48,701 matches
-
să fii nefericit, pentru că asta va duce În scurt timp la distrugerea ta. Sfinții și profeții care predică tristețea ființati-vă nu sunt decât niște ipocriți care vor astfel să ajungă În centrul atenției. Dar ei Își schingiuiesc corpul și Își bat joc de umanitatea lor. Singura cale este fericirea, singurul țel suprem trebuie să fie aceasta. Doar astfel vom ființa ca oameni autentici. Înainte să condamnați, Încercați, Înainte să vă dedicați unei căii a ascezei, descoperiți fericirea. Îmbătațivă cu fericirea clipei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
unei cedări dacă vreți vinovate, dar nu o vinovăție integrală, este o vinovăție dacă vreți obținută așa cum la Pitești cei din banda lui Țurcanu ca să Îi implice și să Îi maculeze și pe ceilalți deținuți puneau unii deținuți să Îi bată pe ceilalți ca În felul ăsta să fie și ei vinovați că au schingiuit și terorizat colegi de ai lor de temniță, o formă clară, la fel putem considera și aceste vinovății. Când știe toată lumea că erai zvârlit afară din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
bandă condusă de Nicolae Manolescu și Mircea Dinescu ca președinte al Uniunii Scriitorilor a Încercat primul linșaj mediatic când eram În polemică cu Uniunea Scriitorilor, a doua tentativă de crimă și de omor mineriada din 14 iunie, când am fost bătut cu bestialitate de 30 de mineri În mijlocul Bucureștiului, a treia tentativă de crimă, pe față, s-a petrecut acum sub ochii României, țară membră a Uniunii Europene. Denunț această situație și indiferent de rezultatul pe care Îl voi obține În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
rău În bine. Ar fi bine să ne Întoarcem la valorile noastre și la acea cumpătare care l-a caracterizat pe roman. Dar cu comuniștii, neocomuniștii, multe nu se pot birui. Aici, dvs vă luptați cu moralitatea, iar noi ne batem să rămânem romani și să vorbim românește.” “Totuși, mai aveți speranța În schimbări pozitive?” “Suntem un popor care a indurat multe și s-a ridicat din situații cumplite. Trag nădejde că și acum vom ști să ne Înălțăm din nou
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
analiza conținutul de către organele În drept”. A refuzat să-l predea, de altfel acesta nu a fost găsit pentru că Îl purta mereu asupra sa...Vădit tulburat Căpitanul a plecat spre faleză... Era o dimineață de februarie, cerul era Înnourat, vântul bătea tare dinspre est și marea era foarte agitată. Colegii l-au văzut cum Își pune Jurnalul sub manta, Își Îndeasă șapca pe cap și intră În marea dezlănțuită, tot mai departe, tot mai adânc, neclintit printre valurile Înspumate ale mării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și George Volceanov, în Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române (DAEF, 1998): "'duel pentru stabilirea, prin forță, a șefiei unei bande de infractori". În cele două dicționare sînt definite și expresiile a face un interval "'a se bate" (DALR, DAEF), a chema la interval "'a chema la bătaie pentru stabilirea ierarhiei în celulă, bazată pe forță" (DALR), a ieși la interval "'a accepta o provocare la bătaie" (DALR) - dar și "'a recunoaște fapta de la început" (DALR), "'a face
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
studentul la Litere din anii tranziției, orizontul său cultural a suferit mutații majore, iar stilul narațiunii ține pasul cu noul său statut intelectual. Naivitățile stilistice de compunere școlărească a unui copil din clasele I-IV au dispărut, ironia și autoironia bat la porțile sarcasmului, referințele culturale (în special la filme de autor, dar nu numai) răsar la tot pasul. Altminteri însă, miza rămâne aceeași - maxima autenticitate - iar autorul pare preocupat, în mod special, de aducerea la lumină a faptelor și trăirilor
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
armonicele acestor sunete va genera o aură auditivă bogată, impresionantă, un pic tristă, dar întotdeauna misterioasă (în cap am scena finală din Rubliov-ul lui Tarkovski). Dacă un clopot sună prost, atunci e clar că nu ascultă de această lege. Heinrich bate la ore fixe și din sfert în sfert de oră (o dată la și un sfert, de două ori la și jumătate și de trei ori la fără un sfert). Are un ton maiestuos, un dangăt lung și susținut. Cînd te
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
o gheară de metal exterioară clopotului, acționată electric la ore fixe - îți pătrunde în ureche asemenea unui pumnal. La nivelul al doilea stă Kunigunde, de aceleași dimensiuni, acordată pe nota si. Kunigunde e clopotul sacru la Bamberg, căci el nu bate decât în ceasuri de nenorocire: în fiecare vineri la ora 19.00, când se crede că a murit Hristos ori atunci când moare episcopul sau Papa. Kunigunde e clopotul funebru. Dacă din greșeală sau intenționat acesta este acționat, lumea intră în
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
