33,214 matches
-
rîs și el, ce putea face, și pe chestia asta s-au prefăcut a fi prieteni vreo trei zile, timp în care au făcut destule prostii împreună, încît, pînă la urmă, să afle cam tot ce era de aflat în legătură cu ,,banda lui Cocoș". Se putea duce chiar ă doua zi la slujbă și să-i prezinte lui Mihail un raport în cea mai mare parte exact, cel puțin atît cît îl interesa era exact, dar încă o regulă a Serviciului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și acum cînd toate se așezau încetișor în albia lor un diavol mic sufla din nou în foc, în jăratecul acoperit de cenușă, îl zgîndărea făcîndu-i pe oameni să n-aibă stare. Cei mai mulți erau mulțumiți cu povești din astea, cu banda lui Cocoș, le ajungea să-și astîmpere setea, foamea de neobișnuit. Doi-trei morți acolo, pe prima pagină, rînjetul unuia dintre oamenii lui Cocoș, ori privirea "magnetică" a banditului deveneau o normă a obișnuitului. Fără asta zilele ar fi trecut mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Văd că și dumneavoastră sînteți preocupat. Nu-i bine, domnule, nu-i bine." Cu toate că nu avea nici un chef de conversație a înghițit momeala. "De ce nu e bine, puteți să-mi spuneți de ce nu e bine să te intereseze Cocoș și banda lui?" Ali Mehmet ridică sprîncenele groase atît de mult, încît fruntea i se încreți, vălurindu-se. "Pe mine să mă iertați că nu sînt decît un turc bătrîn care, deși e bătrîn, n-a văzut prea multe. În fundătura asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ali Mehmet a răsfirat fotografiile. "Poți să iei și o poză, unii cer și poze la gazetă. N-am zis că-l aduc. Am zis că-ți spun totul, că Ali Mehmet o să-ți povestească lucruri nemaiauzite despre Cocoș și banda lui!" L-a privit întrebător, încruntîndu-și sprîncenele stufoase și ciudat de negre pentru vîrsta lui. "Nu-i același lucru?" Îi veni să rîdă. Abia stăpînindu-se, l-a întrebat cu vocea gîtuită: "Și, și ceilalți, ceilalți care au venit pînă aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
imediat de uimire. De uimire amestecată cu dezamăgire, Balbo era scundac și grăsuliu, chiar rotofei, zîmbăreț, cu ochii lucind viu în lumina lumînărilor de ceară pe care Cantacuzino le aprindea numai cînd avea oaspeți de vază. Pe pîntecul rotunjit purta banda albastră a ordinului de comandor, făcea gesturi scurte și întretăiate și nu stătea o clipă locului. Dacă n-ai fi știut cine este și dacă n-ar fi purtat uniforma de o albeață orbitoare n-ai fi putut crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Bibliotecii Muzeului Britanic. Iar cum majoritatea muritorilor au față de litera tipărită aceeași venerație ca față de Sfânta Scriptură, mulți vor admite această dovadă fără crâcnire și fără circumspecție intelectuală. „Oare este posibil, se Întreba Îngrozit un redactor de la Times, ca o bandă de criminali să elaboreze un astfel de plan pe care la ora actuală să‑l pună senin În aplicare?“ Fondul bibliotecii În care se păstrează această supremă dovadă ascunde În colbul rafturilor multe taine amenințătoare. Când Întâmplarea, destinul și timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
feluri tot mai mișto să și-o facă. Se duce să-și cumpere un morcov și niște vaselină. Să facă niște cercetări pe cont propriu. Apoi își imaginează cum o să arate la casă, doar morcovul ăla și vaselina alunecând pe banda automată înspre casieriță. Toți ceilalți clienți așteptând la coadă, privindu-l. Văzând cu toții ce seară de pomină și-a aranjat el. Așa că prietenul cumpără lapte și ouă și zahăr și-un morcov, toate ingredientele pentru o tartă cu morcovi. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
un terorist înarmat cu un cutter s-ar putea să-ți sufle cele șapte minute. Sigur, pot să te înregistreze și să te dea a doua zi, dar nu prea se întâmplă. Au materiale pentru toată săptămâna, și să dea banda cu tine a doua zi înseamnă să taie pe altcineva... În ultimul lor minut împreună, doar ei doi în camera verde, spilcuitul o întreabă dacă-i mai poate face o favoare. Vrei să-mi dai locul tău în grilă?, întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
