu obrazul ras, plete cărunte și ochi ca azurul cerului. Veșmintele-i Îngrijite erau de culoare Închisă; purta fular de vigonie, și Parodi a observat că avea unghiile lăcuite. Foarte natural, cei doi respectabili domni au luat loc pe două bănci; Savastano, beat mort de slugărnicie, traversa neîncetat, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cele Începute de surâs. Nu voi ascunde că m-a Împins curiozitatea, când am constatat că noul meu prieten Își completase achiziția cu alte două ilustrate, reprezentând Gânditorul lui Rodin și Hotelul Spania. Amândoi cultivatori ai artelor, amândoi inspirați de azurul cerului, dialogul a urcat foarte repede la temele zilei; nu l-a fisurat, cum ne-am putea teme, circumstanța că unul era deja un solid povestitor, iar celălalt o promisiune aproape anonimă, Încă ascunsă În bidinea. Numele tutelar al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
meu au călătorit împrăștiat, cu o frenezie parcă mai mare ca în alți ani. Dominique a fost în Tenerife, Magdalena și Pia - în China, Carmen în Noua Caledonie, Ruxandra în Zakynthos, Daciana în Rhodos, Nicoleta în Turcia, Katy pe Coasta de Azur, Ilona la Dubrovnik, Luminița la Barcelona, Snejana în Toscana, Irina la Paris, Marina în Corfu, Dana în Tunisia și Rodica în Cuba. M-am bucurat de bucuria lor și nu m-am lăsat mai prejos. Am umblat de mi-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
-ncerc a-ți spune Despre viața prinsă-n rime Cu trăirile sublime. Zbor între Pământ și Lună, O captivă-n poezie, Spune Lume sunt nebună, Tu mă știi dar el mă știe? AȘA EȘTI TU Ești soarele care răsare În azurul dimineții pure Și cerească liră ce vrăjită Cântă-n casa inimii iubită. Cu tot parfumul florilor de mai Al vieții sens tu mi-l redai, Mă-nalți și meriți ca răsplată Întreaga-mi dragoste curată! Ești îngerul ieșit în cale
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
căzuți în parte. Ceilalți se clatină ca să facă loc altora, care întârzie să iasă. Prin pielița albă ca marmora, fină și străvezie i se zăresc vinișoarele albastre ale tâmplelor. Născiorul îi este turtit la vârf, ca o mazăre. Comoara de azur a ochilor ei visători, mersul molatec și zumzetul din grai, o fac suavă și scumpă. Părinții au regăsit-o ciopârțită la morga spitalului, cu bucățile trupușorului reîntocmite de studenți. De după gât îi cobora șiretul de care s-a prins eticheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
roșii se întindeau lanuri de grâu unduindu-se ca niște arcuri până în zare. În depărtare apăru ceva mic ca un ac, dar pe măsură ce se apropiară își dădură seama că acul era o turlă de biserică. Vârful său se împlânta în azurul cerului și dispărea înghițit de văzduh. — Aceasta e Europa! De câte ori ajungeau în fața unei asemenea priveliști, Velasco își oprea calul și le-o arăta mândru. — Pământul are legea lui. Iar această lege se întrupează în turla bisericii care se îndreaptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
...Luna martie 1944 anticipa o primăvară frumoasă. Soarele își revărsa razele binefăcătoare peste întreaga natură. Era o zi triumfală, înveșmîntată în soare și azur, plină de speranțele copilăriei. La șase ani eram fericită alături de părinții și frații mei. ...De la o vreme, însă, pe chipul părinților mei se citea o grijă apăsătoare, o preocupare nedeclarată. Se înțelegeau din priviri, vorbeau cu o voce scăzută și
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aglaia Chiribău () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1676]
-
vecii, spre slăvi aripe teferi, / Să-mi svâcnească-n ochi răsaduri de luceferi, / Sora inimă sămi fie șipot proaspăt de cișmea, / Sufletul o nevăzută, orbitoare stea, / Gândul curcubeu ce su[i]e limpede și pur, / Fruntea lună-nouă răsturnată-n visul de azur...// Uite, Doamne, toate ușile cerești mi sau deschis! / Vai, dar cine îmi rotește fruntea peste-abis?... Cine, Doamne?... Cine? ... / Cine-știe-cine / Își tălăzu[i]ește-oceanele de lavă-n mine!...” (Constantin Rotariu, Psalm, IV, 1, 1 februarie 1929, p. 7); „Sat ascuns pe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
acea jucărie minunată din Grieg, asupra căreia se exercită și virtuozii și diletanții, și pentru care Elena avea predilecție. Subt mâinile lui Marcian, melodia dispărea, se reconstituia însuși zborul fin de aripi; erau fluturi de vară fără trup. numai cu azur pe fibre de mătasă; apoi se dizolvau și plutea numai ideea abstractă. O minune, în adevăr! Marcian dase apoi Elenei mai serios de lucru. Se arăta un profesor răbdător, dar și autoritar, cum era totdeauna când era vorba de muzică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
apa cea mare. Sfînta Fecioară să se Îndure de noi toți.“ Au luat trenuțul Suzi, apoi trenul cel mare, au mers pe jos, cu căruța, din nou cu trenul și călare pe catîri peste munții Dalmației, pînă În portul Fiume. Azurul Adriaticii era totuna cu cerul, iar Floare, cînd a aflat că de cealaltă parte a mării se găsește Roma cu Sfîntul Părinte Papa, s-a temut că a ajuns de acum chiar În Rai și că de America nici că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