deci în primul rând interesul meu personal de a mă supune îpurgatoriului' respectiv. Înțeleg că revistele de pe lista ISI, despre care se tot vorbește, sunt cele mai frecventate și de aceea merită să publici în ele. Lista ISI nu este bătută în cuie, ci se schimbă mereu. Fiecare revistă primește un coeficient care măsoară gradul în care articolele publicate acolo sunt citate (deci îbăgate în seamă') de alți autori. Nu este întâmplător faptul că, de obicei, aceste reviste sunt și cele
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Fundațiilor (afurisită vreme care, într-o notă asupra ediției, folosește un nemeritat "f" mic...) sînt înfrînarea, lăsată să se-audă, pentru cei cu ureche fină, a unor proiecte de revoluție. În ordinea-ncercării lor, la început a fost imaginea: "Scara bate semne din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini/ și trec vapoarele și planetele." (Tuzla) Repusă în drepturi, după sfumato-uri care-i destrămaseră consistența, "pictura" lui Vinea e portretul cotidianului tăvălit prin
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
nu sînt urme,/ vis întrerupt luna trece vămile./ - De ce ți-s ochii larg deschiși?/ Cine a rostit cuvintele, cine?/ Sentinela nu vorbește niciodată,/ sau numai: - Domnule, poate aveți o țigară.../ vîntul, umbrele, nimeni.../ cuvinte printre stele căzătoare."(Nauta) Cîteodată, muzici bătute de vînt, marine, sărate: "Ritmic polenul silabelor rare/ tremură-n floarea cărărilor palide/ din cimitirul feeric al toamnelor/ pînă departe,/ ce monoton stelare." (Adagio). Sau corpuri statuare, aforisme despre care n-ai îndrăzni să spui că nu sună, totuși, bine
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
damnată, răsfrântă într-un pastel demonizat: "Soare Viscol Umbră Gând/ Păsări Liniște Omăt/ Și natură!// în penaje noi, condurii,/ în vechi mantii, tremurând,/ Măreția morții pură.// Unde-i râul?/ Om fi-ajuns/ în infern, în paradis./ Printre labele pădurii./ (Nu mai bate! E închis.)/ Timpul fuge îndărăt,/ îndărăt și într-ascuns.// Lașități. Caricatură./ Păsări Liniște Omăt// Când mă-ntorc am să-ți arăt/ semnul serii de pe armură/ ca doi pinteni mici de orz.// Era umed. Era bură./ (Nici un fel de noimă Rut
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
bătătorul stând în picioare. Rufele sunt în prealabil puse la fiert într-un cazan mare din fontă neagră, cu leșie. Apoi sunt frecate cu săpun, pe care fabricile de ulei din Marsilia ni-l trimit cu șlepul, după care sunt bătute și clătite cu multă apă. Am cultivat imensul teren de pe culmea colinei din spatele clădirilor ospiciului. Am plantat spaliere cu peri și viță-de-vie, meri, cireși și corcoduși. Avem legume din plin. Unii dintre bolnavii melancolici au o adevărată pasiune pentru grădinărit
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
luase, cu aplomb de rector,/ la întrebări, că de ce n-are/ o diplomă (nici el n-avea,/ dar sta-n fotoliu de meșină),/ Dimov (cu glas de catifea):/ "Pentru că n-am avut mașină." Cum se amestecă, ape-ape, valurile de material, bătînd ba spre lucrurile pe care le-mbracă, ba spre oamenii pe care-i descriu, la fel îi reușește lui Șerban Foarță un simultan de stiluri. De la tuluri care se desfiră și se-adună, trase-strînse de potriviri de sunete, la plușuri
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
moartea oricărei persoane, în afara soțului ei... Ducând la piept Magna Carta, rostise solemn: Așa-i, nu poți să pui bază pe ele decât dacă ești pe năsălie, că autoritatea, în cazul ăsta-i sigură că de un bețiv, care te bate toată ziulica, abia aștepți să scapi... așa că pe declarația asta poți să pui bază, orișicât. Excepție: Sofica lui, precizase. Excepție, care nu putea decât să-i fie consoartă... Uitasem sfârșitul. Am citit în gând: Dată de mâna noastră, în lunca
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
are dreptate: omul nu numai că poate trăi fără filosofie, dar astăzi s-a ajuns într-un punct al istoriei cînd societatea nu mai are deloc nevoie de filosofi. Și asta nu pentru că filosofii sînt desprinși de realitate, nu pentru că bat cîmpii cu o fandoseală doctă, și nici măcar pentru faptul că, în rarele clipe cînd izbutesc să nu fie plictisitori, paradoxurile pe care le plăsmuiesc sînt de-a dreptul ininteligibile; nu, ci pentru simplul motiv că vor să atribuie realității o
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
mult mai profund decât epitaful meu. - Bradule, bradule,/ Cin ți-a poruncit/ De mi-ai coborât/ De la loc pietros/ La loc mlăștinos/ De la loc cu piatră/ Aicea la apă?/ Pe unde-am umblat,/ Rea jale-am rămas;/ Pe unde-am bătut/ Rea jale-am făcut". Românul (mă rog, geto-dacul) s-a născut poet și Aia (devotata sa companioană getă) îl învață pe Ovidiu niște versuri superbe, peste care plutește însă geniul lui Eminescu: Peste vârf de rămurele/ Trec în stoluri rândunele
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
referitor la o jună cu darnice farmece: "Faci și d-ta parte dintre puținii care nu s-au culcat cu ea?" Mâine, altcineva îmi va pune întrebarea: "Faci și d-ta parte dintre puținii care n-au fost turnători?" Oare bat câmpii?