poștei britanice, i-au dat ideea că el ar putea face mai bune. El picta mai bine și ar putea să-și strecoare lucrările în muzee, înrămate și ascunse în haină. Nu de mari dimensiuni, desigur, dar le putea pune bandă dublu-adezivă pe spate, și când prindea un moment propice... să le lipească pe perete. Acolo să le vadă lumea, între un Rubens și un Picasso... o lucrare originală de Terry Fletcher. La Tate Gallery, înghesuind pictura lui Turner, Furtuna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
face cu ajutorul marcajelor de timp care însoțesc fiecare moment al înregistrării. Fiecare moment poartă un cod cu ora, minutul, secunda și numărul exact al cadrului. Codul 01:34:14:25 înseamnă prima oră, minutul treizeci și patru, secunda paisprezece, cadrul douăzeci și cinci al benzii. Când montezi fie și numai un film pe video pentru adulți, trebuie să creezi o realitate falsă. Trebuie să faci aluzie la o relație, punând evenimentele unele lângă altele. Acest itinerar de imagini trebuie să-l conducă pe privitor de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu pantaloni, și nici o nevastă n-o să dea vina pe ea. Cora, cu șervețele vechi de hârtie dosite în mânecile cardiganului. Cora, având pe birou o farfurie cu bomboane decorative de zahăr ars în formă de fundițe. Cu bucăți din benzile desenate Family Circus prinse de panoul ei de plută. Și totuși, nimeni nu zice că n-ar fi atrăgătoare. Însă apoi nevasta o vede pe directoarea Sedomnulak, cu unghiile ei roșii-roșii. N-a fost nimeni să nu fie uluit când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
un imn. Nimic prea religios, ceva ce-ar da bine. Tragem la sorți să vedem cine trebuie să bocească. Tot mai mult facem loc în fiecare grup videocamerei Agentului Ciripel. Vorbim astfel încât reportofonul Contelui Calomniei să prindă fiecare cuvânt. Aceeași bandă sau card de memorie sau compact disc folosit din nou și din nou. Ne ștergem trecutul cu prezentul, mizând pe faptul că următorul moment va fi mai trist, mai groaznic sau mai tragic. Tot mai mult, ceva și mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
întunecate. Am văzut poze cu oamenii ăia din lagăre, în spatele gardurilor de sârmă ghimpată, spune ea. Scheletele alea vii. Și întotdeauna m-am gândit: ăștia ar putea purta orice. Contele Calomniei întinde brațul spre ea, să-i culeagă cuvintele pe banda argintie a reportofonului. Tovarășa Lătrău îi dă piersica Baronesei Degerătură... Care zice: — Ai dreptate. Baroneasa Degerătură zice: Chiar sună îngrozitor. Și Tovarășa Lătrău se apleacă spre microfon și spune: — Dacă înregistrezi acuma, ești un nesimțit. Baroneasa Degerătură, cu dinții ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
adresa cu "domnișoară" iar băieților le spunea, cu o ușoară ironie, "cavalere". Exigent și distant în relațiile cu elevii, accepta o singură ieșire din tipar, în ultima săptămână de școală, când aducea de acasă magnetofonul și le punea spre audiție benzi cu formațiile la modă. Avea obiceiul să-și țină lecția din spatele catedrei și să se joace cu creta. O învârtea între degete cu dexteritate, fără s-o privească. Ochii și-i învârtea prin clasă și nu-i scăpa nici o mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
chinezilor au rămas Închise trei zile la rând, nimeni n-a mai cumpărat nimic. Dintr odată au Început să se bată unii cu alții prin tot orașul. Toți ziceau că veniseră comuniștii de pe vreo mare insulă ca să profite de frământări. Bande de tineri bântuiau pe străzi Înarmați cu ma cete și umpleau zidurile de graffiti. MOARTE comuniștilor! Ducă-se la dracu’ chinezii! Pentru Adam fusese ca un articol de ziar devenit realitate, imaginile ieșeau din pagină și prindeau viață. Rămășițele de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Margaret s-a Întors cu spatele și a privit pe fereastră Întin derea de clădiri cenușii. Totul i se părea acum Întunecat În Jakarta. Noile magazine de beton construite la Întâmplare, casele șubrede de lemn ale mahalalelor, șoselele cu șase benzi de circulație, apa băltită din canale, steagurile Înșirate prin tot orașul Înăbușit de praf, de fum și de gaze de eșapament. Nu băgase de seamă când dispăruseră culorile și amănuntele orașului, când cenușiul i se pusese pe ochi ca o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lucrurile din micuța lui tașcă de pânză și le aranjase ca o mică piramidă pe un scaun: un teanc de haine bine Împăturite, o hartă, o carte cu titlul Scufundarea În aventură, un caiet vechi, cam jerpelit, strâns cu o bandă elastică, și o punguță de plastic cu biscuiți, mai toți sfărâmați. Maioul Însemnat BERKELEY era pus separat, pe brațul scaunului, ca și cum ar fi fost de așteptat să fie dus de ea la spălat. L-a privit o clipă și l-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
