1,758 matches
-
BUFONUL: N-ar fi trebuit să-mbătrînești pînă nu te-ai fi copt la minte. LEAR: Nu mă lăsați să-nnebunesc, nu, ceruri! Țineți-mă, nu vreau să-nnebunesc! (Intra un Curtean) Ei, caii-s gata? CURTEANUL: Gata, milord. LEAR: Haide, băiete. BUFONUL: Ea, fată-acum, ce rîde la plecarea mea, Fata n-o fi mai mult, pîn' toate s-or scurtă. (Ies) ACT ÎI SCENE I [The Earl of Gloucester's castle.] Enter Edmund and Curan, severally. EDMUND: Save thee, Curan. CURAN
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
răspunde-mi. KENT: Nu te iubesc. OSWALD: Ei, atunci, nu-mi pasă de tine. KENT: Daca te-aș avea în țarcul Lipsbury, te-aș face să-ți pese. OSWALD: De ce mă iei așa? Nu te cunosc. KENT: Eu te cunosc, băiete. OSWALD: Cine crezi că sînt? KENT: Un ticălos, un derbedeu, un linge-blide; un josnic, îngîmfat, tîmpit, pomanagiu, un în-trei zdrențe, de doi bani, un împuțit în ștrimfi de lină ticălos; un laș, un pîrîcios, un pu i de ț ir
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un adăpost contra furtunii. Lasă-te-acolo, eu la dura casă (Mai dură decît piatră ce-o clădește, Care-acum chiar, de tine întrebînd, Nu m-a primit) mă-ntorc și le forțez Zgîrcita milă. LEAR: Duhul mi se schimbă. Haide, băiete. Cum îți este? Frig? Mi-e frig și mie. Unde-i finul, draga? Artă nevoii noastre e ciudată, Face din lucruri proaste, bune. Hai, colibă. Biet ins nebun, în inimă, cu-o parte Mi-e milă și de tine. BUFONUL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
inimă, cu-o parte Mi-e milă și de tine. BUFONUL: Cine are și-oleacă de minte Cu hei, ho ploi și vînt va primi Și cu soarta să mulțumit e, Căci ploaia plouă-n orișice zi. LEAR: Așa-i, băiete. Du-ne la colibă. BUFONUL: E-o noapte tocmai să răcorești o curtezana. Voi spune-o profeție pînă plec: Cînd preoțimea vorbe și nu fapte-și cere, Cînd cîrciumarii toarnă apă-n bere, Cînd nobilii dau lecții la croitori No
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
totul Din inimă! Pe-aici e nebunia, Să încetez. KENT: Stăpîn bun, intră-aici. LEAR: Te rog să intri tu, cată-ți de grijă. Furtună nu mă lasă să gîndesc Ce m-ar lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pantofilor și foșnirea mătasurilor să trădeze biata-ți inima femeilor. Ține-ți piciorul departe de bordeluri și mîna de decolteuri, pana de registrul datornicilor, si desfide-l pe necuratu'. Mereu bate vîntul rece prin mărăcini. Face suum, mum; ei, delfine băiete, termină, lasă-l să treacă. (Furtună continuă) LEAR: Ei, ți-ar fi mai bine în mormînt, decît să-nfrunți cu trupul neacoperit furiile văzduhului. Omul nu-i mai mult decît atît? Să ne uităm bine la el. Tu nu datorezi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
curînd. Și l-am iubit, Că nici un alt părinte; să-ți spun drept, Durerea mi-a rupt mințile. Ce noapte! Rog pe măria-ta... LEAR: Îți cer iertare. Nobile filosof, prezența voastră. EDGAR: Lui Tom i-e frig. GLOUCESTER: Intra, băiete, în colibă; te-ncălzește. LEAR: Come, let's în all. KENT: This way, my lord. LEAR: With hîm! I will keep still with my philosopher. KENT: Good my lord, soothe hîm; let hîm take the fellow. GLOUCESTER: Take hîm you
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-Mi este cel mai rău"? Mai rau mi-e că oricînd. BĂTRÎNUL: E Tom, bietul nebun. EDGAR (Aparte): Dar mai rau poate-a-mi fi; nu-i cel mai rău, Cît timp putem a spune: "-I cel mai rău". BĂTRÎNUL: Băiete, încotro? GLOUCESTER: E-un cerșetor? BĂTRÎNUL: Nebun și cerșetor. GLOUCESTER: Mai are minte,-altfel n-ar ști cerși. Azi-noapte-n vifor, astfel de-om văzînd, Mi-am zis că omu-i vierme. Fiul meu atunci În minte îmi veni, deși-a mea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e nebun. GLOUCESTER: E boală vremii: nebuni duc pe orbi. Fă cum ți-am spus, sau cum ți-e placul; Dar mai ales, te du. BĂTRÎNUL: Am să-i aduc vesmîntul cel mai bun, Fie ce-o fi. (Iese) GLOUCESTER: Băiete, om golaș... EDGAR: Bietului Tom i-e frig. (Aparte) Nu pot să-nșel mai mult. GLOUCESTER: Vin' mai aproape. EDGAR: (aparte): Totuși trebuie. (Tare) Să fie binecuvîntați dragi ochii tăi, Ce sîngeră. GLOUCESTER: Știi drumul către Dover? EDGAR: Pîrleaz și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
