1,583 matches
-
fi putut să se ivească primprejurul în dimineața aceea. Căuta să sporească în permanență numărul păsărilor pe care le vedea în zonă; observarea păsărilor îl liniștea și-l relaxa așa cum nu mai reușea nimic altceva din viața sa înregimentată. Cormorani, berze negre, egrete indiene de baltă, egrete de vite, potârnichi micuțe, granguri, păsări drongo, spărgători-de-nuci cu burta castanie, barbete și păsări-căutătoare-de-miere, peruși și păsări-care-sug-lapte-de-capră, păsări-care-prind-muște și pupeze. Lista continua, dar visul lui, ceea ce-și dorea mai mult decât orice, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
s-a așezat pe neașteptate lângă mine, n-am văzut-o venind. Penele de o culoare murdară, între gri și verde, picioarele palmate strânse împrejurul fierului de la balustradă, ca niște mânuțe. Este o încrucișare ciudată între un pescăruș și o barză neagră. Pieptul i se umflă și i se dezumflă ritmic.Trebuie să fi înfruntat un zbor dificil pentru a ajunge pe acest suport plutitor. Nu pare deloc blândă, aproape că sperie. Scrutează marea cu ochi hrăpăreți, bordați de piele roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dorește o fetiță. În timp ce strada se derula, ea se gândea, somnambulă, la viața care vă aștepta, Angela, la grindina de mici și zgomotoase evenimente care însoțesc o creștere, un destin. Era îmbrăcată cu o pelerină de culoarea untului. Lângă acea barză maiestuoasă mă simțeam o rățușcă urâtă pe o baltă fără apă. Îmi înfundam capul în trafic, în prezent, căutam o pernă pe care să-mi așez gândurile. Italia era acolo, se plimba ca ștergătorul de parbriz. Îmi aminteam cuvintele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ani, care s-a îngrășat puțin și are un început de bărbie dublă, aceea e soția mea. Mirosul ei a îmbătrânit în nările mele. Privește un nor, o privește pe fiica ei. Taie norul acela, Italia, taie-l ca o barză. Dă-mi-o înapoi pe Angela. — Domnule profesor... Mă ridic în picioare, și nu m-am ridicat niciodată în viață. — Închidem. — Valorile? — Normale. Simt că inima vrea să-mi iasă prin obraji și hohotesc în pumni. Pierd câteva picături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
microscopici la vremea Înțelegerii, cum s-ar fi numit? Erau rodul tăcerii; al unei minciuni prin omisiune: cineva știa cine era tatăl lor, și tocmai asta nu trebuia să se spună, așa fusese pactul, cam diavolesc. Copiii aduși de o barză fantomatică, o umbră de pasăre, erau totuși copiii mamelor care-i născuseră, asta neîndoielnic. Și ai unor bărbați bine știuți doar Într-un cerc restrîns. Thomas, față de urmașii săi, nu era nici măcar un anonim, un necunoscut ocupă un spațiu, traversează
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
tot Într-o singură țară... Așa. Ori, poate, e o binecuvîntare, s-ar fi putut să zică, apoi. Dacă nu cumva ar fi făcut din asta un basm cu stoluri de cocori ce aduc pe lume copii, purtîndu-i În cioc, berzele nemaiprididind să tot care atîția plozi. ... PÎnă seara, cînd avea să-l Întîlnească pe Lars Într-un bar din centru, mai erau cîteva ore; Thomas și-a zis să bea ceva și apoi să doarmă puțin. Calm, de obicei, era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Restul și Vestul Prietenilor care ne mai sunt și prietenilor care nu ne mai sunt Cuprins Cuvânt înainte Mihaela Miroiu și Mircea Miclea Barză, brazdă, internet. Egografii emailate Tatonări: Istoria Partea I-a Satul și creșterile Mihaela: Puii altor specii Mircea: CAP, lumina satelor Mircea: Cireșul Mihaela: Mărul și caisul Mihaela: „Între autobiografie și CV” Partea a IIa Go West! Mihaela: Helloismul Mircea: Westul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
femei afgane Mihaela Miroiu Cronica unei singurătăți alese. Jurnal bloomingtonian Cuvânt înainte Restul și Vestul este o carte autobiografică. Este povestea intersectării între Autobiografie și Curriculum Vitae, între rădăcinile estice și experiențele vestice. Este o carte de dragoste ca prietenie. Barză, brazdă, internet cuprinde povești e-mailate despre felul în care Mircea Miclea și cu mine am trăit relația inițială cu satul, ultimii ani de totalitarism, relația cu filosofia și, mai ales, primele întâlniri cu „Westul”. Noi suntem „restul” față cu „Westul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Westul este una adaptată, normală, prietenoasă. De această dată am trăit America mai curând ca o „localnică” democrată, supărată pe televiziuni și pe politica republicană, dar pe deplin integrată