3,060 matches
-
în Romania, Decretul nr.221 din 30 August 1948 ce statua Direcția Generală a Securității Poporului sub conducerea lui Gheorghe Pintilie, pe numele său adevărat Pantelei Bodnarenko. Acesta avea ca directori adjuncți pe Alexandru Nikolski alias Boris Grünberg, un evreu basarabean rusofon, agent al NKVD-ului sovietic și Vladimir Mazuru, un ucrainean din Bucovina de Nord. Securitatea era organizată și urmărită de omul lui Beria, Alexandr Saharovski și supravegheată de Serghei Kavtaradze, omul lui Molotov. Acestuia la externe i-a urmat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Teologie, cu sediul în Chișinău, a Universității din Iași, unde a activat până în 1938. Din acest an și până în 1949 va fi titularul cursului de istoria literaturii române vechi la Universitatea din București. Colaborează cu studii la „Cuvânt moldovenesc”, „Școala basarabeană”, „Revista istorică română”, „Analele Academiei Române” ș.a. Istoric și slavist, C. este un cercetător pe linia documentarismului erudit. Istoria veche se circumscrie, în viziunea sa, „unei lumi slave care ne înconjoară și cu care trăim într-o ajutorare spirituală” (Marin Bucur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
1915, în limba rusă), Dimitrie Cantemir, începuturile scrisului în limba română veche ș.a. Încununarea laborioaselor studii efectuate de-a lungul mai multor decenii o constituie lucrarea fundamentală, editată mai întâi în fascicole, Istoria literaturii române vechi (I, 1947). Problemele culturii basarabene au reprezentat o altă preocupare constantă a lui C. El a studiat fenomenul literar în conjuncție cu cel cultural-istoric, destinul pământului dintre Nistru și Prut în condițiile ostracizării spiritualității naționale, dând o serie de lucrări remarcabile, care și-au păstrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
de orizont al evenimentelor istorice care și-au pus adânc amprenta asupra dezvoltării spirituale a regiunii, autorul arată că în condiții dure de deznaționalizare, cultura națională nu s-a putut manifesta decât răzleț și cu intermitențe. C. descrie dibuirile cărturarilor basarabeni „în lunga noapte de înstrăinare”, cei câțiva scriitori care au lăsat „încercări de literatură românească în sensul adevărat al acestui cuvânt”, fără a se ridica la nivelul înalt al culturii naționale din Principate, dovedind, de cele mai multe ori, un scris necultivat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
bună dreptate, că „atunci când cultura românească veche era amenințată să se stingă în Basarabia sub înrâurirea altei culturi, care dispunea de toate mijloacele unei culturi moderne și totodată imperialiste, acești scriitori modești par ca un sâmbure care a adus poporul basarabean la renaștere.” SCRIERI: Dosithei, mitropolit Soceavskii i ego knijnaia deiatelinosti, Kiev, 1915; ed. (Dosoftei, mitropolitul Moldovei și activitatea lui literară), tr. Ștefan Berechet, Iași, 1918; Contribuțiuni privitoare la originea și moartea mitropolitului Moldovei, Dosoftei, București, 1920; La Continuité roumaine dans
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
au dat un răspuns bun. c. O mare / bună parte dintre copii știau răspunsul corect. d. O parte importantă / considerabilă dintre copii știau răspunsul corect. (74) a. O bună parte dintre șoferi nu cunosc regulile de circulație nici astăzi. (www.basarabeni.ro) b. Doar o parte dintre șoferi au reluat lucrul. (www.bizcar.ro) 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive Sintagma partitivă poate fi dislocată, astfel încât nominalul cuantificator și cel cuantificat nu mai sunt adiacente. Sunt cel puțin două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de doctorat, Familia-vatră a spiritualității românești (1999), C. oferă o imagine de ansamblu a spiritualității familiei, pornind de la tradiția romană și cea teologică spre cea românească tradițională. Pe baza bogatelor observații directe și a cercetărilor speciale întreprinse în majoritatea satelor basarabene și într-un însemnat număr de așezări românești aflate acum în Ucraina, în regiunea Cernăuți, în cea transcarpatică și în Odessa, C. produce multe dovezi care certifică vigoarea unor tradiții românești, în pofida tuturor vitregiilor pe care românii din spațiile acestea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
VII.1942), folclorist și etnograf. A absolvit Liceul „Alecu Donici” din Chișinău și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A fost profesor secundar la Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. A colaborat la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Școala basarabeană”, „Sociologie românească”, „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Viața Basarabiei”, „Cuvânt moldovenesc”, „Moldova nouă” ș.a. În 1934 este ales secretar, iar din 1939 director al Institutului Social Român din Basarabia, în a cărui activitate de promovare a studiilor și culegerilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