existenței anodine, care te face să te gândești la obiceiul fardării morților: „Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru.“ (Stela Brie) „Mă nasc sub curcubeul celor șapte culori, / Care mi pune
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fine și catifelate ca petalele florilor, între mâinile ei aspre și bătătorite.“ „Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru.“ „Ca oriunde, în satul cu salbe de păduri și izvoare cristaline, vacanțele
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Uniunea Europeană, ar fi întocmit de Stela Brie. Am putea citi atunci că la noi copiii străzii au mânuțele fine și catifelate ca petalele florilor, că deasupra gunoaielor răspândite peste tot în perimetrul scumpei noastre patrii splendorile zilei poartă veșmânt de azur și, eventual, că grevele sunt adevărate poieni ale timpului în care florile voioșiei răsar din candoarea și zburdălnicia greviștilor. Un cocoS ´ at al vremii noastre După cocoșatul de la Notre Dame, a mai apărut un cocoșat în literatura lumii: cocoșatul din
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
absurdul în locul logicii, antiliteratura în locul literaturii. După acest război de o sută de ani, apare un poet care scrie calm, surâzător, exact ca în secolul XIX... ‹ Poetul se numește Ionel Câmpeanu și a publicat nu demult o carte (Viscole în azur, Clusium, Cluj-Napoca, 2001) care pare opera lui Vasile Alecsandri: „Colo-n zare / Pe cărare, / Raiul munților răsare, / Bat vânturile grele / Frumoasă toamnă unde te duci?“; „Spre zori / O căprioară rătăcită / Culege-un fir de iarbă / Din marile zăpezi, // Un stol
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de moarte, într-un episod din piesa Capcana, datat și localizat „1942, noiembrie, 18. Cotul Donului, Kleskaia“: „GRIGORE: Să învingi clipa... Să învingi destinul vremelniciei... ia din rafturile memoriei legenda Paserii Phoenix... În propria-i ardere preexistă zborul reînălțării în azur... MIHAI: ...Simt la piept bănuțul de argint al vamei... Vâslașul ne așteaptă nemișcat pe sterpul mal al Styxului... N-auzi scheunatul Cerberului?...“ Este greu de crezut că doi soldați, aflați în bătaia gloanțelor, vorbesc astfel. Iar dacă nu e vorba
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a chemat grădina / Vino la mine / Vino! / N-a uitat niciodată/ clipele noastre de tăcere / de visare și dragoste / Voia încă o zi / de surâsuri / și tainice îmbrățișări / Și aștepta sub cer / ca un sân cald / în fremătare.“ (Măr de azur) Aceste versuri, din care reiese că poetul a făcut dragoste cu o grădină, au fost extrase din volumul: Gheorghe Novac, Mirele Pământului. Amintiri din Paradis, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2008. Mărturisirea, fie și fantezistă, este șocantă. Față de un bărbat obișnuit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
acel dincolo, al neștiutului.“ (Cupola danaidă) Probabil însă, este mai bine să rămână de neînțeles, fiindcă dacă devin inteligibile dăunează grav prestigiului poetului. Iată un exemplu: „Din piept îmi răsar / tulpinile studiilor / petalele poeziei / și fructele gândurilor / Dar sus / în azurul uimitor / plutește încă / nestinsă / floarea secretă / a înțelepciunii.“ (Arc de cer) Stângace exprimare - „Din piept îmi răsar / tulpinile studiilor / petalele poeziei / și fructele gândurilor“. Numai în puerilele filme horror americane mai vezi tulpini ieșind din pieptul cuiva. Noi înțelegem unde
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și-n vânturi înghețate Cu brațele în flăcări prin nori eu aș pleca. Dac-aș rămâne singură să fiu în noapte O umbră suferindă mereu în calea ta, Căci aș rămâne clipa ce nu te mai ajunge Prin sufletul de azur și trupul alb de ploi. Tu ești iubirea caldă a veacului ce plânge Profunda destrămare în urmele de-apoi. M-aș îmbăta eu singură cu sânge de pământ Și-n focul meu de timp înstrăinată Pe o coajă de durere
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
o lacrimă de vis Plâng și florile-n fereastră rechemând pe al tău nume Ce-n alinturi suferinde zac legendele în scris. Gândurile răvășite cad în somnul de-altădată Iertător și blând în suflet, Cerul parcă s-a închis, De azur în frunze albastre, melancolic e-a mea soartă Și-n mâhnirea arsă-n zile, dar o lacrimă s-a stins. Ca un fulger în iubire, cu un trup ca de fantasmă Ochii lui de nopți rebele ce-au rămas în
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de cuvinte unei fete, care nici măcar nu ți-i colegă și nici din oraș de la tine! Ce, el nu-și poate găsi o prietenă într-un oraș cu peste 300 000 de locuitori? De ce se leagă de Ilinca? Tot farmecul azurului imaculat (scria Nuțu pe ilustrata adresată Ilincăi), tot cleștarul valurilor înspumate de pe oglinda încremenită a mării repetă ca într-un cîntec de sirene chemarea stăruitoare: nu vii și tu la mare? Te așteaptă nemîngîiat, Nuțu R." Lui Tomiță aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]