în leagănul orașului universitar și în colonia lui românească. Mihaela Miroiu Barză, brazdă, internet. Egografii e-mailate* Tatonări: Istoria On 22 Oct 99, at 3:22, Mihaela Miroiu wrote: Mircea dragă, să nu-mi spui că nu ai primit nici un mesaj! Cum stau lucrurile? On 23 Oct 99, at 8:22, Mircea Miclea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se combină într-o veselie cu această neolatină academică, engleza sans frontières. E un fel personal de a trăi raportul globalizare-localism. Hamburger și mititei. Ștevie la grătar și pizza. Suntem ca-n bancul despre dacii disidenți care îngăimau la Sarmizegetusa: barză, varză, brazdă, viezure, mânz în timp ce comandantul legiunii ținea discursuri despre Pax romana, scriere latină, terme, viaducte. Ne aflăm în situația stranie că trăim în două lumi (fără straturile arheologice la care săpăm acum). Pentru concetățenii noștri ne dați în workshopuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
întrebându-se totuși la ce i-au folosit. Mai mult, la vremea aceea eram încă legată de bonjurism și nu mi-era clar că vom trece cu arme și bagaje la helloism. Ei bine, și aici intervine iară treaba cu barză, brazdă, internet. Inserție. - Mircea, de ce nu am da chiar titlul ăsta? Poate că în felul acesta oamenii or să înțeleagă mai bine relația autohtonism-globalizare. De fapt, noi suntem cazuri paradigmatice de romenglish, de țărani cosmopoliți, de autobiografie cu CV?! De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de vârstă, lipindu-și cartea de vizită pe copaci, pe vitrine, pe stâlpii de telegraf. A scris, pe frunze, pe blana câinilor maidanezi, pe ziduri, cu grafitti, numele, strada, orașul, longitudinea, culoarea gardului, ora de vânt, clipele de filosofare ale berzei, poziția Lunii, numărul de pași până la camera ei, înălțimea pragului, mărimea pernelor, gândurile patului, linia monodică a torsului pisicii. Mamele deveniseră siameze, un trup cu două capete, patru mâini, patru picioare, două cozi, una de sirenă, cealaltă de iguană: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un capitol viitor, și eu m-am rătăcit prin el așa cum m-am rătăcit printre cuvinte și pagini, nu-l poți secera dintr-o dată, vei fi doar tu, îți promit! Bătea vântul și tu nu erai, am să iau și barza de pe stâlpul din fața casei, nici ea nu a văzut Parisul. Am tăiat fraza și, odată cu ea, și grâul. Cu iarba e mai greu, buruienile le-am smuls, așa cum s-a smuls din limbă cratima și litera slavă î din i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe copiii săi; copiii-fuioare se ridicau mai clare pe cer și se ordonau în literele formulei chimice, pe când îmi sunau îndepărtat cuvintele Scripturii Dumnezeu a făcut pe om din țărâna Pământului (Facerea 2, 7). Mogâldețele erau luate în gheare de berze sosite din noapte. Deasupra caselor și maternității orașului berzele deveneau fuioare zburătoare care, eliberate de povară, țâșneau spre cer ca săgețile albe în beznă. Îngeri care se întorceau acasă până la următoarea naștere. * * * P ovestitorul, aflat în Pleistocen, tocmai fecunda viitoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cer și se ordonau în literele formulei chimice, pe când îmi sunau îndepărtat cuvintele Scripturii Dumnezeu a făcut pe om din țărâna Pământului (Facerea 2, 7). Mogâldețele erau luate în gheare de berze sosite din noapte. Deasupra caselor și maternității orașului berzele deveneau fuioare zburătoare care, eliberate de povară, țâșneau spre cer ca săgețile albe în beznă. Îngeri care se întorceau acasă până la următoarea naștere. * * * P ovestitorul, aflat în Pleistocen, tocmai fecunda viitoarea gândire a lui Enescu cu ideea izvorului folcloric, cristalizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Fără menajamente Amorul, să avem pardon, Nu ține seama de blazon: Chiar capete încoronate Au fost și sunt... încornorate. Dicton răstălmăcit Ieri, optimist, fără-ndoială, Priveam la jumătatea goală; Dar azi de unde să mai vină Cu jumătatea mea cam plină? Berzele în România Nu-s biolog, nici păsărar, Dar îmi confirmă niște date, Că-n România, din păcate, Azi berzele vin tot mai rar. Protecție Legea cu strictețe ocrotește, Pe înaripata migratoare; În schimb, cea de noapte, răpitoare, O mai protejează
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