de unde a cules materiale etnografice și folclorice. Între altele, a participat, în 1931, la studierea satului Cornova-Orhei, acțiune condusă de Dimitrie Gusti. A făcut numeroase imprimări pe discuri de fonograf, călăuzit de principii științifice în explorarea tezaurului etnofolcloric al satelor basarabene, păstrând autenticitatea creațiilor culese. Studiile sale (Folclor din județul Lăpușna, 1933, Contribuție la bibliografia studiilor și culegerilor de folclor privitoare la românii din Basarabia și popoarele locuitoare, publicate în periodicele rusești, 1935, Cercetări folclorice în Valea Nistrului de Jos, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
artistice, vizând totalitatea manifestărilor folclorice din punct de vedere social, etnologic sau din perspectiva receptării. Ș. a acordat importanță obiceiurilor și riturilor (Rites magiques pour provoquer et arrêter la pluie, à Popeștii de Sus, 1943), precum și circulației motivelor (Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Creangă, 1937, Două variante basarabene la basmul „Dănilă Prepeleac” al lui I. Creangă, 1937). SCRIERI: Folclor și tradiții populare, I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
sau din perspectiva receptării. Ș. a acordat importanță obiceiurilor și riturilor (Rites magiques pour provoquer et arrêter la pluie, à Popeștii de Sus, 1943), precum și circulației motivelor (Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Creangă, 1937, Două variante basarabene la basmul „Dănilă Prepeleac” al lui I. Creangă, 1937). SCRIERI: Folclor și tradiții populare, I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, Petre Ștefănucă, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Iordan Datcu, Un etnograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
și redacta în patru limbi, semnând Basarabeanu, Din Caracușeni, K.S.-Ciurea. Studiile Despre Basarabia și cetățile ei vechi și Antichitatea Orheiului au apărut, în 1848, în „Memoriile Societății de Istorie și Antichități” din Odessa, iar o Schiță asupra puterii florei basarabene i-a fost publicată în 1864. Alte articole au ca subiect religia, superstițiile (Creștinătatea și mănăstirile din Basarabia, Privire asupra demonologiei), dar și problema țărănească (Câte ceva din existența țăranilor basarabeni și despre pauperism ș.a., în „Buletinul regional basarabean”). Din 1863
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
și Antichități” din Odessa, iar o Schiță asupra puterii florei basarabene i-a fost publicată în 1864. Alte articole au ca subiect religia, superstițiile (Creștinătatea și mănăstirile din Basarabia, Privire asupra demonologiei), dar și problema țărănească (Câte ceva din existența țăranilor basarabeni și despre pauperism ș.a., în „Buletinul regional basarabean”). Din 1863 a fost membru în Comitetul Basarabean de Statistică. Prima sa scriere literară, comedia Cometa, reia o temă a lui Costache Stamati și datează din 1853, an în care S.-C
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
puterii florei basarabene i-a fost publicată în 1864. Alte articole au ca subiect religia, superstițiile (Creștinătatea și mănăstirile din Basarabia, Privire asupra demonologiei), dar și problema țărănească (Câte ceva din existența țăranilor basarabeni și despre pauperism ș.a., în „Buletinul regional basarabean”). Din 1863 a fost membru în Comitetul Basarabean de Statistică. Prima sa scriere literară, comedia Cometa, reia o temă a lui Costache Stamati și datează din 1853, an în care S.-C. traduce în rusește din Vasile Alecsandri (Piatra din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
1864. Alte articole au ca subiect religia, superstițiile (Creștinătatea și mănăstirile din Basarabia, Privire asupra demonologiei), dar și problema țărănească (Câte ceva din existența țăranilor basarabeni și despre pauperism ș.a., în „Buletinul regional basarabean”). Din 1863 a fost membru în Comitetul Basarabean de Statistică. Prima sa scriere literară, comedia Cometa, reia o temă a lui Costache Stamati și datează din 1853, an în care S.-C. traduce în rusește din Vasile Alecsandri (Piatra din casă), iar un volum de proză, Amintiri despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Ion Ghica ori de A. I. Odobescu, cel din Pseudo-cynegeticos. Scriitorul era, totodată, un descriptiv și un liric de suflu ossianic: lui îi reușește reconstituirea elementarului în cadre ale unei naturi sălbatice sau dezlănțuite. Iar viforul, lupii, singurătățile albe ale ținuturilor basarabene, buțile de catran arzând în fața curții boierești, pentru a alunga fiarele, compun tablouri ale meleagurilor natale puternic evocatoare. În povestiri, pendulând între satiră și fascinanta căutare a idealului intangibil, S.