retorice, poate viza: - un alterego al eului poetic (Arthur Rimbaud: „Eu este un altul“ - eul scindat/dedublat/multiplicat: tu treceai mânjit pe aripi / și cu pene și cu fulgi. Unde ești tu cel deatuncea / unde fugi? - N. Stănescu; Ai îmbătrânit, băiete, / Cântând stihuri și ștafete - T. Arghezi) - o prezență lirică distinctă de eul poetic, ființă concretă sau entitate abstractă, spre care este orientat discursul (Frumoaso, / țis ochii așa de negri - L. Blaga; Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
iată preocupări temerare. A face poezie și din "buletinul de analize", a crede că "o fi o lege a poeziei tot lucrul trăznit" acestea convin îndrăznelilor unui spirit expansionist, cu imaginație torențială. Frazarea dezlegată, sinuoasă, ramificată nu cunoaște obstacole: fugi, băiete, în păpușoi e vaca, ehe, stă, cică, ascunsă, acolo, în recoltă, de frică, vine taurul, o locomotivă vine din cer: ce?... bă, ești nebun, unde vezi tu tren, să o calce?... păi, nu văd eu, vede ea... chiar: ia uite
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cel aspru, pricepi îndată că trebuie să aibă o voință de fier. Cât a trebuit să muncească bietul Stardi ca să ajungă la izbândă! Profesorul, deși cam supărăcios, azi dimineață când a împărțit medaliile, totuși i-a spus: "Bravo, Stardi! Bravo băiete! Cine stăruie izbândește!" Pe de altă parte, munca făcută fără tragere de inimă, care nu-i oferă copilului nici un fel de satisfacții, și pe care el o face numai pentru că cei mari o cer, nu-l atrage, devine pentru el
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
informații al căror unic merit era acela de a fi fost furnizate! Cum credeți că l-aș putea uita vreodată pe milițianul care, aflat în posesia unui denunț venit din partea unei vecine țicnite, m-a bătut pe umăr, spunându-mi: „Băiete, o să vezi tu pașaport când mi-oi vedea eu ceafa!”? Într-o piesă net marcată de lectura lui 1984 și a lui... Kafka, Václav Havel face procesul imensei activități scriptice desfășurate în regimurile comuniste. În piesa Raportul al cărui obiect
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
2); fetiță (2); firav (2); fustă (2); gagică (2); gingaș (2); iubită (2); înalt (2); machiaj (2); mireasă (2); modestă (2); păpușă (2); sex (2); sex feminin (2); simpatică (2); adolescentă; albă; Alesia; se aranjează mult; arbore; armonie; atenție; atrăgătoare; băiată; balcon; bătrînă; bîrfă; blîndă; blond; brunetă; buze; cap; capul; casă; căldură; cercel; fără chip; cine?; coafură; coastă ruptă; colegă; copiliță; creatură; cunoscut; cunoscută; curajoasă; curățenie; curvă; delicată; demnă; deosebită; dor; drac; e dragă; drăgălaș; duioasă; duioșie; durere; emoții; eu; Eva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); dulciuri (2); Eric (2); frumușel (2); generație (2); grijă (2); împlinire (2); joacă (2); Luca (2); micuț (2); neamuri (2); pat (2); plăcere (2); răsfățat (2); 3-9 ani; buric; afecțiune; ajutor; amabil; amic; Andrei; apropiat; armă; ascultător; Aurica; avere; băiete; băiețel mic; bătrînă; bebeluș; bebeluși; boală; botez; ceea ce nu are mama; compot; copii; copil iubit; credință; cumătru; curiozitate; Daniel; dar; Dănuț; descendență; destin; dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie; generații; Gustav; inocență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meritul tău, ci al meu. Ca dovadă, e obiceiul s-o iei razna prin sat cum ai o clipă liberă. (o sărută pe frunte) Vera: Tot de la țară ai rămas. Cum adică o iau razna prin sat? Trăim la oraș, băiete, nu uita. Zi și tu c-o iau razna prin mahala! Ștefan: Ehe, unde mai găsești azi o mahala adevărată! Ilie: (care, între timp, ajutat de Mina, și-a pus papucii și halatul de casă) Hai, să luăm un păhărel
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