Dicton răstălmăcit Ieri, optimist, fără-ndoială, Priveam la jumătatea goală; Dar azi de unde să mai vină Cu jumătatea mea cam plină? Berzele în România Nu-s biolog, nici păsărar, Dar îmi confirmă niște date, Că-n România, din păcate, Azi berzele vin tot mai rar. Protecție Legea cu strictețe ocrotește, Pe înaripata migratoare; În schimb, cea de noapte, răpitoare, O mai protejează... câte-un pește. Rectificare „Bogata-și pupă boii-n bot, Îmbătrânind cu boi cu tot” Azi o fată de
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
să fie albă, grasă și frumoasă, vedeți, trebuie să fie întâi albă, apoi grasă, de-abia după aia se face și frumoasă, ea trebuie să fie întâi albă și grasă. Și Tina, slabă și înaltă, cu un gât ca de barză?, păi, s-ar fi uitat domnul la ea? — E ca o balerină, ce știi tu? — Nu se uită un actor ca Maestrul la așa o copilă urâtă, nu înțeleg cum vă gândiți la așa ceva, și unde să se fi dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
negru care trage, acoperit de un covor Îmbâcsit de iută, peste el, preșurile de zdrențe, de un cenușiu pestriț, Îndoielnic. La albastrul tare al bolții, pe care este desenată stângaci crucea neagră cu cei doi Îngeri cu aripi imense de berze, țepeni, rezemați de brațele crucii. Și scara, sprijinită de pereții Înnegriți, lângă schela rămasă de astă-vară, de când au Început zugrăvitul bisericii, atunci Încă mai trăia, și Buni, și Mihnea... Ah, cât se zbate sufletul, când se desparte de trup, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
frumusețile.Vizitele mele sunt de la un timp mai rare, doar În cele două anotimpuri extreme: anotimpul meu preferat, În care m-am născut- primăvara- când aud mugurii plesnind și iarba crescând, când văd mieii zburdând pe câmpia Înverzită, primele brândușe, berzele statornice care se Întorc la cuiburile lor de ani și ani, puișorii ieșiți din găoace, de la găina-cloșcă, cu puful lor galben, clătinându-se la primii pași (ca un bebe când Începe să meargă) și anotimpul toamna când merg să culeg
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
păsări și animale. Fata lor a terminat liceul și a plecat În Spania să muncească. - Nae, am auzit că fata ta s-a căsătorit cu un bărbat străin! - Da, și a avut un noroc chior. Știi cum se spune: “la barza chioară, Îi face Dumnezeu cuib”! - De ce spui așa? Ai o fată frumoasă! Poate că asta l-a atras pe ginerele tău! - Da, am o fată frumoasă și cuminte! Poate că și asta a contat. Ginerele meu are un suflet foarte
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
turnau prietenii. * Pentru că o dată am visat ceva care aducea cu Jeni și unchiu-miu Mircea făcând dragoste, deși Revoluția încă nu venise și nici eu nu devenisem femeie și pentru că era cazul, căci de mult nu mai credeam în chestia cu barza, mama mi-a explicat într-o seară, la masa noastră din bucătărie - dacă tot stăteam degeaba la flăcăruia unor lumânări de cimitir înghesuite într-o cutie de ness Amigo, uitându-ne cum la blocul de peste drum e lumină, iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
către tine. soarele strălucește din nou peste dudul-înalt-cu-dude-mari-de-aur din care când o dudă cade pe jos se transformă în taur. nouă deasupra: se aud incantațiile zeiței chuang-mu, ca un dăngănit departe, ca niște valuri spărgându-se pe corali, ca strigătul berzelor către puii din cuib, ca scârțâitul zăpezii sub pași. incantațiile și focurile mici, de vreascuri crude, ale zeiței chuang-mu îl aduc pe prințul tău cu o mie de pași mai aproape de cuibul dragostei tale. în amor să fim prieteni, ma
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe care sabia nu o poate tăia pentru că aerul bătut de aripile ei se face instantaneu diamant. nouă în al treilea loc: puterea sufletului tău trebuie să dureze, chiar dacă o lună nu mai simți atingerile dulci, chiar dacă o lună întârzie berzele să își facă un cuib, întârzie ploile să vină, sunt amânate recoltele, se aprind marile incendii, chiar dacă o lună păianjenul traversează pădurea de iarbă să ajungă în grădina dragostei tale, păianjenul cu picioare lungi portocalii al chinurilor trecute și al
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
discursul meu de cristal, luo na, și fără capacitatea ta de rachetă nucleară explodând în mine, adică de a fi a mea de a înțelege aceste mâini care se desenează una pe alta of, altar al lui escher, cuib de berze suave, lentoare de pisică plictisită, cântec de canar tenor care va fi devorat, prăvălire a noastră în tabieturi de amor, făcute din vertebre de balenă aliniate pe periuța de dinți. nouă în primul loc: remușcările dispar atunci când îmbrățișezi ființa iubită
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]