3,051 matches
-
este ea de influențată de prejudecăți atavice - știe totuși să găsească firul dreptei judecăți și cumpănind binele și răul - să pășească cu încredere pe un drum nou. Comuna Dăbuleni, Osicea de Sus, Dobriceni, Izbiceni și Ursa din Romanații Olteniei, comuna basarabeană Rajvint din Hotin și cele moldovenești, Puești din Tutova și Zăbala din Putna fiecare cu câte o consilieră comunală; Coveiu Doljului, cu consiliera sa județeană, Negreștii din Vaslui și Cobia din Dâmbovița, cu primăresele lor, au ridicat prestigiul țărănimii noastre
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
asemenea și D-sa o activitate destul de frumoasă în acest club. Afară de organizațiile citate mai sus, mai există și alte organizări cu caracter pur local, cum este organizația Femeilor din Basarabia, sub conducerea D-nei Munteanu-șepf. Deoarece gruparea și organizarea femeilor basarabene au aproape același program, s-au făcut încercări spre fuziune și chiar s-a hotărât o colaborare în vederea alegerilor comunale, oricum caracterul exclusiv rusesc al organizației prezidate de D-na Munteanu, nu admitea vorbirea la ședințe a limbii statului, nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ședințe a limbii statului, nu s-a putut ajunge la nici o înțelegere. După cum am spus mai sus, eu, căutând să fie legătură strânsă cu organizațiile din București, unde se găsesc doamne destul de pregătite pentru o luptă, am neglijat organizațiile pur basarabene și de aceea liga culturală a fost mult neglijată. Numai D-na Djionat, mereu caută și luptă pentru menținerea organizației, care a avut rolul istoric în viața Basarabiei. D-sa, fiind un timp președinta Societății femeilor din Basarabia (a cărei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeia să capete sfaturi medicale pentru prevenirea sarcinii. Cerem ocrotirea legală a maternității, asistență socială pentru mamă și copii și respectarea legii de protecția muncii femeilor și copiilor”. Lumea nouă, nr. 26, 25 iunie 1933. 31TC "31" Congresul „Ligii Femeii Basarabene”tc "Congresul „Ligii Femeii Basarabene”" Moțiune Noi, femeile române din toate unghiurile țării, întrunindu-ne în zilele de 18 și 19 iunie anul 1933 în municipiul Chișinău la congresul jubiliar de 15 ani al mișcării feministe din Basarabia și discutând
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru prevenirea sarcinii. Cerem ocrotirea legală a maternității, asistență socială pentru mamă și copii și respectarea legii de protecția muncii femeilor și copiilor”. Lumea nouă, nr. 26, 25 iunie 1933. 31TC "31" Congresul „Ligii Femeii Basarabene”tc "Congresul „Ligii Femeii Basarabene”" Moțiune Noi, femeile române din toate unghiurile țării, întrunindu-ne în zilele de 18 și 19 iunie anul 1933 în municipiul Chișinău la congresul jubiliar de 15 ani al mișcării feministe din Basarabia și discutând diferite chestiuni în privința drepturilor de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
rezoluția asupra naționalităților, care promova cunoscuta teză cominternistă privind „dreptul la autodeterminare” al unor provincii care aparțineau statului român. Ca urmare a proclamării, dincolo de Nistru, În vara anului 1924, a unei „Republici Moldovenești”, În luna septembrie a aceluiași an, comuniștii basarabeni au provocat agitații În satul Tatar-Bunar din Basarabia. Revolta de la Tatar-Bunar s-a extins și În alte sate cu populație rusă din Basarabia, ceea ce a determinat intervenția Ministerului de Interne român, care a hotărât trimiterea de trupe pentru