4,306 matches
-
schimbând, dacă e cazul, din mers, tactici și mijloace pentru atingerea scopului propus. Flexibilitatea poate fi considerată, de altfel, conceptul-cheie al lumii postmoderne în general, valabil și în strategiile investigaționale (Iluț, 1997), fiind în strânsă asociere cu monitorizarea de sine (Baron et al., 1998; Iluț, 2001). Punând în evidență o combinație de însușiri și abilități, tipică potențialului lider, sunt necesare următoarele precizări: „lista” rămâne, în principiu, deschisă, nu doar fiindcă practicile cotidiene și studiile relevă noi trăsături, ci mai ales pentru că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relație dintre lideri și membrii unei colectivități, decât o calitate intrinsecă a unei persoane, cu atât mai puțin una supraumană. Ceea ce aproape la unison arată studiile în acest domeniu sunt reacțiile tipice ale mulțimii față de conducătorul etichetat carismatic, și anume (Baron et al., 1998): nu doar loialitate, devoțiune și ascultare, ci și un mare entuziasm față de lider și ideile sale, dorința arzătoare de realizare a scopurilor și idealurilor grupului, mergând până la sacrificarea celor mai acute interese personale (uneori chiar viața), prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chemările liderului răspund orizontului de așteptări al unei mulțimi de oameni, și capacitatea acestuia de a propune scopuri înalte și de a convinge că ele se pot îndeplini prin efort colectiv. Liderul transformațional este angajat în ceea ce J. Conger (apud Baron et al., 1998) numește încadrare (framing), conceperea și inducerea unui cadru de referință ce definește țelurile și mijloacele de atingere a lor. Un exemplu sugestiv dat de autor este cunoscuta povestire despre cei doi tăietori în piatră ce lucrau la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ceilalți” nu mai par indezirabili ca însușiri umane; normele propriuluigrup nu sunt atât de rigide, din moment ce atare relații există (sunt acceptate); membrii out-group-ului nu par ostili și neînțelegători față de grupul nostru, dovadă fiind inițierea și menținerea prieteniilor cu „ai noștri” (Baron și Byrne, 2000). Desigur, constatarea relațiilor de apropiere, intime (prietenii, iubiri, căsnicii reușite) între persoane din grupuri diferite, de multe ori adverse, nu duce automat la reducerea prejudecăților, variate mecanisme psihologice putând interveni în păstrarea lor, cum ar fi justificarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
social learning analysis, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A. (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S. (1963), „Imitation of film-mediated aggressive models”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 66. Baron, R. (1989), „Personality and organizational conflict”, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 44. Baron, R. (1993), „Criticism (informal negative feedback) as a source of perceived unfairness in organisations: Effects, mechanisms, and countermeasures”, în R. Cropanzano (ed.), Justice in the workplace
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
theory, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S. (1963), „Imitation of film-mediated aggressive models”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 66. Baron, R. (1989), „Personality and organizational conflict”, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 44. Baron, R. (1993), „Criticism (informal negative feedback) as a source of perceived unfairness in organisations: Effects, mechanisms, and countermeasures”, în R. Cropanzano (ed.), Justice in the workplace: Approaching fairness in human resource management, Erlbaum Hillsdale, New Jersey. Baron, R.A.; Byrne, D.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Decision Processes, 44. Baron, R. (1993), „Criticism (informal negative feedback) as a source of perceived unfairness in organisations: Effects, mechanisms, and countermeasures”, în R. Cropanzano (ed.), Justice in the workplace: Approaching fairness in human resource management, Erlbaum Hillsdale, New Jersey. Baron, R.A.; Byrne, D. (1991), Social Psychology (ed. a VI-a), Allyn & Bacon, Boston. Baron, R.A.; Byrne, D. (2000), Social Psychology (ed. a IX-a), Allyn & Bacon, Boston. Baron, R.A.; Byrne, D.; Johnson, B. (1998), Exploring social psychology, Allyn & Bacon, Boston
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
perceived unfairness in organisations: Effects, mechanisms, and countermeasures”, în R. Cropanzano (ed.), Justice in the workplace: Approaching fairness in human resource management, Erlbaum Hillsdale, New Jersey. Baron, R.A.; Byrne, D. (1991), Social Psychology (ed. a VI-a), Allyn & Bacon, Boston. Baron, R.A.; Byrne, D. (2000), Social Psychology (ed. a IX-a), Allyn & Bacon, Boston. Baron, R.A.; Byrne, D.; Johnson, B. (1998), Exploring social psychology, Allyn & Bacon, Boston. Basso, J. (1983), Les groupes de pression, Presses Universitaires de France, Paris. Batson, C.D.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