-C. amestecă realitatea cu visul, legenda, imaginarul, în compoziții romantice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Claviaturi”. La „Curentul”, „Ardealul”, „Tribuna” și „Tribuna literară” a fost redactor. Mai publică, semnând uneori cu pseudonimele Dan Sil Varu, V. S. Maximilian, Styx, V. Nichifor, Toma Răcoare ș.a., în „Convorbiri literare”, „Curentul literar”, „Cuvântul liber”, „Frize”, „Jurnalul literar”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Prepoem”, „România literară”, „Șantier”, „Universul literar”, „Zodiac” ș.a. După război, tot la Brașov, face parte din inițiatorii grupării Scriitorii din Țara Bârsei. În 1946 se mută la București, dar activitatea sa literară intră într-un con de umbră până în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
până în 1 noiembrie 1938. Subtitlurile publicației sunt, succesiv, „Versuri și critică”, „Revistă de literatură”, „Literatură și artă”, „Itinerar artistic și literar”. Director este Iorgu Tudor, iar ca redactor-șef figurează Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
succesiv, „Versuri și critică”, „Revistă de literatură”, „Literatură și artă”, „Itinerar artistic și literar”. Director este Iorgu Tudor, iar ca redactor-șef figurează Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa, Aspecte din anul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa, Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei Nica, Pentru scrisul din Basarabia de Nicolae Spătaru, Vechea Basarabie literară de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
Cujbă, Olga Crușevan, Iacob Slavov, Sergiu Grosu, Teodor Plop, Boris Baidan, Bogdan Istru, George Meniuc, Lotis Dolenga, Vladimir Cavarnali ș.a. La capitolul critică literară, Alexis Nacco face o prezentare a poetului Alexie Mateevici, iar T. Pamfil scrie despre volumul Cântări basarabene de Sergiu Cujbă. Poeții traduși sunt Heine, Pușkin și Lermontov. Ultima pagină conține de obicei versiuni în rusește ale unor poezii apărute în revistă. În seria deschisă în 1937 P. va fi o publicație mult îmbunătățită, încercând să atingă nivelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
încercând să atingă nivelul revistelor din capitală. Cronica literară e semnată de Sergiu Matei Nica, iar cea plastică de Șt. Danu și Gh. Bezviconi. În câteva numere Elena Alistar semnează un eseu despre mișcarea feministă din Basarabia. Rubrici: „Vitrina cărții basarabene”, „Profiluri literare”, „Eșarfe”, „Sub semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Muguri”, „Colțul feminin”, „Din literatura străină”, „Poeți tineri bucovineni”. Din decembrie 1938 până în iunie 1940 redactorii de aici își vor continua activitatea la revista „Itinerar”. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
MĂRGĂRITARE BASARABENE, revistă apărută la Chișinău, lunar, din septembrie 1927, având ca director pe medicul Fr. I Pop-Delarodna. Ca moto, publicația își alege un citat din cartea lui S. Mehedinți Poporul, vibrantă pledoarie pentru înțelegerea profundului mesaj al poeziei Limba noastră de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
sămănătoristă îi sunt tipărite în „Adevărul”, „Arta” (Iași), „Ancora” (Galați), „Sămănătorul”, „Făt-Frumos” (Bârlad), „Dobrogea jună”, „Convorbiri critice”, „Foaia ilustrată” (Budapesta), „Ramuri”, „Ecoul Tulcei”, „Minerva literară ilustrată”, „Lupta” (Tulcea), „Flacăra”, „Bucovina” (Cernăuți), „Sburătorul”, „Școala Basarabiei” (Chișinău), „Universul literar și artistic”, „Pagini basarabene”, „Curentul”, „Gazeta literară”, „Viața românescă” și încă multe din Arad, Blaj, Botoșani, Chișinău, Craiova, Dorohoi. Prima carte, Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, îi apare în 1907. Urmează Răsplata (1908), Nuvele și schițe (1909) și altele, până la izbucnirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
au pierit fără urmă din cauza lăcomiei și a egoismului său nemăsurat, responsabilitatea sa pentru deriva de azi a Basarabiei nu poate fi eludată, chiar dacă el însuși nu pare deloc dispus să-și recunoască rușinoasa contribuție la năruirea unei speranțe. Intelectualii basarabeni ai acestui deceniu au scris parcă cu degetul pe aburul unei sticle - foarte puține dintre proiectele lor, atunci când au căpătat ceva coerență, au fost duse până la capăt. Judecându-i retroactiv prestația și renumele cu care s-a ales în „popor
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]