reprimarea agitațiilor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cei doi s-au aflat În tabăra moscovită a Anei Pauker, fiind unii dintre preferații acesteia, ulterior au trecut În grupul lui Gheorghiu-Dej. După război, Leonte Răutu a devenit principalul ideolog al PCR, colaborând cu Iosif Chișinevschi (de origine tot basarabean, care Însă nu emigrase În URSS; era un apropiat al lui Gheorghiu-Dej). Odată cu revenirea În țară În 1945, Petre Borilă a devenit unul dintre susținătorii lui Gheorghiu-Dej, fiind alături de el până la moartea acestuia, În martie 1965. În 1952, Petre Borilă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
colective Literatura și contemporaneitatea (1982), Căutări artistice în literatura moldovenească din anii ’70-’80 (1986), Literatura și arta Moldovei (I-II, 1985-1986), Istoria literaturii moldovenești (III, 1990). Împreună cu Alina Ciobanu, a editat Scriitori de la „Viața Basarabiei” (1990), antologie de literatură basarabeană interbelică (1918-1944), domeniu care a fost direcția sa principală de investigație din ultimii ani. SCRIERI: Critica în labirint, Chișinău, 1997; Mișcarea literară din Basarabia anilor ’30: atitudini și polemici, Chișinău, 1999. Ediții: Scriitori de la „Viața Basarabiei”, Chișinău, 1990 (în colaborare
BURLACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285959_a_287288]
-
principală de investigație din ultimii ani. SCRIERI: Critica în labirint, Chișinău, 1997; Mișcarea literară din Basarabia anilor ’30: atitudini și polemici, Chișinău, 1999. Ediții: Scriitori de la „Viața Basarabiei”, Chișinău, 1990 (în colaborare cu Alina Ciobanu). Repere bibliografice: Ion Apetroaie, Literatura basarabeană, CRC, 1991, 18; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 276; Dan Mănucă, Obsesii regionaliste, CL, 2003, 1. S.P.
BURLACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285959_a_287288]
-
1990; Orizont vertical, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Ispita înfloririi și ispita unui debut, „Cultura”, 1972, 1 aprilie; Grigore Vieru, Răbdare și frumoasă trudă, LA, 1988, 25 august; Mihai Cimpoi, Amiaza culegătorului, LA, 1988, 25 august; Gheorghe Tomozei, Poeți basarabeni, L, 1992, 48; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219; Leo Bordeianu, Taina ce-și face ruga, LA, 1998, 13 august; Grigore Chiper, Virtualul de după, „Contrafort”, 1998, 11-12; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1. M.C.
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
puse în scenă aici. Ca animator al Teatrului „Eugène Ionesco”, B. intenționează, după propria-i mărturisire, să monteze „întreaga operă a acestui mare maestru [...] de pe pozițiile actualității”, ceea ce, pe plan literar, echivalează cu șansa de a ridica dramaturgia din spațiul basarabean, sleită de un realism terestru, la forme dinamice de expresie. Piesele sale refuză patosul optimist, promovat de sistemul totalitar, valorificând situații instabile și grotești, proprii teatrului absurdului. De aici proiecțiile lor accentuate în metafizic, aplecarea insistentă a autorului spre motivele
BUTNARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
Saxofonul cu frunze roșii, Chișinău, 1998; Cum Eclesiastul discută cu proverbele, Chișinău, 1999; Apusul de soare se amână, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Valentina Tăzlăuanu, Despre fenomene, paradigme și teatru, „Sud-Est”, 1993, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 266-267; Iuliana Alexa, Teatru basarabean, RL, 2003, 31. N.Bl.
BUTNARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
spirituală a expunerii. Așa cum sugerează și prin titlul lucrării sale, autorul nu și-a propus o tratare exhaustivă a temei abordate, care ar fi implicat o exegeză pluridimensională, ci s-a oprit numai asupra unor momente din istoria vieții bisericești basarabene, însă aceste „momente” se constituie în etape istorice, de un secol și câteva decenii, cu o covârșitoare răsfrângere asupra destinului românilor din Basarabia. Cartea circumscrie perioadele 1812-1918, de la răpirea Basarabiei până la Marea Unire, apoi de la 1918 până la cotropirea bolșevică din
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
din stepă, București, 1922; Țara mea, Craiova, 1928; Păstori de timpuri, București, 1937; Metanii de luceferi, București, 1942. Culegeri: Cântece din Basarabia, vol. I, Chișinău, 1921, vol. II, Craiova, 1928. Traduceri: M. Coțiubinschi, Pe cuptior. Povestea unei dragoste (Din viața basarabeană), Chișinău, 1920; V. Smirnova-Rakitina, Avicenna, București, 1961; Maxim Gorki, Fata și moartea, București, 1962; M. Lapirov-Skoblo, Edison, București, 1963 (în colaborare cu D. Manu); A. S. Pușkin, Evgheni Oneghin, pref. Perpessicius, București, 1967. Repere bibliografice: Perpessicius, Mențiuni, II, 175-178; Perpessicius, Opere
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
din măr, Deva, 2002; Balul racului, Chișinău, 2003; Cu ce seamănă norii?, Chișinău, 2003; Cetatea nu e gata de război, Iași, 2003; O umbrelă cu dantelă, Deva, 2003; Pe lângă ștreang, steag și înger, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, Poeți basarabeni. Leo Butnaru-Arcadie Suceveanu, DL, 1994, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 228; Maria Soltan, Leo Butnaru. Bibliografie, Chișinău, 1998; Petru Scutelnicu, „Îngerul și croitoreasa”, ATN, 1999, 5; Nicolae Panaite, Mă dai afară din pământ, CL, 1999, 7; Corina Apostoleanu, „Îngerul și
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
1986, a fost cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost și secretar al Uniunii Scriitorilor de la Chișinău (1986-1987). B. s-a dedicat, mai întâi, activității de critic literar, scriind despre lirica basarabeană postbelică: Poezia meditativă moldovenească (1977), Poemul moldovenesc contemporan (1981). Studiul pe specii a fost completat cu studiul înrâuririlor folclorice (Poezia și folclorul: puncte de joncțiune, 1987) sau al unor circumstanțe istorice determinate (Prezenți în front, 1985). Autoarea plătește un anume
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
iar între 1971 și 1987, prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași Uniuni. A deținut multe funcții politice importante. B. a debutat editorial cu placheta de versuri Baștina (1959). Originar din Bugeac, el evoca, de pe acum, realități specifice sudului basarabean și folosea un lexic marcat de un puternic colorit local. Peisajul specific (Dunărea și câmpia sub arșiță) și oamenii (găzari, „lopătari”) dezvăluie un poet original, atras de formula tradiționalistă. Volumele ulterioare, Credință (1963), Continente (1966), Panoplie (1968) și, mai cu
BOŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
școlare în limba română. A fondat, de asemenea, secția pentru Basarabia a Societății Biblice Rusești, de care este legată editarea Bibliei românești de la Petersburg, apărută în 1819 și realizată după Biblia de la Blaj (1795). Repere bibliografice: P. V. Haneș, Scriitori basarabeni, București, 1936, 93-143; Alexe Mateevici, Opere, I, îngr. Ion Nuță, Efim Levit, Sava Pânzaru, Chișinău, 1993, 392-428; Colesnic, Basarabia, I, 6-11; Păcurariu, Ist. Bis., III, 196-198, passim; Boris Buzilă, Din istoria vieții bisericești din Basarabia, București-Chișinău, 1996, 23-41; Păcurariu, Dicț
BANULESCU-BODONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285611_a_286940]
-
1986) și Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică (2000). Vădind preferință pentru lirica modernă, o comentează inteligent, nuanțat, în formulă eseistică și cu o terminologie discret universitară. SCRIERI: Creație și atitudine, Chișinău, 1986; Căutări și realizări în poezia basarabeană contemporană, Iași, 1998; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare), Chișinău, 1998; Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică, pref. Constantin Ciopraga, București, 2000. Repere bibliografice: Dan Mănucă, În consonanță cu normele literare românești actuale, „Limba română” (Chișinău
BANTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]
-
Cioculescu, Literatura în „Bucureștii de altădată”, RL, 1988, 14; Mircea Anghelescu, „Bucureștii de altădată”, LCF, 1994, 4, 6; Teodor Vârgolici, „Bucureștii de altădată”, ALA, 1994, 205; Z. Ornea, Corespondență din Basarabia înainte de 1900, RL, 1997, 13; Teodor Vârgolici, Epopeea pătimirii basarabene, ALA, 1997, 364; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 142-144; Z. Ornea, Capitala de odinioară, RL, 2001, 13; Teodor Vârgolici, „Bucureștii de altădată”, ALA, 2001, 595. T.V.
AVRAMESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
sentimental (scrie și lirică propriu-zisă) cu notația ironică și satirică, maliția cu poanta umoristică, particularități evidente și în următoarele volume: Stele verzi (1967), Oglinzi (1974), Parodii și epigrame (1976), Vatra (1980), Rezonanțe (1985), Penița și bărdița (1988), Săgeți (1990), Fulgere basarabene (1997). Debutul și evoluția lui C. s-au așezat sub influența benefică a lui G. Topîrceanu, de la care a asimilat dezinvoltura versificării, simplitatea expresiei și arta poantei. Umorul și satira, uneori de tipul celor din I. Creangă, se sprijină pe
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
deschis - Put’otcrât, Chișinău, 1984; Rezonanțe, Chișinău, 1985; Tropoțel ajunge primul, Chișinău, 1985; Zurgălăi, Chișinău, 1987; Comedii, Chișinău, 1988; Penița și bărdița, Chișinău, 1988; Săgeți, Chișinău, 1990; Zâmbăreți și cucuieți, Chișinău, 1990; În ajun de Anul Nou, Chișinău, 1992; Fulgere basarabene, Chișinău, 1997. Traduceri: Heine, Poezii, Chișinău, 1959 (în colaborare cu P. Starostin); S. Oleinik, Satiră și umor, Chișinău, 1965; Krâlov, Fabule, Chișinău, 1967; I. Tuvim, Poezii, Chișinău, 1968 (în colaborare cu S. Vangheli); R. Gamzatov, Daghestanul meu, I-II, Chișinău
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
spune, în realitate, că nu Turcia învinsă este aceea care plătește Imperiului Rus cheltuielile de război (...), ci România"340. De altfel, încă de la jumătatea lunii ianuarie a anului 1878, Rusia comunica guvernului român intenția de a reocupa cele trei județe basarabene, oferind României drept compensație teritoriul dobrogean 341. Totodată, articolul 8 al tratatului de pace de la San Stefano prevedea acordarea dreptului de trecere pe teritoriul românesc a trupelor ruse staționate în Bulgaria pe o perioadă de doi ani342. Referitor la această
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în amorțire"2408. Cu toate acestea, autorii raportului se declarau mulțumiți de faptul că "vedem cu încredere și bucurie administrațiunea de astăzi îndreptând privirile sale asupra problemelor economice ale județului (...) precum și ideea unui bâlci anual, cum e cel din Chilia basarabeană, care stabilindu-se în Sulina ar face din acest oraș o piață ce ar servi schimbului produselor țării cu cele ale Mării Negre"2409. În opinia autorilor memoriului, la revigorarea portului Sulina "ar contribui și satele noi ce s-ar înființa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Emil Pangrati, ministrul Lucrărilor Publice 3100. La 13-14 mai 1912 a avut loc la Constanța un congres al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor cu scopul de a "hotărî ajutoarele salvatoare ce trebuie să dăm fraților noștri: transilvăneni, bucovineni, basarabeni și macedoneni spre a-și păstra și cultiva dulcea limbă românească ce este atât de asuprită, atât de prigonită, în ținuturile lor"3101. Congresul s-a desfășurat la împlinirea a 100 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Imperiul Țarist ca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]