the workplace: Approaching fairness in human resource management, Erlbaum Hillsdale, New Jersey. Baron, R.A.; Byrne, D. (1991), Social Psychology (ed. a VI-a), Allyn & Bacon, Boston. Baron, R.A.; Byrne, D. (2000), Social Psychology (ed. a IX-a), Allyn & Bacon, Boston. Baron, R.A.; Byrne, D.; Johnson, B. (1998), Exploring social psychology, Allyn & Bacon, Boston. Basso, J. (1983), Les groupes de pression, Presses Universitaires de France, Paris. Batson, C.D. (1998), „Altruism and prosocial behavior”, în D.T. Gilbert, S.T. Fiske și G. Lindsey (eds
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a comunicării; spre exemplu, „comunicarea este un proces în care oamenii își împărtășesc informații, idei și sentimente” (Hybels, Weaver, 1986, p. 6), „comunicarea este procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații (un mesaj) unei alte părți (numită receptor)” (Baron, 1983, p. 313) ori „comunicarea se referă la acțiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca instrumente). Luând drept criteriu nivelul de interacțiune dintre membrii unui grup, putem observa mai multe astfel de modalități de structurare. Cele amintite de Mullins (1993, pp. 202-203), Cowling, Stanworth, Beenett, Curran, Lyons (1988, p. 126), Steers (1988, p. 389), Baron (1983, p. 322), Altman, Valenzi, Hodgetts (1985, pp. 524-525), Luthans (1985, p. 381) etc. se referă la patru tipuri de structurare, definind patru asemenea rețele de comunicare: 1) Rețeaua în formă de „X” (denumită și „stea”) este cea mai centralizată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cea statică aflându-se elementele care nu suferă transformări la întâlnirea cu o altă persoană, iar în cea de-a doua, cele care permit astfel de schimbări: Tabelul 6. Axa staticului și a dinamicului în comunicarea nonverbală (adaptare după Cook) Baron și Byrne (1987, pp. 40-43) ne prezintă patru canale bazale în comunicarea nonverbală: - expresiile feței; în acest mod, oameni din diferite colțuri ale globului au expresii faciale similare atunci când exprimă diferite emoții: surpriză, frică, supărare, bucurie etc.; - „limbajul” ochilor (contactul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
închiși pentru diferite motive. În limbajul acestora, „facultate” înseamnă „închisoare”, astfel că dacă ea le-ar fi spus că este în anul al doilea la „facultate”, ei ar fi întrebat-o cum de a avut voie să iasă de acolo. Baron și Byrne (1987, pp. 79-91) identifică mai multe așa-numite „scurtături” mentale, capabile să producă bariere în comunicare, dintre care le vom aminti pe cele socotite de noi ca având un impact puternic în ceea ce privește comunicarea în microgrupul/echipa de elevi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o proporție mult mai ridicată de performanță școlară decât este urmată performanța școlară de evaluări înalte. Iată de ce fenomenul profeției autoîmplinite, fenomen pe care-l putem încadra ușor în larga categorie a stereotipiilor, este în fapt un factor școlar pozitiv. Baron și Byrne (1987, pp. 57-59) ne oferă mai multe posibile surse ale construirii stereotipiilor ca bariere într-o comunicare eficientă: - o primă astfel de sursă poate fi aceea că, de multe ori, avem tendința de a ignora situația și de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
eficiența activității grupurilor. Spre exemplu, dacă o persoană descoperă că cineva din grupul său are unul dintre aceste comportamente (investește mai puțin efort decât ceilalți, dar obține aceleași recompense dacă grupul are succes în îndeplinirea sarcinii), așa cum remarcă Adams (apud Baron, Kerr, 2003) atunci, la rândul său, și persoana pe care se baza acest succes al grupului (elevul/studentul silitor) tinde să își diminueze propriul efort. Acest efect poartă denumirea de efectul „fraierului” (engl. sucker effect - de ce să depun un efort
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la explicația corectă a fenomenelor pe care le studiază. În problematizare se poate utiliza cu succes ceea ce se numește „dilema socială”. În direcția rezolvării acestora, se poate folosi atât o strategie de tip cooperare, cât și una de tip noncooperare. Baron și Kerr (2003) ne oferă câteva astfel de dileme sociale, exemple utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 18. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
folosi atât o strategie de tip cooperare, cât și una de tip noncooperare. Baron și Kerr (2003) ne oferă câteva astfel de dileme sociale, exemple utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 18. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