politice... apreciat de toate forurile... Mihai: Mai întîi trebuie să fii apreciat de oamenii cu care lucrezi... Maria: Cine spune asta? Mihai: Forurile... Maria: Hm! Ceva nou... Val: Ba e ceva vechi... vechi de tot... Irina: Val! Mihai: Ascultă, măi băiete, n-o mai fă pe deșteptul și pe cinicul și pe ironicul, știi! Ei drăcie! Măcar azi. Val: Păi... mai ținem serbarea?! Mihai: Nu, n-o mai ținem. (tare) Tocmai, fiindcă nu mai ținem serbarea. (Val îi face un semn
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
toarnă în pahare) Dar unde-i Alex? Alex! (Irina, Val iau paharele pline) Maria, dar tu? Maria: Da' avem șampanie... Mihai: Aia las-o la spartul tîrgului... (îi umple și Mariei paharul; apare și Alex în cadrul ușii de la birou) Haide, băiete, nu mai fi supărat. Vinde patinele sau păstrează-le pentru tine. Alex: Îmi pare rău dar cred că nu m-ai înțeles... Mihai: Lasă, că te-am înțeles... De m-ai înțelege și tu pe mine... Alex: Cred că o să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dar era un salar... Apartament... D'acu'! Ce faci acu'! Ei, răspunde, de ce taci? Octav: Mamă, ți-am mai răspuns la întrebările astea de zeci de ori... Dacă nu vrei să pricepi... Marieta: Ce să pricep, ce să pricep? Măi băiete, s-o luăm așa, pe degete; înainte erau șomeri? Nu erau. Salariul ăla, așa cum era el, ajungea? Ajungea. Era ordine și disciplină? Era. Ce să mai vorbim, că n-avem ce! Mona, spune și tu, am dreptate sau nu? Mona
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca asta ne mai lipsea! Măi băiete, tu te-ai... Octav: Mamă, despre morți numai de bine... Costache: Octave, eu știu că tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Aici s-ar potrivi o muzică bisericească... ești, totuși, în cimitir... aici e un sfînt mormînt... un cavou... Octav: Dar e și bar, părinte... și bazar... Credeți că s-ar potrivi o muzică bisericească cu chiloții ăștia...! Preotul: Cu tine, băiete, e greu să se-nțeleagă omul... Octav: Sînt și eu, părinte, o oaie rătăcită... Preotul: Și cît crezi că ai s-o duci așa...? Octav: Păi... pînă m-o găsi păstorul... N-am un păstor să mă caute... Preotul: Pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mine și pe-a mea mândră; / Lasă-mă la umbra ta, / Că nimic nu ți-oi strica, / Numai-o creangă ț-oi pleca, / Să m-acopăr cu mândra. / T-oi pleca ramul frumos / Cât oi sta cu mândra jos. / Eu, băiete, te-aș lăsa, / Da ți-i mândra tinerea / Ș-ai să faci păcat cu ea; Pentru un băiat ș-o fată / Rămâne frunza uscată, / Pentr-o fată ș-un fecior / Îmi rămâne ramul gol."120 Paralelismul negativ simbolizează înstrăinarea, uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
doru-afară."124 Spațiul sacru, de trecere de la anul vechi la anul cel nou, construiește ritualul de transfigurare a umanului în plan cosmic, relația dintre om și natură fiind supusă unei reînnoiri permanente: " Bună seara, codru verde, / Ce mai faci aici, băiete? / Eu fac bine, / Măi, române! / S-a pornit sfântul Vasile / De un an și nouă zile / Și ne-a dat plugul pe mână / Să urăm o săptămână. / Săptămâna s-a-mplinit, / De arat noi am gătit / Ș-am pus plugul sub perete
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mușcă buza. REGELE RICHARD: (coborând de pe tron) Voi sta la sfat cu proști cu cap de lemn Și neîntrebători; nu-i omul meu Cel ce cu ochi iscoditori mă-mpunge. Cu râvna de mărire, Buckingham A început a fi prevăzător. Băiete! PAJUL: Poruncă, doamne! REGELE RICHARD: Cunoști vreun om ce ispitit de aur, S-ar învoi în taină să ucidă? PAJUL: Cunosc un gentilom nemulțumit; Se vrea mai sus decât îl ține punga, Și aurul, cît zece oratori, L-ar ispiti
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
retorice, poate viza: - un alterego al eului poetic (Arthur Rimbaud: „Eu este un altul“ - eul scindat/dedublat/multiplicat: tu treceai mânjit pe aripi / și cu pene și cu fulgi. Unde ești tu cel deatuncea / unde fugi? - N. Stănescu; Ai îmbătrânit, băiete, / Cântând stihuri și ștafete - T. Arghezi) - o prezență lirică distinctă de eul poetic, ființă concretă sau entitate abstractă, spre care este orientat discursul (Frumoaso, / țis ochii așa de negri - L. Blaga; Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]