arăta tot atât de nefiresc de gol, greu de spus că locul acela fusese ocupat de cineva până În urmă cu doar câteva zile. Mick s-a apucat să caute prin sertare, dar n-a găsit decât niște capete de sforicică și câteva benzi elastice. — Nu, nici un fel de indiciu, a zis el În vreme ce căuta pe sub birou. N-a mai rămas nimic, nici măcar vreo revistă porno drept tapet În vreun sertar. E normal să dispară cineva În felul ăsta? — Studenții spală des putina fără
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și, stimulați puternic de controversa iscată de oaspetele absent acum, soții Alexe se grăbiră să pună în funcțiune mecanismul lor de sortare și etichetare a valorilor, un adevărat masacru, o suprimare sincronizată, susținută la unison, mergea ca pe roate, pe bandă rulantă, o claviatură bine pusă la punct, năucitoare, aparent implacabilă și omul, despre care se discutase atât de furtunos, ocupă, în clasamentele lor, un loc mediocru. Totul părea logic, exact și Carmina alungă clipa de cumpănă când pusese la îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cum duduie sub pașii lui dușumeaua, trântind și prinzând ritmic mingea, devenită un ritm interior, când năvălea, imparabil, ca un bolid, anemicii lui de elevi în zadar încercau să-l oprească, el auzea glasul tribunelor de odinioară încurajându-l, o bandă de magnetofon înregistrată cu paraziți, fragmentată pe alocuri, își lua avânt și mingea îi zbura dintre degete propulsată de-o forță teribilă. Portarul se ferea din calea ei, n-avea decât să rupă plasa era mai bine pentru el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Fostele soții. — Cu cât câștigă mai mult, cu-atât mai mare-i pensia alimentară. Nu nevoia de bani îl face să aibă supraproducție, ci lenea. — Șam leneș? — Da. Scenariile i se revarsă din calculator unul după altul, ca automobilele pe banda de productie dintr-o uzina. Or, asta îl face să n-aibă o clipă de răgaz în care să-și mai și evalueze calitatea produselor. Dacă se-alege cu o cronică nefavorabilă, îl doare-n cot, fiindcă deja lucrează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ar fi întrebat ce-o fi conținând. Aparatul miniatural nu avea microfon. Aruncă o privire scurtă către combină hi-fi din bibliotecă. Beculețele aprinse arătau că-i încă pornită. Se apropie și apasă butonul Play al casetofonului. Din boxe răsună fâsâitul benzii neînregistrate. Tinu apăsat câteva secunde butonul de derulare, după care apasă pe Stop și Play. De data asta din boxe răsună glasul ei, urmat de-al lui Adrian și-al lui Fanny. „...Probabil a rămas fără benzină. Așa cred... Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
lui Fanny. „...Probabil a rămas fără benzină. Așa cred... Am zis ce nu trebuie?“ „A, nu, doar... Nu contează.“ „N-ar strică să mă-mbrac... Scuzați-mă.“ Apasă din nou pe butonul de derulare și aștepta câteva secunde. Apoi opri bandă și apasă iar pe Play. „...un rocker cu corpul acoperit pretutindeni de tatuaje. M-a tot bătut la cap să-mi fac și eu unul, iar eu eram atât de îndrăgostită de el, încât până la urmă am acceptat. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
încât până la urmă am acceptat. E o prostie. Din cauza lui nu pot purta rochii fără mâneci vară.“ „Ba eu, unul, îl găsesc fermecător. Ai zice că tocmai ți s-a așezat un fluture pe umăr.“ Eleanor se strâmba și opri bandă. Pleca de lângă combină, dar apoi se întoarse, ca pentru o ultima încercare. De data asta lasă bandă să se deruleze mai mult timp înainte de-a apasă pe Stop și Play. Îl auzi pe Adrian: „...părea să pună capăt geloziilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Ba eu, unul, îl găsesc fermecător. Ai zice că tocmai ți s-a așezat un fluture pe umăr.“ Eleanor se strâmba și opri bandă. Pleca de lângă combină, dar apoi se întoarse, ca pentru o ultima încercare. De data asta lasă bandă să se deruleze mai mult timp înainte de-a apasă pe Stop și Play. Îl auzi pe Adrian: „...părea să pună capăt geloziilor și ideii de posesie așa, dintr-un foc. Știi, erau anii ’60. Credeam că reinventăm relațiile sexuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]