5,096 matches
-
care arde, Vor fumega imperii pierdute în arcade. Ne vom găsi în cer, cu heruvimi-n zbor, Vom cere dezlegare de moarte și de dor. Ne va chema din nou iubirea de cetate Cu sfințiii din icoane și focul din balade Ne va chema țărâna din floare și din ape, Vom fi ocean de sunet, cu muntele aproape Ne vom zidi în piatră un testament solar, Vom reinvia ca vulturii din graalul ancestral. Trec zilele și veacuri, se stinge amintirea Cu
REMEMBER de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379442_a_380771]
-
pe marginea iei... Limba e freamăt ori șopot de râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am
LIMBA ROMÂNĂ E MAMA CEA BUNĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379517_a_380846]
-
modalitate de implicare în viața cetății, fiind, în același timp, „frondă la adresa tradiționalismuluiˮ. În articolul „Resurecția baladeiˮ, Radu Stanca afirma că genul baladesc este o modalitate lirică de trăire și expresie. Antonia Bodea a subliniat că fiecare dintre cele cincisprezece balade ale poetului au la bază mituri sau momente cruciale din trecutul istoric, în vreme ce în genul dramatic el a fost autorul unui „teatru de factură poematicăˮ. În privința recuperării operei lui Radu Stanca, un rol esențial l-a avut conf. Anca Sîrghie
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > LACRIMI PENTRU MAMĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ți-au scris cu lacrima în nări Mii de poeți de seamă Balade, elegii, cântări... Eu ce să-ți mai scriu, mamă? Că, uneori - toamna mai des, De-o vreme-apăsătoare, Te văd și-mi dai de înțeles Că-i bine și nu doare...? Că, tihna, totuși, ți-ai găsit Primind tot ce se
LACRIMI PENTRU MAMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379535_a_380864]
-
cer, zbor de cocori, Cărări de viscol pustiite Sau îngropate de ninsori Sub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Își scutură veșmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe serpentinele de gând Aezi din vechile balade, Își cheamă dorul fredonând Cu glas duios, în serenade. Se prind în horă viorele, ... Citește mai mult Ascult cum clocotește viațaîn muguri de curând născuți,Renaște-n primăveri speranțaCopacilor, ce-n ierni, desculți,Visau la ramuri de liliac,Ce-nmiresmau
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
primeneau cu veselie,Pământ și cer, zbor de cocori,Cărări de viscol pustiiteSau îngropate de ninsoriSub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crudRăsar suavii ghiocei,Își scutură veșmântul udși lacrima din clopoței.Pe serpentinele de gândAezi din vechile balade, Își cheamă dorul fredonândCu glas duios, în serenade.Se prind în horă viorele,... XXIX. VIS DE PRIMĂVARĂ, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015. Ascultă simfonia din ultima ta noapte Care desparte iarna de-
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
timpi”, susținut de actori ai Teatrului Portabil; distribuția: Raluca Grumăzescu, Sebastian Vâlcea, Oana Burcescu, muzica: Sergiu Boldor de la Trupa Ad Hoc, adaptarea și regia artistică: Mihai Lungeanu. Piesa “Strunga oilor” ne-a oferit o interpretare parodică, debordant de inteligentă a baladei “Miorița” și a interpretărilor literare ale acesteia, reușind să țină trează atenția spectatorilor și să stârnescă râsul prin originalitatea ideilor formulate și prin limbaj. Activitatea lui Emil Lungeanu a fost prezentată de Elena Scurtu, director al Centrului Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
neamul...”), iar vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru afirmarea specificului național. Un specific din care nu putea să lipsească profundul respect față de legea nescrisă a plății și răsplății, totodată față de cioareci, ii și țoluri, doină, baladă și rapsodie, Eminescu, Enescu și Brâncuși, pentru că numai în acest chip el este integral românesc... De unde proverbiala răbdare a românilor, printre altele ilustrată și de faimosul vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme țăranii vroiau cu ardoare pământ
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381050_a_382379]
-