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
sau mai puțin în configurarea programului, dînd, însă, imaginea pentru fiecare an. Se crează astfel o anumită dinamică în plus, miza se nuanțează și ea, perspectivele asupra vibrațiilor fenomenului artelor spectacolului sînt personalizate, discuțiile devin punctuale și nu se prea bat cîmpii. Festivalul s-a transformat, an după an, în cel mai important, poate, peisaj teatral al mișcării din Franța, și nu numai, locul unde îți poți face o idee limpede despre ce se întîmplă în spațiul acesta cultural, care sînt
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Pisica neagră, pisica albă, al lui Emir Kusturiza. Din cînd în cînd, aventura se oprește, parcă, iese din timp, și o mireasă merge în cercul arenei pe un cal alb, ireal, fluturîndu-și, la fel de ireal, voalul. E noapte, e tîrziu, clopotele bat în arenă, caii se strîng lîngă apă, țiganii prin coviltirele din șatră. Dimineața devreme, la cinci și jumătate, Bartabas intră în arena special amenajată la Boulbon. Lever de soleil, cel de-al doilea spectacol al lui. Luna e încă pe
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
cu fata rusificata". Iată de ce "inhalarea acestor două identități conduce la următoarele paradoxuri în Moldova: în școli predăm de 23 de ani în limba română și istoria României, dar la Recensământ ne declaram moldoveni, avem două biserici ortodoxe care se bat cap în cap neștiind care și de cine aparțin, de Moscova sau de București?; avem două sărbători de Crăciun și pentru fiecare dată istorică importantă a istoriei noastre avem cel puțin două interpretări antagoniste care încearcă să dovedească că anii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Păi, sigur că e domnu' Dan Iosif - Doamne, dă-i binele lumii, vorba ardeleanului - că era cât pe ce să intre în WC-ul parlamentărițelor din cauză că-l enervaseră reporterii tv. Vă dați seama ce oameni nemiloși sunt și telejurnaliștii ăștia! Bată-i... Mă rog... Da, iubiții miei: sute de nopți nedormite! Ațipiri și tresăriri, cu începuturi de vise în care, monștrii cu mult mai arătoși decât cei din filmele americane de groază, ieșeau prin micul ecran și îmi înfigeau colții sau
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
întâmplă. De exemplu, în Guzganul retras din lume. Și retras foarte, foarte comod, într-un burduf de brânză de Olanda. Ca parlamentarii noștri de azi într-un cașcaval. Cum nu-i mai pasă dumnealui de șoricimea neamului său, silită să bată război contra inamicului natural, pisicimea,... împotriva poporului pisicesc,... contre le peuple chat... - șobolanului retras din lume, vasăzică, mâncău și cuvios. El nu e făcut călugăr (ceea ce biserica nu ar permite), ci numai derviș. Ca mohamedanii, indienii, - nici vorbă de creștini
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
nu te-aș cunoaște și nu ți-aș cunoaște nici neamul, și eu m-aș fi speriat". (Ironie regală foarte fină și la țanc, n.n.). Măgarul, dacă ar fi îndrăznit, ar fi dat drumul mâniei sale... Acum, își mai și bătea joc de el, - deși pe bună dreptate; căci cine ar suferi un măgar lăudăros! Nu ăsta fiindu-i caracterul. (Bun înțeles, punem aici punct.) O notă a ediției clasice pentru școlari arhicunoscută ne atrage atenția că, în fabulă, cuvântul măgar
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]