inducție colectivă; el presupune ca în urma observației pe fenomene concrete, un grup să ajungă să desprindă principiile de bază, legile care guvernează acele fenomene și multe altele de același tip. Într-un experiment tipic de inducție colectivă, luat ca exemplu (Baron, Kerr, 2003), participanții, indivizi sau grupuri, primesc o mostră de regulă care trebuie să fie descoperită și care ar trebui să direcționeze un joc de cărți standard. Ei pornesc o activitate fecundă de exprimare de ipoteze, de încercare și eroare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de obiectivele celorlalți și de propriile obiective, adaptându-ți comportamentul în așa fel încât să fie atinse diferitele obiective propuse” (Michael Argyile, în ibidem, p. 81). 13.3.1.2. Învățarea prin cooperaretc "13.3.1.2. Învățarea prin cooperare" Baron și Kerr (2003) precizează că unul dintre exemplele impresionante ale colaborării în rezolvarea de probleme este ceea ce s-a numit „Proiectul Manhattan”, care a condus la crearea bombei atomice în al doilea război mondial. „Proiectul Manhattan” a utilizat echipe ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
that Work Magazine, Eisenhower National Clearinghouse (ENC), Ohio. Baloche, L.; Mauger, M. Lee et al. (1993), „Fishbowls, Creative Controversy, Talking Chips: Exploring Literature Cooperatively”, English Journal, octombrie. Barna, A. (1995), Autoeducația. Probleme teoretice și metodologice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Baron, R. (1983), Behavior in Organization, Allyn and Bacon, Inc., New York. Baron, R.; Byrne, D. (1987), Social Psychology - Understand Human Interaction, Allyn and Bacon Inc., New York. Baron, R.S.; Kerr, N.L. (2003), Group Process, Group Decision, Group Action, Open University Press, Buckingham
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
M. Lee et al. (1993), „Fishbowls, Creative Controversy, Talking Chips: Exploring Literature Cooperatively”, English Journal, octombrie. Barna, A. (1995), Autoeducația. Probleme teoretice și metodologice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Baron, R. (1983), Behavior in Organization, Allyn and Bacon, Inc., New York. Baron, R.; Byrne, D. (1987), Social Psychology - Understand Human Interaction, Allyn and Bacon Inc., New York. Baron, R.S.; Kerr, N.L. (2003), Group Process, Group Decision, Group Action, Open University Press, Buckingham, Philadelphia. Baylon, C.; Mignot X. (1999), La communication, Nathan, Paris. Bell
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
octombrie. Barna, A. (1995), Autoeducația. Probleme teoretice și metodologice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Baron, R. (1983), Behavior in Organization, Allyn and Bacon, Inc., New York. Baron, R.; Byrne, D. (1987), Social Psychology - Understand Human Interaction, Allyn and Bacon Inc., New York. Baron, R.S.; Kerr, N.L. (2003), Group Process, Group Decision, Group Action, Open University Press, Buckingham, Philadelphia. Baylon, C.; Mignot X. (1999), La communication, Nathan, Paris. Bell, A.H. (2005), You can’t talk to me that way! Stopping Toxic Language in
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Vlad Țepeș, înainte de a da foc casei în care i-a adunat. Celelalte piese ale lui S. se află, în ordinea realizării literare, mult sub nivelul celor prin care dramaturgul s-a impus anterior. Coriolan Secundus (1929), Durnoaia, Dracul (1935), Baronul mizează pe senzațional și pe comicul de situații, pe efecte facile, menite să satisfacă gustul unui public puțin cultivat. Nu lipsite de calități (intrigă, dialog, atmosferă, pictură de mediu), dar tot superficiale, sunt Răzbunarea și A doua tinerețe, debitoare, de
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
depășite, din moment ce sub presiunea insuportabilă a circumstanțelor, orice poate deveni orice, scenariul uciderii este mai important decât uciderea, iar formele goale par să se legitimeze din perspectiva a ceea ce este mai real decât realul - simularea: "Când ne retrăgeam pe margini, Baron a strigat: - Foc! Fioc!... dar strigătul era Gol, pentru că și țevile pistoalelor erau goale. Aruncându-și pălăria la pământ, Gonzalo a ridicat pistolul și a tras. Bubuitura s-a risipit în luncă, dar era Gol.(...) Văzând că glonțul l-a
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
Namuna, în „Revista Carpaților”), Racine (Athalia și Phedra), Corneille (Horațiu), Victor Hugo (fragmente din Ruy Blas, în „Literatorul”, 1881), Théodore de Banville (Socrate și femeia sa, Sărutarea). Realizează și alte versiuni, din scrierile lui G. A. Bürger (Istoria și întâmplările baronului de Miunhausen) și ale lui M. G. Saphir (Cartea vieței și cenzorul ei, 1855, Piatră prețioasă, 1857). În „Revista Carpaților”, unde schițează o istorie a poeziei, după Edgar Quinet, îi apar versuri tălmăcite din poetul ceh K. J. Erben. Dar
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]