Cultură Prahova - „Argument” și 254 de piese muzicale folclorice din județele Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova. Piesele pot fi grupate în mai multe categorii „repertoriu ocazional - cântece și jocuri de nuntă -, obiceiuri tradiționale, jocul călușarilor, balade, doine, cântece propriu-zise, melodii de jocuri și muzică lăutărească”. (Anișoara Ștefănucă) Cartea „Folclor muzical din Muntenia” a fost oferită gratis participanților la activitate. Dragoș Grigorescu consideră cele două cărți o invitație și un model de atenție acordată patrimoniului cultural, de
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > GEORGE PETROVAI - BALADA DORULUI DE DUCĂ Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Motto: Dorul de ducă la români s-a transformat în maladie - puțini dintre plecați se-ntorc, iar asta-i pentru neam o
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
apreciat ca Omul Sfânt, este văzut singurul vrednic să guverneze pe Pământ. Concluzia ce se impune, în general este știută: O nație-n istorii intră doar prin cultura plămădită! ---------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației 23-26 martie 2017 Referință Bibliografică: George PETROVAI - BALADA DORULUI DE DUCĂ / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2293, Anul VII, 11 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
cununilor de spin.// Eu nu-ți pipăi steme și nici laur.../ Numai rănile mă plec și ți-le strâng/ și le fac medalii mari de aur,-/ în genunchi, le-nchid în inimă și plâng.” (Radu Gyr, Baladă pentru Eminescu, în Balade, Ed.Lucman, București, 2006) Poem apărut în revista <>, numărul din 15 Iunie 1939, închinat lui Mihai Eminescu. ------------------------------------ Ne-eminescolog, dar iubitor de Luceafăr Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț, +15 Ianuarie, 2016 Referință Bibliografică: NISTOROIU C Gheorghe - PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
normalitatea ființei românești. Dar tot el face parte și din excepționalitatea acestui neam... Cum îmi zicea mie Părintele Atanasie: „Dan Puric, avantajul meu este pușcăria!”. Numai de aici putem discuta de dimensiuni majore ale credinței, nu de la mine. Neghina-Grâu Analizând balada Toma Alimoș-spic curat de grâu românesc, eroul devine martir și mișelia e pedepsită. Despre toate acestea ne spune Radu Gyr, acest spic de grâu al poeziei românești încolțit între gratiile temniței comuniste: „E pentru prima dată că în balada românească
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Analizând balada Toma Alimoș-spic curat de grâu românesc, eroul devine martir și mișelia e pedepsită. Despre toate acestea ne spune Radu Gyr, acest spic de grâu al poeziei românești încolțit între gratiile temniței comuniste: „E pentru prima dată că în balada românească intervine atât de precis, de viguros, pedepsirea mișeliei...Neamul întreg pune o pecete roșie pe gestul trădătorului Manea. Însăși moartea ciobanului Mioriței pare acum răzbunată.” Așa ne-a vorbit despre <> Radu Gyr, acel fulg de nea al poeziei românești
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
împletește cu argint, o topește în flăcări mari de curcubeu și o aruncă în lume ca pe o pasăre măiastră, ieșită golașe dintr-un adânc de suflet și suflată cu azur și pene de foc, de către buzele cerești ale Artei.” (Baladă și eroism) De la magnificul Radu Gyr, ilustrul artist, ne trimite spre venerabilul Ovidiu Papadima. Există o minune de carte, editată prin 1938, O viziune românească asupra ființei, în care autorul, Ovidiu Papadima, surprinde cu har țesătura creștină permanent prezentă în
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
vibrai pe-aceiași strună și de dor făceai risipă, Te-am iubit ca niciodată, într-un cadru efemer, Pe la șapte după-masă, pe o margine de clipă. Am făcut o pasiune din aceste mici cancanuri, Care ne țineau în priză, ca balada „Miorița” Desenam în Photoshop pentru viitor și planuri... Te-am iubit precum măgarul, își iubește măgărița. Ne iubeam frumoasă doamnă, ne iubeam ca doi nebuni, Fără cer și fără stele pe-o planetă virtuală, O duminică întreagă, poate și puțin
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
vibrai pe-aceiași strună și de dor făceai risipă,Te-am iubit ca niciodată, într-un cadru efemer,Pe la șapte după-masă, pe o margine de clipă.Am făcut o pasiune din aceste mici cancanuri,Care ne țineau în priză, ca balada „Miorița”Desenam în Photoshop pentru viitor și planuri...Te-am iubit precum măgarul, își iubește măgărița.Ne iubeam frumoasă doamnă, ne iubeam ca doi nebuni, Fără cer și fără stele pe-o planetă virtuală,O duminică întreagă, poate și puțin
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
bolnavi ce-au apelat, în istorie, la serviciile credinței, să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate. Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
bolnavi ce-au apelat, în istorie, la serviciile credinței, să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate.• Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
DE ZIUA TA Fiicei mele Se frânge o cădere de ape peste mine- Sunt numai ploaie și numai răsărit, Când mă pornesc să te întâlnesc pe tine, Copila mea, cu ochii mei, care nu mint! Copilă mea, acum se plăsmuiesc balade - În zori de vis să le creăm o scenă- a lumii, Icoana mea și vigilenta -mi ești, cu celelalte Femei, ce întregesc durerea dulce a mumei! Se scutură din frunze cântece de leagăn- Să te primească timpul împărat în toamna
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
un o portanță complementară în accepțiunea sa directă fiind cazul unui calendar de obiectualizări transpuse în necunoscut.... X. SHAIP BEQIRI ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI (POEZIE), de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Shaip Beqiri BALADA DEZZIDITĂ (Balada e çmurosur) Aici era un câmp fără nume Lângă pădurea În care zilnic ne pierdem Dincolo Doar râul șerpuit trecea Zbătându-se-n bulboane Degeaba venea toamna În timp ce iarna înghițea totul Gușa nu puteau să-i dezvelească Numai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
portanță complementară în accepțiunea sa directă fiind cazul unui calendar de obiectualizări transpuse în necunoscut.... X. SHAIP BEQIRI ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI (POEZIE), de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Shaip Beqiri BALADA DEZZIDITĂ (Balada e çmurosur) Aici era un câmp fără nume Lângă pădurea În care zilnic ne pierdem Dincolo Doar râul șerpuit trecea Zbătându-se-n bulboane Degeaba venea toamna În timp ce iarna înghițea totul Gușa nu puteau să-i dezvelească Numai pustiul și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
Împletând pânza de visuri Punând pod spre pădurea Din care firea-și trăgea Așadar iată prima călătorie Spre nouă zidire În câmp nemărginit În credința iubirii Și a râului ce curge Mereu mai departe ... Citește mai mult Shaip BeqiriBALADA DEZZIDITĂ (Balada e çmurosur) Aici era un câmp fără numeLângă pădureaîn care zilnic ne pierdemDincoloDoar râul șerpuit treceaZbătându-se-n bulboaneDegeaba venea toamnaîn timp ce iarna înghițea totulGușa nu puteau să-i dezveleascăNumai pustiul și vreo pasăreFără de umbră cântaDar a crescut orașul pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
DE ADINA MARIA DIACONESCU TOAMNA Coboară încărcată de rod ca răsplată muncii țăranului în cele două anotimpuri anterioare, în care cu râvnă și sudoare prevestea belșugul sub oblonul tras peste hambare. CERNA Însoțit de adierea vântului, ca un ecou de baladă prin pădurile de fag coboară în cascade ca un balaur uriaș, unduind printre câmpii, și până la Dunăre, înnobilându-le, râul Cerna. Adina Maria Diaconescu, cls. a VII - Școala gimnazială Com. Lăpușata - Vâlcea Referință Bibliografică: POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCU / Ion
POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380880_a_382209]
-
pe masă în agora tumultului dezlănțuit, dacă, într-adevăr, a fost vorba acolo despre resorturile unei prietenii reale în toată puterea cuvântului (a se citi scena din Postfața ”Jurnalului de la Păltiniș”), vii, ulterior, și întărești imaginea personală despre patria-mamă (unde ”balada mizeriei recitate în fața unui microfon într-o limbă stâlcită”, spune autorul, pare că se cântă la infinit de către un întreg cor de robi ignoranți ai destinului neprieten) la întoarcerea de pe meleagurile foșninde a civilizație și trai bun din Occident cu
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]